Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni zacané binnilídxiluʼ chuʼ nayecheʼ

Nabé risaca guni ca guendaxheelaʼ ca ni na Dios

Nabé risaca guni ca guendaxheelaʼ ca ni na Dios

Enrique na: * «Dede dxi bichaganayaʼ gudixhe iqueʼ guundaniáʼ Liliana xheelaʼ Biblia. Ñuuladxeʼ nucaadiágabe naa ora maʼ cadúʼndadu, peru nagueenda rireebe gana. Ne ora guinabadiidxaʼ laabe xiixa, nisi ricábibe naa ya o coʼ. Para naa cadi zaqué diʼ nga nicábibe ora maʼ cadúʼndadu».

Liliana na: «Napaʼ 18 iza dxi bichaganayaʼ Enrique. Primé que ridúʼndadu juntu, peru nisi maʼ cayabibe naa paraa cucheeʼ ne xi naquiiñeʼ guneʼ casi ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ. Nabé bininá ngue ladxiduáʼ ne gulee ni gana naa».

XIÑEE beeda gapa Enrique ne Liliana guendanagana ca yaʼ. Galán ni gucaláʼdxicabe ñúnicabe, guirópacabe nadxiicabe Dios ne nánnacabe caquiiñeʼ gúʼndacabe Biblia juntu. Peru lugar de ñacané ngue laacabe ñuucabe tobi si, laga bixheleʼ ni laacabe. Neca ruundacabe Stiidxaʼ Dios, peru qué nuyúbicabe ñúnicabe ni na ca ley stiʼ Jiobá juntu.

Yanna, ximodo naquiiñeʼ gaca xpiaʼ ca xpinni Cristu. Xiñee naquiiñeʼ guni cani maʼ bichaganáʼ stipa pur gaca xpiaʼcaʼ casi ca xpinni Cristu yaʼ. Xi zándaca gucueeza laacabe para cadi gaca xpiáʼcabe zacá yaʼ. Nuu xiixa ni zanda gacané laacabe la?

Ximodo naquiiñeʼ gaca xpiaʼ ca xpinni Cristu

Biblia ruzeeteʼ gadxé gadxé modo zaca xpiaʼ binni (Judas 18, 19). Pablu, tobi de ca hombre ni bicaa Biblia, guníʼ gadxé nga ti binni ni rinanda ni na ique ne ti binni ni rinanda ni na ca ley stiʼ Dios. Pablu na nabé ruyubi ti binni ni rinanda ni na ique puru para laasi. Ne rúnibe ni na íquebe jneza ne qué ruyúbibe chinándabe ca ley stiʼ Dios (1 Corintios 2:14; Gálatas 5:19, 20).

Yanna, ti binni ni rinanda ni na ca ley stiʼ Dios ruuyaʼ Jiobá casi ti xhamigu ne runi stipa pur gaca casi laabe (Efesios 5:1). Ne laaca nadxiibe binni, nacháʼhuibe ne qué ridíndebe (Éxodo 34:6). Ruzuubabe stiidxaʼ Dios neca riuu biaje raca nagana para laabe gúnibe ni (Salmo 15:1, 4). Darío, ti hombre de Canadá ni maʼ ziné treinta y cinco iza de bichaganáʼ, guníʼ sicaríʼ: «Para naa la? ti binni ni rinanda ni na ca ley stiʼ Dios nga ni riníʼ ique pa zacané ni guiníʼ o ni guni laa para chuʼ gaxha de laabe». Ne Julia, xheelabe, guníʼ: «Naa rabeʼ ti gunaa ni rinanda ni na ca ley stiʼ Dios nga ni runi stipa guiráʼ dxi para gusihuinni ca guenda ni rudii espíritu stiʼ Dios» (Gálatas 5:22, 23).

Dxandíʼ, cadi caquiiñeʼ diʼ cuézanu guichaganásinu ti gúninu ni na ca ley stiʼ Dios. Biblia na cada tobi de laanu naquiiñeʼ gunibiáʼ Dios ne gaca casi laabe (Hechos 17:26, 27).

Xiñee naquiiñeʼ guyúbicabe gúnicabe ni na Dios juntu

Pa cada binni nga naquiiñeʼ guyubi guni ni na ca ley stiʼ Dios, xiñee caquiiñeʼ guni ca guendaxheelaʼ cani juntu yaʼ. Bixuiʼlú chupa binni ni chiguni dxiiñaʼ lu ti layú. Tobi de laacabe maʼ biiyaʼ padxí zanda gudxiibacabe biidxiʼ lu layú que, ne stobi que na despué gúnicabe ni. Tobi que racalaʼdxiʼ cúʼcabe abono ni gudxiibacabe que, ne stobi que na cadi caquiiñeʼ diʼ ni abono. Tobi que racalaʼdxiʼ guni dxiiñaʼ guiráʼ dxi ne stobi que na cueza si guʼyaʼ xi gudii layú que. Zándaca gudii layú que xiixa, peru nudiini jma pa guirópacabe niníʼ stiidxacabe ximodo ñúnicabe dxiiñaʼ luni juntu.

