Are destinderea un efect pozitiv asupra ta?
Are destinderea un efect pozitiv asupra ta?
„Asiguraţi-vă mereu de ceea ce îi este plăcut Domnului.“ (EF. 5:10)
1, 2. a) Cum arată Biblia că Iehova vrea să ne bucurăm de viaţă? b) Ce ne vom strădui să facem dacă privim destinderea ca pe un ‘dar de la Dumnezeu’?
ÎN PAGINILE Bibliei găsim multe dovezi că Iehova doreşte să ne bucurăm de viaţă. De exemplu, în Psalmul 104:14, 15 citim că Iehova ‘face să iasă din pământ hrană, vin, care înveseleşte inima omului muritor, ulei, care face să strălucească faţa, şi pâine, care întăreşte inima’. Într-adevăr, Iehova ne dă hrana indispensabilă vieţii. Însă el ne dă şi alte alimente, precum vinul, ‘care ne înveseleşte inima’ (Ecl. 9:7; 10:19). Da, Iehova vrea să fim fericiţi, să avem parte de multe bucurii (Fap. 14:16, 17).
2 Aşadar, nu este greşit ca, din când în când, să ne ‘uităm atent la păsările cerului şi la crinii câmpului’ sau să facem alte activităţi care ne îmbogăţesc viaţa şi ne înviorează (Mat. 6:26, 28; Ps. 8:3, 4). O viaţă fericită şi sănătoasă este un ‘dar de la Dumnezeu’ (Ecl. 3:12, 13). Dacă privim activităţile recreative ca pe un dar de la Creator, ne vom strădui să ne destindem într-un mod plăcut lui.
Diversitate, dar şi limite
3. De ce este firesc să existe multe opţiuni în privinţa destinderii?
3 Cei care au un punct de vedere echilibrat cu privire la destindere sunt conştienţi că există multe opţiuni în acest domeniu. Însă ei ştiu şi că nu pot trece peste anumite limite. Destinderea poate fi asemănată cu hrana. Preferinţele culinare diferă de la o ţară la alta; o mâncare considerată delicatesă de unii nu este pe gustul altora. În mod asemănător, ceea ce pentru creştinii dintr-o anumită parte a lumii este o formă de destindere plăcută, pentru alţii este neplăcută. De fapt, chiar şi printre cei care locuiesc în aceeaşi zonă există concepţii diferite cu privire la destindere. O activitate relaxantă pentru cineva, cum ar fi citirea unei cărţi bune, ar putea fi plictisitoare pentru altcineva; sau ceea ce pe unii îi înviorează, de exemplu o plimbare cu bicicleta, pe alţii îi extenuează. În materie de mâncare şi destindere, recunoaştem că există o multitudine de opţiuni şi de preferinţe (Rom. 14:2–4).
4. De ce trebuie să ne stabilim limite când alegem o anumită formă de destindere?
4 Totuşi, această diversitate nu ne dă libertatea de a ne destinde oricum. Să revenim la ilustrarea despre hrană. Deşi ne plac multe feluri de mâncare, ar fi iraţional să consumăm în mod intenţionat hrană stricată, deoarece ne-am pune în pericol sănătatea. În mod asemănător, chiar dacă ne plac diverse forme de destindere, nu le vom alege pe cele violente, periculoase sau „stricate“ din punct de vedere moral. Nu vrem să încălcăm principiile biblice şi să ne periclităm sănătatea fizică sau spirituală. Pentru a ne asigura că păstrăm destinderea în limite rezonabile, trebuie să ne gândim dinainte dacă o anumită activitate recreativă va avea sau nu un efect pozitiv asupra noastră (Ef. 5:10). Ce ne poate ajuta în acest sens?
5. Cum putem stabili dacă modul în care ne destindem întruneşte cerinţele divine?
5 Pentru ca destinderea să ne influenţeze în mod pozitiv şi să fie aprobată de Iehova trebuie să întrunească anumite criterii menţionate în Cuvântul său (Ps. 86:11). În acest sens, ne poate fi de folos o listă foarte simplă, compusă din cuvintele: cum, când şi cu cine. În continuare le vom analiza pe fiecare în parte.
Cum ne destindem?
6. Ce divertismente trebuie să respingem, şi de ce?
6 Prima întrebare pe care ar trebui să ne-o punem când alegem o formă de destindere este „cum?“, altfel spus, „cum aleg să mă destind şi ce fel de divertismente mă atrag?“. Există două categorii de divertismente: pe cele din prima le respingem categoric, iar pe cele din a doua le-am putea accepta. În prima categorie intră foarte multe divertismente care încalcă flagrant principiile biblice sau legile divine. Adevăraţii creştini le resping cu hotărâre! (1 Ioan 5:19) Ele promovează sadismul, demonismul, homosexualitatea, pornografia, violenţa sau alte practici dezgustătoare ale lumii (1 Cor. 6:9, 10). (Citeşte Revelaţia 21:8.) Indiferent că suntem singuri sau în compania altora, să evităm aceste divertismente! Astfel, îi vom dovedi lui Iehova că ‘avem oroare de rău’ (Rom. 12:9; 1 Ioan 1:5, 6).
