Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tauturu i te tane ia haere i mua i te pae varua

A tauturu i te tane ia haere i mua i te pae varua

A tauturu i te tane ia haere i mua i te pae varua

“I teie nei, e taata ta oe e noaa.”—LUKA 5:10.

1, 2. (a) Ua aha te mau tane i te faarooraa ia Iesu? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

 I TO ˈNA pororaa na Galilea, ua fano Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê vahi o ratou anaˈe. Ua tapapa te vahine, te tamarii e “e pae paha tausani tane” ia ratou na tatahi. (Mat. 14:21) I te tahi atu taime, “e maha tausani tane,” oia atoa te vahine e te tamarii, tei haere ia Iesu ia ora to ratou maˈi e no te faaroo ia ˈna. (Mat. 15:38) Mea rahi te tane tei anaanatae i ta ˈna haapiiraa. Ua ite râ Iesu e mea rahi â te farii i te parau mau. I te noaa-semeio-raa te iˈa a ta ˈna mau pǐpǐ, ua parau oia ia Simona e ‘e taata ta ˈna e noaa i teie nei.’ (Luka 5:10) E au ïa ta ratou pororaa i te taiˈaraa. E tauturu Iesu ia ratou ia imi i te taata e farii i te parau mau. Oia atoa te tane e rave rahi.

2 I teie mahana, te anaanatae e te farii atoa ra te tane i te poroi Bibilia e porohia nei. (Luka 11:28) Mea rahi râ aita e haere ra i mua i te pae varua. E nafea ïa ia tauturu ia ratou? Ua poro Iesu i te mau tane mai ta ˈna i poro i te mau taata atoa. Ua hinaaro râ oia e tauturu ia ratou i roto e toru tupuraa: (1) te tapitapi-rahi-raa i te moni, (2) te taiâraa i to vetahi ê manaˈo e (3) te manaˈo e eita e maraa. E hiˈo mai tatou ua nafea Iesu e ia nafea tatou.

Te tapitapi-rahi-raa i te moni

3, 4. (a) Eaha te mea faufaa no te tane e rave rahi? (b) No te aha mea faufaa aˈe ai no vetahi mau tane te moni e te ohipa i te haapiiraa e te auraroraa i te Bibilia?

3 Ua na ô te hoê papai parau ia Iesu: “E Rabi, e pee atu vau ia oe i to oe mau haerea atoa.” Pahono atura Iesu e ‘aita to te Tamaiti a te taata e tuaroi.’ Aita te Bibilia e faaite ra e ua riro mai oia ei pǐpǐ na te Mesia. Ua haapeapea paha oia no te nohoraa e te maa.—Mat. 8:19, 20.

4 No te tahi mau tane, mea faufaa aˈe te moni e te ohipa i te haapiiraa e te auraroraa i te Bibilia e te faahoaraa i te Atua. I to ratou manaˈo auaˈe te moni e ora ˈi ratou. Ta ratou fa, te haereraa ïa i te haapiiraa teitei ia noaa mai te tahi ohipa aufau-maitai-hia. Mea au paha na ratou ta te Bibilia e haapii ra. Eita râ ratou e hinaaro e ite atu â i te Atua no te mau haapeapearaa o teie nei ao e te mana haavare o te taoˈa. (Mar. 4:18, 19) A hiˈo na ua nafea Iesu i te tautururaa i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaoti eaha te mea faufaa aˈe.

5, 6. Eaha tei tauturu ia Anederea, Petero, Iakobo e Ioane ia faaoti e rave i te ohipa faufaa aˈe?

5 E taata taiˈa Anederea e to ˈna taeae Simona Petero. Oia atoa Ioane, to ˈna taeae Iakobo e to raua papa Zebedaio. Mea tere maitai ta ratou imiraa i tihepu ai ratou i te rave ohipa. (Mar. 1:16-20) I to Anederea e Ioane faarooraa ia Ioane Bapetizo i te faahitiraa ia Iesu, ua papu ia raua e o Iesu te Mesia. Ua paraparau atura Anederea ia Simona Petero, oia atoa paha Ioane i to ˈna taeae Iakobo. (Ioa. 1:29, 35-41) Ua pee atura ratou e maha ia Iesu tei poro na Galilea, Iudea e Samaria. Mea au na ratou te haapiiraa a Iesu, e ere râ te pororaa i te ohipa faufaa aˈe no ratou. Inaha tau avaˈe i muri iho, ua hoˈi ratou e taiˈa.