Zacaca nga rizaaca né cani maʼ bichaganáʼ ca. Zabánicaʼ galán pa tobi de laacaʼ chinanda ca ley stiʼ Dios (1 Pedro 3:1, 2). Peru jma galán zabánicaʼ pa guirópacaʼ quixhe íquecaʼ chinándacaʼ ca ley stiʼ Dios ne gacanésaacaʼ ora gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios juntu. Casi guníʼ rey Salomón, «jma galán chuʼ chupa binni que tobi». Xiñee guniʼbe zacá yaʼ. «Purtiʼ ra gúnicabe dxiiñaʼ jma stale ni ribeendúcabe», ne «pa guiaba tobi de laacabe, stobi ca zanda guindisaʼ laabe» (Eclesiastés 4:9, 10).

Zándaca lii ne xheelaluʼ racaláʼdxitu chinándatu ca ley stiʼ Dios. Peru cásica rizaaca né ti layú, caquiiñeʼ gúnitu dxiiñaʼ nadipaʼ ti ganda guireendú xhiiñatu. Guidúʼyanu chupa guendanagana ni zándaca gueeda gápatu ne xi zanda gúnitu para gaca chaahuiʼ cani.

PRIMÉ GUENDANAGANA: «Qué randa ribeedu tiempu».

Susy, ti gunaa ni nacubi bichaganáʼ, guníʼ: «Xheelaʼ ricaa naa ra runeʼ dxiiñaʼ a las siete. Ora rindadu ralídxidu, nuu stale cosa ni gaca. Raca nagana para laadu guidúʼyadu xipeʼ gúnidu: nánnadu naquiiñeʼ cueedu tiempu para guidúʼndadu Biblia juntu, peru maʼ racaláʼdxidu guiziiládxidu purtiʼ guizáʼ maʼ bidxagadu».

Ni zanda gúnitu: Laguyubi modo guiénesaatu ne gacanésaatu. Sicaríʼ na Susy runiné xheelaʼ: «Naa ne Eduardo maʼ gudixhe íquedu guiásadu jma tempranu para guidúʼndadu ti ndaa de lu Biblia ne guinidu de laani ante chuudu dxiiñaʼ. Ne racané Eduardo naa gaca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ yoo ti gápadu jma tiempu para guidúndadu». Ñee huabeendúcabe ni galán pur stipa ni rúnicabe riʼ la? Eduardo na: «Huadieeʼ cuenta qué rácapeʼ nagana para naa ne Susy gudxíʼludu ca guendanagana gápadu ne maʼ qué riúʼpedu xizaa pur xcaadxi cosa ora qué gusaanaʼ de guidúʼndadu xiixa tema ni zeeda lu Biblia».

Galán nga gúʼndatu xiixa tema de Biblia, peru laaca galán cueetu ti tiempu huiiniʼ para guni orartu juntu guiráʼ dxi, pa gúnitu zacá, zacaneni laatu stale. Ramón, ti hombre ni maʼ ziné dieciséis iza de bichaganáʼ, guníʼ sicaríʼ: «Raca chupa chonna iza gupaniáʼ xheelaʼ ti guendanagana. Peru gudixhe íquedu cueedu ti tiempu huiiniʼ para guni orardu juntu guiráʼ gueelaʼ ne gábidu Dios ni naguu xizaa laadu. Gucaneni laadu para biʼniʼ chaahuidu guendanagana stidu ne maʼ nabánidu nayecheʼ casi dxiqué».

XIÑEE QUÉ GÚNITU NDIʼ. Lacuee ti tiempu huiiniʼ guiráʼ gueelaʼ para guiniʼtu de ca cosa galán ni bíʼnitu ne para gudiitu xquíxepeʼ Dios pur ca ndaayaʼ ni nápatu. Ne laguuyaʼ xi guendanagana nápatu ra caquiiñeʼ gacané Dios laatu. Peru cadi güitu diidxaʼ para si gábitu xheelatu ca cosa ni cadi cayuni jneza. Ne ora guni orartu juntu, laguzeeteʼ ca cosa si ni caquiiñeʼ guni chaahuitu guirópatu. Ne sti dxi ca laguni ca cosa ni bizeetetu lu oración stitu, zacá zusihuínnitu dxandíʼ racaláʼdxitu guchaatu.

GUIROPA GUENDANAGANA: «Gadxé modo laadu».

Sicaríʼ guníʼ Tony: «Qué ñuu dxi ñuuladxeʼ ñuundaʼ xiixa guiʼchiʼ». Peru xheelabe Natalia maʼ gadxé laa. Laa guníʼ: «Riuulaʼdxeʼ guʼndaʼ ne guiniéʼ ni maʼ biziideʼ. Nuu biaje riníʼ iqueʼ runi sentir Tony laa menu ora maʼ cadúʼndadu xiixa tema ni zeeda lu Biblia».