7, 8. Cum putem evalua o formă de destindere? Exemplificaţi.
7 A doua categorie cuprinde divertismentele care nu promovează practici condamnate explicit de Biblie. Cu toate acestea, când alegem astfel de distracţii, trebuie să ne asigurăm de fiecare dată că ele corespund normelor lui Iehova (Prov. 4:10, 11). Apoi trebuie să luăm o decizie care să nu ne păteze conştiinţa (Gal. 6:5; 1 Tim. 1:19). Să ilustrăm: înainte de a gusta o mâncare nouă, probabil că vrem să ştim ce ingrediente s-au folosit la pregătirea ei. Tot aşa, înainte să alegem o formă de destindere, trebuie să aflăm care sunt „ingredientele“ ei (Ef. 5:17).
8 De exemplu, poate că şi ţie îţi place sportul, deoarece este distractiv şi înviorător. Dar să presupunem că eşti atras de anumite sporturi caracterizate prin spirit de concurenţă şi agresivitate, riscuri inutile, accidentări frecvente, naţionalism, manifestări sălbatice de bucurie sau alte „ingrediente“ asemănătoare. Ce ar fi bine să faci? Să le evaluezi. Foarte probabil, îţi vei da seama că aceste sporturi sunt în contradicţie cu modul de gândire al lui Iehova şi cu mesajul de pace şi de iubire pe care îl predicăm (Is. 61:1; Gal. 5:19–21). Pe de altă parte, o formă de destindere care conţine „ingrediente“ sănătoase în ochii lui Dumnezeu va avea asupra ta un efect pozitiv şi înviorător (Gal. 5:22, 23). (Citeşte Filipeni 4:8.)
Când ne destindem?
9. Ce întrebare trebuie să ne mai punem şi ce dezvăluie despre noi răspunsul la această întrebare?
9 A doua întrebare este „când?“, cu alte cuvinte, „când mă destind şi cât timp?“. Dacă întrebarea „cum?“ ne-a ajutat să înţelegem ce înclinaţii avem, ce considerăm potrivit sau nepotrivit, întrebarea „când?“ dezvăluie ce priorităţi avem, ce considerăm important sau neimportant. Însă cum putem şti dacă nu cumva acordăm prea multă importanţă destinderii?
10, 11. Cum ne ajută principiul din Matei 6:33 să stabilim cât timp trebuie să alocăm destinderii?
10 Isus Cristos a spus: „Să-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată mintea ta şi cu toată forţa ta“ (Mar. 12:30). Prin urmare, iubirea pentru Iehova are prioritate în viaţa noastră. Cum dovedim acest lucru? Păstrând viu în minte îndemnul lui Isus: „Continuaţi să căutaţi mai întâi regatul şi dreptatea Sa şi toate aceste lucruri vă vor fi adăugate“ (Mat. 6:33). Aşadar, cât timp şi ce loc trebuie să acordăm destinderii?
11 Isus a spus că trebuie ‘să căutăm mai întâi regatul’. El nu a zis ‘să căutăm numai regatul’. Isus ştia că, în viaţă, avem nevoie şi de alte lucruri: locuinţă, hrană, îmbrăcăminte, instruire de bază, loc de muncă, destindere şi multe altele. Însă niciunul dintre acestea nu trebuie să fie pe primul plan; prioritate trebuie să aibă Regatul (1 Cor. 7:29–31). În virtutea acestui principiu, vom ‘căuta’ toate celelalte lucruri, inclusiv destinderea, doar atât cât să ne ajute să ne îndeplinim şi mai bine misiunea: promovarea intereselor Regatului. Dacă păstrăm destinderea pe un loc secundar, ea va avea un efect pozitiv asupra noastră.
12. Cum se aplică principiul din Luca 14:28 la destindere?
12 Când planificăm o destindere, trebuie să calculăm „cheltuiala“ (Luca 14:28). Trebuie să ne gândim cât timp vom „cheltui“ pentru acea destindere şi dacă merită acel timp. Dacă vom neglija activităţi importante precum studiul personal, închinarea în familie, asistarea la întruniri sau participarea la predicare, înseamnă că acea destindere nu merită timpul alocat (Mar. 8:36). Dacă însă o anumită destindere ne va revigora, ajutându-ne să perseverăm în serviciul adus lui Iehova, putem trage concluzia că timpul respectiv va fi „cheltuit“ cu folos.