6 I muri aˈe, ua parau Iesu ia Petero raua Anederea ia pee ia ˈna e ia riro ei “ravaai taata.” Eaha ta raua i rave? “Faarue ihora raua i ta raua tau upeˈa i reira ra e ua pee atura ia ˈna.” Ua ‘faarue atoa Iakobo raua Ioane i te poti i reira ra e to raua metua, pee atura ia ˈna.’ (Mat. 4:18-22) Eaha tei tauturu ia ratou ia poro ma te taime taatoa? Ua feruri maitai ratou. I faaroo na hoi ratou ia Iesu ia haapii i te taata. I ite atoa na ratou i ta ˈna mau semeio, i to ˈna itoito rahi no te parau-tia, e ua au roa te taata i ta ˈna parau. Ua puai roa ˈtura to ratou faaroo e tiaturi ia Iehova!

7. E nafea ia tauturu i ta tatou mau piahi ia tiaturi ia Iehova?

7 Mai ia Iesu, e tauturu anaˈe i ta tatou mau piahi ia tiaturi ia Iehova. E nafea? (Mas. 3:5, 6) Tei te huru ïa o ta tatou haapiiraa. E haapapu anaˈe e e haamaitai rahi mai Iehova ia tuu na mua tatou i te Basileia i roto i to tatou oraraa. (A taio i te Malaki 3:10; Mataio 6:33.) E faaohipa anaˈe i te Bibilia no te faaite e e aupuru noa Iehova i to ˈna nunaa. E haamanaˈo anaˈe e e tauturu atoa to tatou hiˈoraa. E faaite anaˈe mea nafea Iehova i te tautururaa ia tatou. E faatia atoa anaˈe i te tahi mau aamu faaitoito i roto i ta tatou mau papai. *

8. (a) No te aha mea faufaa ˈi no te hoê piahi “ia ite i te maitai o Iehova”? (b) E nafea ia tauturu i te piahi ia ite i te maitai o Iehova?

8 Ia puai to ˈna faaroo, eita e navai ia ite te piahi mea nafea Iehova i te haamaitairaa ia vetahi ê. Ia ite râ o ˈna iho i to Iehova maitai. Te na ô ra hoi te Salamo 34:8: “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova! e ao to te taata i tiaturi ia ˈna.” E nafea ïa tatou? Te fifi ra paha te piahi i te pae moni e te tutava atoa ra i te faaea i te puhipuhi i te avaava, te pere moni e te inu hua i te ava. (Mas. 23:20, 21; Kor. 2, 7:1; Tim. 1, 6:10) E haapii anaˈe ia ˈna ia pure i te Atua no te ani i te tauturu. Ia taui to ˈna oraraa e ite ai oia i to Iehova maitai. E faaitoito atoa anaˈe ia ˈna ia tuu i te haamoriraa a Iehova i te parahiraa matamua. E faaite ïa tatou ia ˈna i te faufaaraa o ta ˈna iho haapiiraa Bibilia, te faaineineraa e te haereraa i te mau putuputuraa i te mau hebedoma atoa. Ia ite oia e te haamaitai ra Iehova i ta ˈna mau tutavaraa, e puai atu â ïa to ˈna faaroo.

Te taiâraa i to vetahi ê manaˈo

9, 10. (a) No te aha Nikodemo e Iosepha no Arimataio i huna ˈi e e pǐpǐ raua na Iesu? (b) No te aha te tahi mau tane e taupupu ai i te pee i te Mesia?

9 No to ratou taiâ i to vetahi ê manaˈo e taupupu ai vetahi mau tane i te pee ia Iesu. Ua huna Nikodemo e Iosepha no Arimataio e e pǐpǐ raua na Iesu no to raua mǎtaˈu i te ati Iuda. (Ioa. 3:1, 2; 19:38) E ua tano iho â! E tiavaru te mau tia haapaoraa i te taata atoa e tiaturi ra ia Iesu i rapaeau i te sunago no to ratou riri iti rahi i te Mesia.—Ioa. 9:22.

