Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guniʼbe pur xquidxi Dios

Guniʼbe pur xquidxi Dios

Ejemplu stiʼ cani gupa fe

Guniʼbe pur xquidxi Dios

ORA zidxiña Ester lu patiu stiʼ palaciu ni nuu ndaaniʼ guidxi Susa, bíʼnibe stipa para cadi guidxíbibe . Peru guca ni nagana para laabe, purtiʼ nabé naroʼbaʼ palaciu que dede ruchíbini binni. Casi guʼyaʼ binni palaciu que rihuínnica ca color sicarú dieʼ lu ca ladríu stini ni napa barniz, lúcani cá caadxi yuze napa xhiaa, caadxi lión ne caadxi hombre ni naaze flecha. Nápani caadxi estatua naroʼbaʼ ne ca pilar de guié stini napa caadxi canal huiiniʼ lú. Nabé sicarú modo rihuinni palaciu que purtiʼ gurí ni lu caadxi plataforma naroʼbaʼ ni nuu gaxha de caadxi dani ni láʼ Zagros, ne ñee ca dani que didi ti guiiguʼ nayá guieʼ ni láʼ Coaspes. Zacá guca ni para gusihuínnini pabiáʼ risaca hombre ni ziguuya Ester que, ne hombre que nga Asuero ni gulee lá laca laa «rey ni jma risaca». Ne laabe nga xheelaʼ Ester.

¡Biaapeʼ nga tu naca xheelabe! Cadi liica clase hombre ca nga niníʼ ique tuuxa baʼdudxaapaʼ judía ni nadxii Dios nichaganáʼ. * Qué liica ñácabe casi ca hombre nachaʼhuiʼ de dxiqué casi Abrahán, ti hombre ni qué nudxiibaʼ laca laa ora gunabaʼ Dios laa gucaadiaga Sara xheelaʼ (Génesis 21:12). Huaxiéʼ runibiáʼ Asuero Jiobá —Dios ni runi adorar Ester— o zándaca qué liica ganna gastiʼ de laabe ne qué runibiáʼ ca ley stibe. Peru runibiáʼ chaahuibe ca ley stiʼ ca persa, ne tobi de ca ley ca na cadi chúʼcabe nezalú rey stiʼ Persa pa qué nibidxi laacabe, peru ngapeʼ nga ni chiguni xheelabe. ¡Ne tu qué guni ni na ley que naquiiñeʼ gati! Neca nanna Ester ni na ley riʼ, guyebe lu patiu stiʼ palaciu que, ra zanda guʼyaʼ rey que laabe. Nanna dxíchibe candaabe xpaʼbe né ni chigúnibe que (Ester 4:11; 5:1).

Xiñee guluu gunaa ni nabé gupa fe riʼ xquendanabani ra naxoo. Xi rizíʼdinu de laabe. Para gánnanu ni la? guidúʼyanu ximodo bedagácabe reina ndaaniʼ guidxi Persia.

«Nabé [...] galán modo rihuínnibe»

Ester guca ti bizabi, ne qué gánnanu stale cosa de bixhózebe ne jñaabe, ni nánnasinu nga guleelacaʼ laabe Hadassá, ti diidxaʼ hebreu ni riquiiñecabe para guiníʼcabe mirto, ti yagahuiiniʼ ni ribee guieʼ naquichiʼ. Dxi guti bixhózebe ne jñaabe, gucuaa xprímube Mardoqueo laabe, ti hombre nabé nachaʼhuiʼ ne jma maʼ huaniisi para laabe. Hombre riʼ biá laabe ne yené laabe ralidxi. Ne dede dxiqué bisiniisi laabe casi xiiñiʼ (Ester 2:5-7, 15).

