Eaha to roto?

Tapura tumu parau

1 E miterio te Atua—E parau mau anei?

1 E miterio te Atua—E parau mau anei?

1 E miterio te Atua—E parau mau anei?

Ua faaroo paha oe: “Mea fifi ia taa i te mau ohipa a te Atua.”

No nia i te Toru tahi, te parau ra te buka Haapiiraa ui a te Ekalesia Katolika e hoê anaˈe Atua mau, mure ore, taui ore, taa ore, mana hope e te fifi ia faataa, te Metua e te Tamaiti e te Varua Maitai.

Te haapii ra te Bibilia: Ua parau Iesu e e haamaitaihia te feia e ‘ite i te Atua mau.’ (Ioane 17:3) Ahiri e miterio te Atua, e nafea ïa tatou e ite ai ia ˈna? Aita hoi oia e huna ra ia ˈna, te hinaaro nei râ ia ite te taata atoa ia ˈna.—Ieremia 31:34.

Eita iho â tatou e ite i te mau mea atoa no nia i te Atua, mea teitei aˈe hoi to ˈna mau manaˈo e haerea i to tatou nei.—Koheleta 3:11; Isaia 55:8, 9.

Faufaaraa ia ite i te parau mau: Ahiri e miterio taa ore te Atua, no te aha ïa e tamata ˈi i te ite ia ˈna? Te hinaaro nei oia ia taa tatou i to ˈna huru e ia faatupu atoa i te taairaa piri roa e o ˈna. Ua parau te Atua ia Aberahama taiva ore “tau hoa.” (Isaia 41:8) E ia au i te Salamo 25:14, ‘tei te feia mǎtaˈu’ i te Atua te auhoaraa piri roa e o ˈna.

Mea fifi roa anei ia tiaturi e e nehenehe e faatupu i te taairaa piri roa e te Atua? Te na ô ra te Ohipa 17:27 e aita te Atua i atea ê ia tatou atoa. Maoti te Bibilia e ite maitai ai tatou i te Atua. *

Te faaite ra oia i to ˈna iˈoa, Iehova, e ta ˈna huru raveraa e te taata i roto i te Bibilia ia ite tatou o vai mau â oia. (Isaia 42:8) Te faataa atoa maira oia i to ˈna huru aroha noa, hamani maitai rahi, faaoromai, maitai e te parau mau. (Exodo 34:6) Ia au i ta tatou e rave e oaoa ˈi aore ra e peapea ˈi te Atua. Ei hiˈoraa, i to Iseraela i tahito ra patoiraa ia ˈna, ua mauiui oia. E oaoa râ oia i te feia e auraro ia ˈna ma te paari.—Salamo 78:40; Maseli 27:11.

[Nota i raro i te api]

^ No te ite atu â o vai te Atua, a hiˈo i te pene 1 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? piahia e te mau Ite no Iehova.

[Parau iti faaôhia i te api 4]

Ahiri e Toru tahi miterio te Atua, e nafea ïa tatou e ite mau ai ia ˈna?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]

The Trinity c.1500, Flemish School, (16th century)/H. Shickman Gallery, New York, USA/The Bridgeman Art Library International