10 I te tahi mau vahi, ia anaanatae te hoê tane i te Atua, te Bibilia aore ra te haapaoraa, e faainohia oia e te hoa, te fetii e te feia o ta ˈna raveraa ohipa. I te tahi atu vahi, mea atâta ia faaite te hoê tane e te manaˈo ra oia e taui i te haapaoraa. Mai te peu iho â râ e te ohipa ra oia i roto i te nuu, te poritita aore ra no te huiraatira. Ua na ô roa te hoê tane no Heremani e e parau mau ta te mau Ite no Iehova e poro ra no nia i te Bibilia. Ia riro noa ˈtu râ oia ei Ite no Iehova, e ite pauroa ïa to ˈna mau hoa ohipa, te feia tapiri e tei matau ia ˈna e to ˈna utuafare. Eita e noaa ia ˈna ia faaoromai ia hiˈo ino ratou ia ˈna.

11. Mea nafea Iesu i te tautururaa i ta ˈna mau pǐpǐ ia ore ia mǎtaˈu i te taata?

11 Mea itoito te mau aposetolo a Iesu, ua mǎtaˈu râ ratou i te taata i te tahi taime. (Mar. 14:50, 66-72) Mea nafea Iesu i te tautururaa ia ratou ia haere i mua i te pae varua noa ˈtu te patoiraa? Ua faaineine oia ia ratou e ua parau: “E ao to outou ia riri mai te taata ia outou, e ia faataa ê ia outou, e ia tâhito mai, e ia faarue noa i to outou iˈoa ma te faaino, no te Tamaiti a te taata.” (Luka 6:22) Ua faaara Iesu e e faainohia ratou “no te Tamaiti a te taata.” E ua haapapu e e aupuru noa te Atua ia ratou ia ani ratou ia ˈna i te tauturu e te puai. (Luka 12:4-12) Ua parau atoa oia i tei anaanatae apî mai ia amuimui e ia faahoa i ta ˈna mau pǐpǐ.—Mar. 10:29, 30.

12. E nafea ia tauturu i tei anaanatae apî mai ia ore ia mǎtaˈu i te taata?

12 E tauturu atoa anaˈe i te piahi eiaha ia mǎtaˈu i te taata ma te faaineine ia ˈna ia tupu te aimârôraa. (Ioa. 15:19) E nehenehe e tauturu ia ˈna ia faaineine i te mau pahonoraa Bibilia poto e te au noa i te mau uiraa e patoiraa a to ˈna mau hoa ohipa aore ra a te tahi atu. Ia riro tatou ei hoa no ˈna, a haafarerei atu ai ia ˈna i te mau melo o te amuiraa tei faaruru iho â râ i te hoê â tupuraa. Te mea faufaa aˈe râ, ia haapii tatou ia ˈna ia pure tamau ma to ˈna aau atoa. E haafatata ˈtu â ïa oia ia Iehova o te riro ei Haapuraa e ei Mato no ˈna.—A taio i te Salamo 94:21-23; Iakobo 4:8.

Te manaˈo e eita e maraa

13. E nafea te manaˈo e eita e maraa e haafifi ai i te tahi mau tane ia haere i mua i te pae varua?

13 Eaha te haafifi ra i te tahi mau tane ia haere i mua i te pae varua? Aita paha ratou i ite maitai i te taio e i te paraparau aore ra mea mamahu ratou. Te taiâ atoa ra vetahi i te faaite i to ratou manaˈo i mua i te taata. Mea fifi roa ïa no ratou ia haapii, ia pahono i te mau putuputuraa aore ra ia poro. Te faˈi nei te hoê taeae: “I to ˈu apîraa, e haere oioi au i te opani, e haavarevare pate au i te ôe a taie atu ai ma te maniania ore, ma te manaˈo e aita e taata i faaroo aore ra i ite mai. . . . E maˈi-roa-hia vau i te manaˈo noa e haere na te mau uputa.”