Guirópacabe nuucabe casi esclavu ndaaniʼ guidxi Persia, ne zándaca biʼniʼ binni menu laacabe purtiʼ qué nusaanacabe religión stícabe ne qué nusaana de ninándacabe Ley stiʼ ca judíu. Nanna dxíchinu jma gunnaxhiibe xprímube ra qué nusaana de niniʼné laabe de Jiobá, Dios ni riá ne ni bilá xquidxi stale biaje ne maʼ cadi candaa zuni ni sti tiru (Levítico 26:44, 45). Nga runi, cadi guendaridxagayaa diʼ nga gánnanu nabé gunnaxhiisaacabe ne nabé gucuanúcabe.

Ruluíʼ si runi Mardoqueo xhiiñaʼ rey que ndaaniʼ palaciu ni nuu Susa, ne ribínebe xcaadxi hombre ni runi xhiiñaʼ rey que ra puertaʼ stini (Ester 2:19, 21; 3:3). Qué gánnadinu xi dxiiñaʼ biʼniʼ Ester dxi guca nahuiiniʼ, peru zándaca gúpabe xprímube ne gúpabe ralidxi, ne zándaca nuu yoo que neza ra nabeza ca binni pobre stiʼ guidxi que, ne riaana ni deche guiiguʼ que. Zándaca riuulaʼdxiʼ Ester cheʼ luguiaa stiʼ guidxi Susa, ra rigutoo caadxi hombre ca cosa ni rúnicaʼ de oro ne de plata ne ra rutoo binni xcaadxi cosa. ¡Qué liica niníʼ íquebe pa ñuu dxi ñápabe guiráʼ ca cosa risaca que! Ca dxi ca qué liica gánnabe xi chiguizaaca.

Guluucabe stobi lugar stiʼ ti reina

Ti dxi bizaaca ti cosa ni qué huahuinni ndaaniʼ familia stiʼ rey que, ne nagueendaca gunna guiráʼ ca binni guidxi que ni. Xi bizaaca yaʼ. Ti dxi gupa rey Asuero ti saa roʼ, ne laga cayéʼnebe ca hombre risaca vinu ne cayócabe guendaró nanixe, biseendacaabe reina Vasti, ti gunaa sicarú. Gunaa ca laaca nuuné xcaadxi gunaa ra cayaca sti saa, peru qué niná ñé ra nuube. Ora biiyaʼ rey riʼ qué ñebe dede biaʼ qué ñati xiana si. Bituí lube, ne gunabadiidxabe ca hombre ni rudii conseju laabe xi castigu naquiiñeʼ guicaa Vasti. Ni gudixhe ique rey que guni nga cuee laabe de reina ne guyubi stobi chuʼ lugar stibe. Ca hombre ni runi dxiiñaʼ stibe bizulú biyúbicaʼ ca baʼdudxaapaʼ jma sicarú ni nuu guiráʼ ra runi mandarbe, ne ládecaʼ cuibe tu guichaganabe (Ester 1:1–2:4).

Ora gunna Mardoqueo ni, zándaca biecheʼ ora biiyaʼ maʼ naca xprima ti baʼdudxaapaʼ nabé sicarú, peru laaca guyuu xizaa. Ne Biblia peʼ cuzeeteʼ «nabé sicarú xcuerpu baʼdudxaapaʼ que ne galán modo rihuínnibe» (Ester 2:7). Yánnapeʼ nga caquiiñeʼ gusihuinni Ester naca ti gunaa ni nuu xpiaaniʼ ne qué rudxiibaʼ laca laa. Pa qué gúnibe zacá, zándaca guni crebe jma risácabe ne guchabe bi yánnibe casi runi stale binni (Proverbios 11:22). Xi zazaaca né Ester yaʼ. Ñee zucaa guendasicarú que laabe gúnibe ni cadi jneza la? Zahuinni ni ra tiidiʼ dxi.