Cu cine mă destind?
13. De ce trebuie să alegem cu grijă persoanele cu care ne destindem?
13 A treia întrebare este „cu cine?“, altfel spus, „cu cine îmi place să mă recreez?“. Este important să ţinem cont şi de acest aspect deoarece calitatea destinderii noastre depinde de cei cu care ne petrecem timpul liber. Nu-i aşa că este plăcut să iei masa în compania unor prieteni dragi? Şi destinderea este mai plăcută când ai alături prieteni de calitate. Iată de ce, mulţi dintre noi, mai ales cei tineri, preferăm să ne destindem în compania altora. Dar, pentru ca aceste momente de relaxare să aibă un efect pozitiv asupra noastră, este înţelept să ne gândim dinainte cu cine ne vom petrece timpul şi pe cine vom evita (2 Cron. 19:2; Iac. 4:4). (Citeşte Proverbele 13:20.)
14, 15. a) Ce exemplu ne-a lăsat Isus în privinţa alegerii prietenilor? b) Ce întrebări ar trebui să ne punem când alegem cu cine să ne destindem?
14 Este bine să imităm exemplul lui Isus când ne alegem tovărăşiile. El i-a iubit dintotdeauna pe oameni (Prov. 8:31). Când a fost pe pământ, Isus a manifestat milă şi bunătate faţă de tot felul de oameni (Mat. 15:29–37). Deşi s-a dovedit prietenos cu toţi, el nu a fost prieten apropiat cu oricine, ci doar cu aceia care îndeplineau anumite cerinţe. Isus le-a spus celor 11 apostoli fideli: „Sunteţi prietenii mei dacă faceţi ce vă poruncesc“ (Ioan 15:14; vezi şi Ioan 13:27, 30). El i-a considerat prieteni doar pe aceia care îl urmau şi care îi slujeau lui Iehova.
15 Aşadar, când îţi alegi un prieten, este înţelept să ai în vedere această cerinţă. Întreabă-te: „Demonstrează persoana respectivă, prin cuvinte şi fapte, că ascultă de Iehova şi de Isus? Are aceleaşi valori morale ca mine? Respectă principiile Bibliei? Mă va încuraja să pun Regatul pe primul loc în viaţă şi să-i slujesc lui Iehova cu loialitate?“. Dacă poţi răspunde afirmativ la aceste întrebări, înseamnă că ai găsit o persoană potrivită cu care să-ţi petreci timpul liber (2 Cor. 6:14; 2 Tim. 2:22). (Citeşte Psalmul 119:63.)
Tu cum te destinzi?
16. Ce întrebări ar trebui să ne punem cu privire la destindere?
16 Am analizat pe scurt trei criterii după care ar trebui să ne alegem divertismentele: calitatea, cantitatea şi tovărăşiile. Pentru a ne influenţa în sens pozitiv, destinderea trebuie să întrunească cerinţele Bibliei în fiecare dintre aceste aspecte. În privinţa calităţii, ar fi bine să te întrebi: „Cum mă destind? Este destinderea pe care o aleg ziditoare sau degradantă?“ (Prov. 4:20–27). Referitor la cantitate, întreabă-te: „Cât timp petrec distrându-mă? Merită destinderea respectivă timpul pe care i-l rezerv?“ (1 Tim. 4:8). Iar cu privire la tovărăşii, pune-ţi următoarele întrebări: „Cu cine aleg să mă distrez? Este această persoană o companie potrivită sau nu?“ (Ecl. 9:18; 1 Cor. 15:33).
17, 18. a) Cum putem stabili dacă divertismentele pe care le alegem întrunesc cerinţele Bibliei? b) Ce eşti hotărât să faci când alegi cum să te destinzi?
17 Dacă o anumită formă de destindere nu întruneşte cerinţele Bibliei în unul dintre aceste trei aspecte înseamnă că este necorespunzătoare. Dar dacă le întruneşte pe toate, îl va onora pe Iehova şi ne va aduce foloase (Ps. 119:33–35).
18 Aşadar, când ne destindem, să facem ceea ce este potrivit, la momentul potrivit şi cu persoanele potrivite. Da, să ne străduim să respectăm sfatul Bibliei: „Fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi orice altceva, faceţi toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu“! (1 Cor. 10:31)
Îţi aminteşti?
Cum poţi aplica la destindere principiul din:
• Filipeni 4:8?
• Matei 6:33?
[Întrebări de studiu]
[Diagrama de la pagina 9]
(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)
✔Cum?
[Diagrama de la pagina 10]
(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)
✔Când?
[Diagrama de la pagina 12]
(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)
✔Cu cine?
[Legenda ilustraţiei de la pagina 10]
Cum îl putem imita pe Isus când ne alegem prietenii şi formele de destindere?