14. No te aha te hoê tamaroa tei uruhia i ore ai i ora i te mau pǐpǐ a Iesu?

14 I te hoê taime, aita te hoê tamaroa tei uruhia i ora i te mau pǐpǐ a Iesu. Ua manaˈo paha ratou e eita e haere ia ratou. Ua parau te papa ia Iesu e e hopii to ta ˈna tamaiti, a na ô atu ai: “E pohe rahi roa to ˈna, e te hiˈa pinepine hoi i roto i te auahi e i raro i te pape. E ua hopoi hoi au ia ˈna i to mau pǐpǐ ra, aita râ oia i ora ia ratou.” Tiavaru ihora Iesu i te demoni, ora ˈtura te tamaroa. Ua ui râ ta ˈna mau pǐpǐ: “Eaha i ore i tia ˈi ia matou ia tiavaru ia ˈna i rapae?” Pahono aˈera oia: “No to outou faaroo ore [“No te iti o to outou faaroo,” Te Faufaa Api]; oia mau hoi teie ta ˈu e parau atu ia outou nei, ahiri e faaroo to outou, e mai te hoê huero sinapi noa iho te rahi, e tia ïa ia outou ia parau noa ˈtu i teie nei mouˈa, A haere i ǒ atu, e na ˈna ïa e haere noa; e aita roa e mea e ore te tia ia outou.” (Mat. 17:14-20) No te faaruru i te mau fifi e au i te mouˈa, mea faufaa roa te faaroo ia Iehova. E fifi râ te taata e tiaturi ia ˈna iho, a manaˈo atu ai e eita e maraa ia ˈna ia tavini ia Iehova.

15, 16. E nafea ia tauturu i te hoê piahi e manaˈo ra e eita e maraa ia ˈna?

15 E faaitoito anaˈe i te hoê piahi e manaˈo ra e eita e maraa ia ˈna ia tiaturi ia Iehova eiaha ia ˈna iho. Ua papai Petero: “E faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra. E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna.” (Pet. 1, 5:6, 7) E tauturu anaˈe i te piahi ia here ia Iehova e ia pee i ta ˈNa aratairaa. Ia hinaaro ïa o ˈna i te Parau a te Atua e ia faatupu i te mau huru maitatai i roto i to ˈna oraraa. (Gal. 5:22, 23) Mea faufaa roa ia pure o ˈna. (Phil. 4:6, 7) Na te Atua hoi e horoa i te itoito e te puai no te faaruru i te mau tupuraa atoa e no te rave i ta ˈna e faaue ra.—A taio i te Timoteo 2, 1:7, 8.

16 Ma te here e te faaoromai, e tauturu atoa anaˈe i te tahi mau piahi ia taio e ia paraparau maitai. E te tahi atu o te manaˈo ra e eita e tano ia ratou ia tavini ia Iehova no ta ratou mau ohipa iino i rave na. Ua parau hoi Iesu e ‘e ere no te feia oraora maitai te taote, no te feia maˈi râ.’—Mat. 9:12, Te Faufaa Api.

Tautururaa i te tane e rave rahi ia ite ia Iehova

17, 18. (a) E nafea ia poro e rave rahi atu â tane? (b) Eaha ta to muri nei tumu parau e faataa?

17 Te hinaaro nei tatou ia farii e rave rahi atu â tane i te poroi oaoa mau itehia i roto noa i te Bibilia. (Tim. 2, 3:16, 17) E nafea ïa tatou? Ma te poro i te mau taime tei te fare ratou, i te ahiahi paha, i te taperaa mahana o te mau hopea hebedoma aore ra i te mau mahana faaearaa ohipa. E ani tatou e nehenehe anei e paraparau ia ratou. Ia tano, e poro tatou i te tane i te ohipa aore ra i te hoa faaipoipo o te mau tuahine o te amuiraa.

18 E poro anaˈe i te taata atoa. E farii mai iho â te feia aau mauruuru. E tauturu anaˈe ma te faaoromai i te taata atoa e hinaaro ra e ite i te parau mau. I teie nei, e nafea ia tauturu i te mau tane bapetizohia ia hinaaro e ia amo i te hopoia i roto i te amuiraa? Ta to muri nei ïa tumu parau e pahono.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te mau Pare Tiairaa.

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea ia tauturu i te tane ia faaoti eaha te mea faufaa aˈe?

• E nafea ia tauturu i tei anaanatae apî mai ia ore e taiâ i to vetahi ê manaˈo?

• E nafea ia tauturu i te piahi e manaˈo ra e eita e maraa ia ˈna?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

Te imi ra anei oe i te ravea no te poro i te tane?

[Hohoˈa i te api 26]

E nafea ia faaineine i ta oe piahi ia faaruru i te mau fifi?