Cásipeʼ biiyaʼ ca binni runi xhiiñaʼ Asuero que laabe, gucuaacaʼ laabe ne zinecaʼ laabe deche guiiguʼ, ra nuu xcaadxi baʼdudxaapaʼ ni maʼ nuu ndaaniʼ palaciu stiʼ rey que (Ester 2:8). Guizáʼ biuubaʼ ladxidóʼ Mardoqueo ora bixhélecabe laa de xprima, purtiʼ nabé gunnaxhiibe laa casi ti xiiñibe. Qué racaláʼdxibe guichaganáʼ xprímabe ti hombre ni qué runi adorar Dios —zaa ndaʼ naca rey—, peru qué zanda gúnibe gastiʼ. Ante cheʼ Ester bidiibe laa caadxi conseju, ne nánnanu bicaadiaga chaahuiʼ laabe. Neza zeʼ Ester para chindá ndaaniʼ palaciu ni nuu Susa ziníʼ ique xi gaca xa de xquendanabani.

«Tutiica biiyaʼ Ester guyuulaʼdxiʼ modo laabe»

Málasi bichaa xquendanabani Ester ne dxipeʼ bidiibe cuenta maʼ nuube ra nuu caadxi binni ni qué runibiaʼbe. Ne zaqueca bizaaca ne xcaadxi baʼdudxaapaʼ ni beedanécabe de guiráʼ lugar ra runi mandar rey que. Nanna dxíchinu gadxé gadxé modo laacabe ne gadxé costumbre nápacabe ne gadxé diidxaʼ riníʼcabe. Raqué nuu ti hombre ni runi xhiiñaʼ rey que láʼ Hegai, laa cayapa laacabe ne biiyaʼ guicaacabe guiráʼ ni iquiiñecabe para guihuínnicabe jma galán, casi guidaabicabe o iguiichicabe né aceite rindaʼ naxhi (Ester 2:8, 12). Ximodo guca xpiáʼcabe pur guiráʼ ni bidii ca binni que laacabe yaʼ. Bíʼnicaʼ cásica ñuni tutiica binni, stale de laacaʼ bichacaʼ bi yánnicaʼ ne biyúbicaʼ modo chuláʼdxicabe laacaʼ ne gucuá íquecaʼ guihuínnicaʼ jma galán que xcaadxi baʼdudxaapaʼ que. Peru ñee zaqueca biʼniʼ Ester la?

Guirútiruʼ jma nuu xizaa pur laabe que xprímube Mardoqueo. Guiráʼ dxi rié gaxha de ra yoo ra nuu ca baʼdudxaapaʼ que para ganna pa nachaʼhuiʼ ca binni que né Ester (Ester 2:11). Zándaca tuuxa ni runi dxiiñaʼ raqué rabi Mardoqueo ximodo nuu Ester, ne ni gánnabe que nabé rusiécheni laabe. Xiñee yaʼ.

Cumu nabé nachaʼhuiʼ Ester la? ngue runi gunnaxhii Hegai laabe, ne laasibe bidii stale cosa: bidii laabe gadxe criada ne guluu laabe ti lugar ra jma risaca ndaaniʼ yoo ra nuu guiráʼ ca gunaa que. Ne Biblia cuzeeteʼ: «Ca dxi que tutiica biiyaʼ Ester guyuulaʼdxiʼ modo laabe» (Ester 2:9, 15). Xiñee nabé guyuuláʼdxicabe modo laabe yaʼ. Ñee purtiʼ gástiruʼ sti gunaa jma sicarú que laabe la? Coʼ, cadi pur ngasi. Náparube xcaadxi guenda sicarú.

Guidúʼyanu xi cuzeeteʼ Biblia de laabe: «Ester qué liica niníʼ de xquidxi nin de ca binnilidxi, purtiʼ biʼniʼ mandar Mardoqueo laabe cadi guiniʼbe ni» (Ester 2:10). Racá ridúʼyanu gudxi xprímube laabe cadi guiniʼbe judía laabe, purtiʼ lade ca binnilidxi rey stiʼ Persia nabé rúnicabe menu ca judíu. Ngue runi, neca qué guinni Mardoqueo raqué, bisihuinni Ester nuu xpiaaniʼ ne qué nusaana de nuzuubaʼ stiidxabe. ¡Nanna pabiáʼ bisiecheʼ nga Mardoqueo yaʼ!