Ni zanda gúnitu: Lugar de guiniʼluʼ cadi jneza cayuni xheelaluʼ xiixa o guiniʼluʼ jma nánnaluʼ que laabe la? jma galán gacanésaatu. Biiyaʼ ca cosa ni randa runi xheelaluʼ ne gudxi laabe galán rúnibe cani. Tony guníʼ: «Dxandíʼ, nabé riuulaʼdxiʼ xheelaʼ guiníʼ de ca tema ni zeeda lu Biblia ne nuu biaje ribee ni gana naa, ne pur nga guca nagana para naa guundaniáʼ laabe. Peru nabé riene Natalia naa. Yanna maʼ qué rusaana de gúʼndadu xiixa tema ni caníʼ de Biblia juntu ne maʼ bidieeʼ cuenta qué gapaʼ xi pur guidxibeʼ. Maʼ riuuladxeʼ guinieniáʼ laabe de ca tema ca. Laacani huayacanécani laadu para guibánidu jma galán ne nayecheʼ».

Stale guendaxheelaʼ huadiicaʼ cuenta jma galán ribánicaʼ ora ribeecaʼ tiempu para gúʼndacaʼ juntu ne guiniʼcaʼ de ca tema ni zeeda lu Biblia guiráʼ semana. Ti cosa ni cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ lii nga gúʼyaluʼ ximodo zanda gúniluʼ ni na ca conseju zeeda lu Biblia, ne cadi modo guni xheelaluʼ ni (Gálatas 6:4). Pa nuu xiixa cosa ni cuchiichi laatu la? cadi guiniʼluʼ ni ora maʼ cayuundatu Biblia. Jma jneza guiniʼtu ni sti ora. Nannuʼ xiñee la?

Guníʼ ique ndiʼ: Ñee niguiibiluʼ lu xiixa herida ni maʼ cadaa órapeʼ maʼ cayoneluʼ binnilídxiluʼ gueta la? Coʼ njaʼ, purtiʼ nánnaluʼ maʼ qué zanácabe gócabe. Jesús guníʼ ora riziidiʼ binni de Dios ne guni ni nabe zeeda gácani casi ora gó binni gueta (Mateo 4:4; Juan 4:34). Zacaca nga zazaaca pa cada biaje gúʼndaneluʼ xheelaluʼ ti textu de lu Biblia guiniʼluʼ xiixa ni cuchiichi lii, zándaca pur nga maʼ qué zanabe gúʼndaneluʼ laabe. Dxandíʼ, nuu biaje caquiiñeʼ guiniʼtu ximodo guni chaahuitu xiixa guendanagana. Peru jma galán quíxhetu sti ora para guiniʼtu de laani (Proverbios 10:19; 15:23).

XIÑEE QUÉ GÚNITU NDIʼ. Lagucaa xi jma riuuláʼdxitu de xheelatu. Ne pa gueeda guieeteʼ de laacani ora maʼ cayuundatu Biblia, galán gábiluʼ laabe jneza modo cayúnibe xiixa.

«Irá ni udxiiba binni, ngue ca cuee»

Pa guyubi ca guendaxheelaʼ ca gúnicaʼ ni na ca ley stiʼ Dios la? ziuucaʼ tobi si ne zabánicaʼ nayecheʼ. Stiidxaʼ Dios na: «Irá ni udxiiba binni, ngue ca cuee» (Gálatas 6:7).

Enrique ne Liliana, guendaxheelaʼ ni bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ, biziidicaʼ pabiáʼ jneza nga chinanda binni ca conseju ni zeeda lu Biblia. Laacaʼ maʼ zinecaʼ cuarenta y cinco iza de bichaganacaʼ, ne maʼ nánnacaʼ cadi naquiiñeʼ gusaana de chinándacaʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia. Sicaríʼ guníʼ Enrique: «Dxiqué rugaaneʼ donda ique xheelaʼ purtiʼ rabeʼ pur laabe qué randa ruidu diidxaʼ. Peru despué bidieeʼ cuenta naa laaca naquiiñeʼ guyubeʼ modo güidu diidxaʼ». Ne Liliana guníʼ sicaríʼ: «Cumu guirópadu nadxiidu Jiobá Dios la? ngue nga ni jma gucané laadu gudxíʼludu ca guendanagana stidu. Lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca qué huasaana de guidúʼndadu ne guni orardu juntu. Ne ora guuyaʼ cayuni Enrique stipa pur gapa ca guenda stiʼ ti xpinni Cristu, jma rucaani naa gannaxhieeʼ laabe».

^ Bidxaa lácabe.

NI ZANDA GUINÍʼ ÍQUELUʼ

  • Padxí nga últimu biaje bineʼ orarniáʼ xheelaʼ.

  • Ñee zanda guneʼ xiixa para gacaniáʼ xheelaʼ chuulaʼdxiʼ guundaniáʼ laa xiixa tema ni zeeda lu Biblia la?