Ca dxi stinu riʼ, ca binni ni napa xiiñiʼ ne cani rapa cani nahuiiniʼ, nabé riéchecaʼ ora gúʼyacaʼ ruzuubaʼ cani nahuiiniʼ ca stiidxacaʼ ora tiica, neca qué guínnicaʼ. Ne neca nuu biaje nuucabe lade ca xcompañérucabe ni qué rizaalaʼdxiʼ stobi, ni runi cosa dxabaʼ o ridinde, zanda gucaanácabe ca cosa feu ni rúnicaʼ ne gúnicabe ni jneza. Ne ora gúnicabe zacá rusiéchecabe bixhózecabe ni nuu guibáʼ, cásica biʼniʼ Ester (Proverbios 27:11).

Guininu sti biaje de Ester. Ora bidxiña dxi chebe nezalú rey que, nánnabe dxi que nga zanda cuibe ca cosa ni gacaláʼdxibe para guzuchaahuibe ti guihuínnibe jma galán. Peru cumu qué rudxiibabe laca laabe la? bizuchaahuibe né cani bidii si Hegai laabe (Ester 2:15). Zándaca guníʼ íquebe para chuulaʼdxiʼ rey que laabe cadi caquiiñeʼ si gácabe sicarú, sínuque gácabe ti binni ni qué rudxiibaʼ laca laa, ne nga nga ni qué rusihuinni ca binni ni runi xhiiñaʼ rey que. Ñee jneza modo guníʼ ique Ester la?

Sicaríʼ na Biblia: «Ne jma gunnaxhii rey que Ester que xcaadxi gunaa que, ngue runi, neca guca Rey que nachaʼhuiʼ né xcaadxi binnidxaapaʼ que jma guyuulaʼdxiʼ modo naca Ester ne jma guca nachaʼhuiʼ né laabe. De raqué guluu rey que ti corona stiʼ reina íquebe ne biʼniʼ laabe reina para chuʼbe lugar stiʼ Vasti» (Ester 2:17). Zacá nga bedagaca baʼdudxaapaʼ ni qué rudxiibaʼ laca laa riʼ reina, xheelaʼ rey ni jma risaca bibani dxiqué. ¡Nabé bichaa xquendanabánibe! Yanna, xi zúnibe ra maʼ nácabe reina yaʼ. Ñee zuchabe bi yánnibe la?

Qué ñúnibe zacá. Ni bíʼnibe nga bizuubarube stiidxaʼ Mardoqueo, ni gupa laabe casi xiiñiʼ, ne qué niniʼbe pa judía laabe. Ne ora gunna Mardoqueo nuu caadxi hombre malu guuti rey que la? gúdxibe Ester gabi Asuero xi cá ique ca hombre que gúnicaʼ, ne zaquepeʼ nga biʼniʼ Ester, ngue runi maʼ qué ñanda ñuni ca hombre que ni cá íquecaʼ (Ester 2:20-23). Raríʼ bisihuínnibe sti biaje qué rudxiibabe laca laabe ne ruzuubabe diidxaʼ, nga nga ca guenda ni bisihuinni naguidxi fe stibe. Ca dxi stinu riʼ, qué riuulaʼdxiʼ binni guzuubaʼ diidxaʼ, sínuque nisi maʼ cucaalucaʼ stobi. Peru ca binni ni napa fe casi gupa Ester la? nabé risaca para laacaʼ guzuubacaʼ diidxaʼ.

Bihuinni pa naguidxi fe stibe

Ra gudiʼdiʼ dxi, ti hombre láʼ Hamán beeda gapa ti puestu nabé risaca lade ca binni ni runi xhiiñaʼ rey que. Asuero biʼniʼ laabe ti hombre ni jma risaca ra runi mandar, purtiʼ biquiiñeʼ laabe lu guiráʼ ni chiguni ne laaca biʼniʼ laabe hombre ni jma risaca lade cani rudii conseju laa. Ne biʼniʼ mandar rey que guzuxíbicabe xañeebe (Ester 3:1-4). Nécapeʼ ruzuubaʼ Mardoqueo stiidxaʼ rey que, nánnabe pa guzuxíbibe xañee Hamán zusihuínnibe qué gápabe respetu Dios. Ne nánnabe ti agaguita nga Hamán, nga rusihuinni za Hamán de Agag, rey amalequita riʼ biiti Samuel ni riguixhená que laa (1 Samuel 15:33). Ca binni de Amaleq bíʼnicaʼ stale cosa malu, ne bisabanáʼ Jiobá laacaʼ purtiʼ beeda gácacaʼ xhenemígube ne xhenemigu xquídxibe (Deuteronomio 25:19). * Ñee bizuxibi Mardoqueo xañee amalequita ni runi xhiiñaʼ rey que la? ¡Qué ñuu dxi ñúnibe ni! Ni biʼniʼ hombre chaʼhuiʼ riʼ, rusietenaláʼdxini laanu ni huayuni stale de ca xpinni Jiobá dede dxiqué hasta ca dxi stinu. Ne neca riuu xquendanabánicaʼ ra naxoo, qué ridxíbicaʼ guiniʼcaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Jma naquiiñe uzuʼba du stiidxa Dios que stiidxa binni» (Hechos 5:29).

Guizáʼ bidxiichi Hamán ora biiyaʼ qué niná Mardoqueo nuzuxibi xañee, ngue runi biyúbibe modo guutibe laa. Ne cadi laasi sínuque né guiráʼ ca binni xquidxi. Ni biʼniʼ Hamán primé nga guyé ra nuu Asuero ne guníʼ mal de ca judíu, peru qué nuzeeteʼ lácabe. Guniʼbe nácacaʼ binni ni qué risaca, reechecaʼ guiráʼ ra runi mandar rey que ne guirutiʼ ridxaagacaʼ ndaaniʼ ca gudxi ra nuucaʼ, qué ruzuubacaʼ diidxaʼ ne nabé malu laacaʼ, purtiʼ qué rinándacaʼ ca ley ni gudixhe rey que. De raqué guniʼbe zaguube stale bueltu lu tesoro stiʼ rey que para guuti ca judíu ni nuu guiráʼ ra runi mandar. * Xi bicabi Asuero laabe yaʼ. Rey que bidii laabe derechu para quíxhebe xi zanda gaca ne dede bidii laabe aníu ni rucaa sellu stiʼ para guihuinni casi ñaca laa nga caguixhe ca ley que (Ester 3:5-10).

Cásipeʼ biʼniʼ mandar Hamán gaca ni maʼ gudixhe ique que, gucuaa caadxi hombre maniʼ sticaʼ para checaʼ guiráʼ lugar ra runi mandar rey que ne guiniʼcaʼ naquiiñeʼ gati ca judíu. Ora gunna ca binni de Jerusalén xi chiguni rey que, nabé bininani laacaʼ. Ca binni riʼ cadi xadxí de bibiguétacaʼ de Babilonia ra guyuucaʼ casi esclavu, ne cayúnicaʼ stipa pur guni chaahuicaʼ guidxi que. ¡Nin lindaa stiʼ guidxi que caʼruʼ gucuícabe ca dxi que! Nga runi zándaca bicaa ique Mardoqueo laacabe, ne laaca bicaa ique ca xhamigu ne ca binnilidxi ni nabeza ndaaniʼ guidxi Susa. Para gusihuínnibe nuube triste, guchézabe xhábabe, gúcube sacu, bichabe dé ludé íquebe ne guzabe ndaaniʼ guidxi que cucaabe ridxi. Peru Hamán qué liica nuchiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa ora gudixhe ique guuti ca judíu ne ca xhamígucaʼ ni nuu Susa, laga guxudxinebe rey que (Ester 3:12–4:1).

Mardoqueo nanna cadi naquiiñeʼ guyadxí si ni cayaca que. Yanna, xi zanda gúnibe yaʼ. Para gacané Ester laabe chuʼbe gana la? biseendaʼ caadxi lari ra nuube, peru qué ninabe nicaabe cani. Oraqueruʼ biénebe ti cosa ni zándaca maʼ xadxí de riníʼ íquebe: xiñee bidii Jiobá lugar chinécabe xprímabe ne gucheelacabe laa ti rey ni qué runi ni na Dios. Nagueendaca biseendabe razón ra nuu Ester para guinábabe laa guiníʼ pur xquidxi nezalú rey que (Ester 4:4-8).

Ora gunna reina que xi canábabe laa la? biaʼ biaʼ qué niree si ladxidóʼ. Raríʼ nga ra jma chigusihuínnibe pa naguidxi nuu fe stibe, pur modo bicábibe Mardoqueo bisihuínnibe cadxíbibe. Xiñee cadxíbibe yaʼ. Purtiʼ ley stiʼ ca persa que na naquiiñeʼ gati binni ni guidxiña nezalú Asuero pa qué gaca invitar. Ora qué guni tuuxa ni maʼ bizéʼtenu ca la? ni zanda si gulá laa nga gusigaanáʼ rey que né vara de oro stiʼ para gutiidilaʼdxiʼ stóndabe. Peru pa nin Vasti qué nutiidiláʼdxibe stonda ora qué niná ñe ra nuube, ñee nuu razón para gutiidiláʼdxibe stonda Ester la? Nérusica maʼ treinta dxi de qué huayuni invitar rey que laabe chebe ra nuu, ne cumu nabé ruchaa rey que modo riníʼ ique ne zaqueca cani racalaʼdxiʼ guni la? zándaca maʼ qué rapa gana guʼyaʼ laabe (Ester 4:9-11). *

Mardoqueo gucané xprima para iguidxi fe stiʼ ora gúdxibe laa zulá Jiobá ca judíu de ca binni ni nuu guniná laacabe, ne zanda iquiiñeʼ Jiobá laabe o sti binni para guni ni. Ne gudxi laabe pa qué nabe gúnibe ni la? qué zanda diʼ guilabe ora gaca guendanagana que jma naxoo. Zacá bisihuinni Mardoqueo runi cré Jiobá de guidubi ladxidóʼ, purtiʼ nácabe ti Dios ni runi guiráʼ ni riguixhe ique ne qué ziuu dxi gudii lugar gunitilúcabe xquidxi (Josué 23:14). De raqué gunabadiidxabe Ester: «Tu laa nanna pa bedagácaluʼ reina pur tiempu ni cadiidinu riʼ yaʼ» (Ester 4:12-14). Rihuinni dxichi nabé naguidxi guca fe stiʼ Mardoqueo. Ñee zacaca nuu fe stinu la? (Proverbios 3:5, 6.)

Qué nidxíbibe ñátibe purtiʼ jma naguidxi fe stibe

Bidii Ester cuenta maʼ bidxiña ora gusihuinni pa naguidxi fe stiʼ. Gunábabe Mardoqueo cadi gó guiráʼ ca judíu chonna gubidxa. Bisihuínnibe naguidxi nuu fe stibe ne nácabe ti binni nadxibalú ora guniʼbe ca diidxaʼ ni qué huayuudxí guiaandaʼ riʼ: «Pa naquiiñeʼ gateʼ la? zateʼ» (Ester 4:15-17). Guionnaʼ gubidxa que jma biʼniʼ orarbe de guidubi ladxidoʼbe casi qué huayuu dxi gúnibe ni. Gunda si ora chebe nezalú rey que, gúcube lari ni jma galán nápabe, ti chuulaʼdxiʼ laabe, ne bireebe zebe ra nuu.

Casi maʼ bidúʼyanu ra bizulú historia riʼ, maʼ zidxiña Ester ra nuu rey que. Nanna dxíchinu, qué nusaanabe de ñuni orarbe neza zebe que pur guiráʼ ni naguu xizaa laabe. De raqué yendabe lu patiu stiʼ palaciu que, raqué rihuinni Asuero zuba lu trono stiʼ. Para gánnabe ximodo nuu, zándaca ruuyadxibe lú hombre que dede nabidxu guicha ique, ziuulaʼ guicha ruaa ne cuadradu cuadradu rihuinni ni. Pabiáʼ tiempu gudiʼdiʼ para bidii rey que cuenta nuube raqué yaʼ. Qué gánnadinu, peru zándaca guizáʼ xadxí guca ni para Ester. Ni dxandíʼ nga, neca bidxagayaa rey que biiyaʼ laabe, bicuudxi lú ne bisigaanáʼ né vara de oro stiʼ nezalube (Ester 5:1, 2).

Né ni biʼniʼ rey riʼ bisihuinni zanda guiniʼné Ester laa. Rihuinni dxíchica biʼniʼ Ester ni gucalaʼdxiʼ Dios ne gucané xquidxi. ¡Pabiáʼ naguidxi fe gupa Ester! Nga runi, gúcabe ti ejemplu para ca xpinni Dios ni bibani dxiqué ne nácabe ti ejemplu para cani nabani yanna.

[Nota]

^ Stale binni na laaca Asuero nga rey Jerjes I, ni guca emperador stiʼ Persia ra bizulú siglu V ante de ca dxi stiʼ Jesús.

^ Zándaca Hamán nga tobi de ca últimu amalequita, purtiʼ xcaadxi binni de guidxi Amaléq que biiticabe laacaʼ ca dxi bibani Ezequías (1 Crónicas 4:43).

^ Hamán guníʼ zudii 10,000 talentu de plata, ca dxi stinu riʼ zedagácani stale gayuaa millón de dolar. Yanna, pa Asuero nga Jerjes I la? zándaca biquiinde laabe guicaabe bueltu stiʼ Hamán, purtiʼ cadi xadxí de binítibe stale bueltu lu ti guendaridinde ni gupanebe ca griegu, ne zándaca bizaaca ni ante guichaganabe Ester.

^ Jerjes I binibiáʼcabe laa casi tuuxa ni nabé ruchaa modo laa ne tuuxa ni nabé ridxiichi. Ora bizeeteʼ ti historiador de Grecia ni láʼ Heródoto de cani bizaaca ora biʼniʼ Jerjes I ne ca soldadu stiʼ caadxi biaje para guni ganar Grecia bisihuínnibe nagueenda ridxiichi. Ti dxi biʼniʼ mandar Jerjes I cuiʼ ti puente lu caadxi barcu, ti lugar nabéʼ lu nisadóʼ stiʼ Helesponto. Ora bisaba ti bi yooxhoʼ puente que guizáʼ bidxiichibe dede biʼniʼ mandarbe guiaaxha yanni ca hombre ni biʼniʼ ni, ne para laabe cayuni castigarbe ca nisa que ora biʼniʼ mandarbe cuʼdicabe nisadóʼ que ne cúʼcabe chicote ni. Laaca lu biaje queca biʼniʼ rey que sti cosa. Ora gunabaʼ ti hombre ricu laabe cueebe xiiñiʼ de gaca soldadu, biʼniʼ mandarbe ugácabe hombrehuiiniʼ que chupa ndaa ne cúʼcabe xcuérpube ti lugar ra guʼyaʼ guiráʼ binni ni ti cadi gúnicaʼ zaqueca.

[Imagen ni zeeda lu yaza 27]

Nabé bisiecheʼ Ester ladxidóʼ Mardoqueo ni zeeda gaca casi bixhoze

[Imagen ni zeeda lu yaza 28]

Ester nanna cadi caquiiñeʼ si gaca sicarú, sínuque gácabe ti binni ni qué rudxiibaʼ laca laa ne ni nuu xpiaaniʼ

[Ca imagen ni zeeda lu yaza 30 ne 31]

Guluu Ester xquendanabani ra naxoo para gapa xquidxi Dios