Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tavini taiva ore i arataihia na e te varua o te Atua

Tavini taiva ore i arataihia na e te varua o te Atua

Tavini taiva ore i arataihia na e te varua o te Atua

‘Ua tono mai te Fatu ra o Iehova e to ˈna varua ia ˈu.’—ISA. 48:16.

1, 2. Mea faufaa roa te aha e noaa ˈi te faaroo? E itoito roa tatou i te aha maoti te hiˈoraa o te mau tavini taiva ore i tahito?

 MAI ia Abela mai â, mea rahi tei faatupu i te faaroo. Te parau ra râ te Bibilia e aore e faaroo to te taata atoa. (Tes. 2, 3:2) E nafea e noaa ˈi teie huru maitai? Maoti ïa te ite i te Parau a te Atua. (Roma 10:17) Eaha te tauturu ia atuatu i te faaroo? Te varua moˈa ïa o te Atua o te faatupu hoi i te reira. (Gal. 5:22, 23) Mea faufaa roa ïa te varua moˈa ia puai to tatou faaroo.

2 Eita te taata e fanauhia mai e te faaroo. Te faahiti ra te Bibilia i te mau tavini taiva ore “mai ia tatou atoa te huru.” (Iak. 5:17) I feaa na e i paruparu na ratou. I manaˈo atoa na e eita e maraa ia ratou. “Ua faaetaetahia” râ ratou e te varua o te Atua no te faaruru i te mau tupuraa fifi. (Heb. 11:34) Ia ite tatou e mea nafea to te varua o Iehova ohiparaa i nia ia ratou, e itoito roa tatou i te tavini â i te Atua ma te taiva ore i teie tau e te tamatahia ra to tatou faaroo.

Ua faaitoito te varua o te Atua ia Mose

3-5. (a) Eaha te haapapuraa e ua tauturu te varua moˈa ia Mose? (b) Eaha ta te hiˈoraa o Mose e haapii maira no nia i te huru horoaraa a Iehova i to ˈna varua?

3 E haehaa rahi to Mose i to te taata atoa i ora na i te matahiti 1513 hou te Mesia. (Num. 12:3) Ua horoa Iehova ia ˈna i te hopoia rahi e haapao i te nunaa Iseraela. Maoti te varua o te Atua i tia ˈi ia Mose ia tohu, ia haava, ia papai, ia aratai e ia faatupu i te semeio. (A taio i te Isaia 63:11-14.) I te hoê râ taime, ua autâ Mose e eita e maraa ia ˈna ia haapao ia Iseraela. (Num. 11:14, 15) Ua rave atura Iehova i te hoê tuhaa o te varua i nia iho ia Mose no te tuu atu i nia iho e 70 tane ta ˈna i maiti ei tauturu. (Num. 11:16, 17) No Mose, mea teimaha roa tera hopoia. I te tanoraa râ, eita oia e na tane e 70 e amo i te reira o ratou anaˈe.

4 Ua tuu Iehova i to ˈna varua moˈa i nia ia Mose. Noa ˈtu e ua na reira atoa oia i na tane e 70, aita i iti mai to Mose. Tei nia iho noa ia Mose te varua moˈa hinaaro-mau-hia. Te tuu atoa maira Iehova i to ˈna varua ia au i to tatou tupuraa. ‘Aita oia e horoa riirii maira,’ ma te taatoa râ.—Ioa. 1:16; 3:34.

5 Te faaruru ra anei oe i te fifi? Te rahi noa ˈtura anei ta oe mau hopoia o te titau rahi ra i to oe taime? Te rohi ra anei oe i te horoa i te maa, te nohoraa e te haapiiraa Bibilia na to oe utuafare a maraa noa ˈi te haamâuˈaraa aore ra te ahoaho no te maˈi? E hopoia teimaha anei ta oe i roto i te amuiraa? Noa ˈtu eaha to oe tupuraa, e horoa ˈtu iho â te Atua i te puai maoti to ˈna varua.—Roma 15:13.

Ua tauturu te varua moˈa ia Bezaleela

6-8. (a) Ua tauturu te varua o te Atua ia Bezaleela e ia Aholiaba ia aha? (b) Eaha te haapapuraa e ua arataihia Bezaleela raua Aholiaba e te varua o te Atua? (c) No te aha e faaitoitoraa ˈi te hiˈoraa o Bezaleela ia tatou?

6 O Bezaleela atoa tei tauturuhia e te varua o te Atua. I ora na oia i te tau o Mose. (A taio i te Exodo 35:30-35.) Ua maiti Iehova ia ˈna no te tiaau i te hamaniraa o te mau mea faufaa roa o te sekene. Ua ite paha oia e nafea ia rave i teie ohipa hou teie opuaraa a haamata ˈi. Ta ˈna râ ohipa na mua ˈˈe, e hamani piriti ïa no to Aiphiti. (Exo. 1:13, 14) Maoti te aha i amo ai oia i ta ˈna hopoia rahi? ‘Ua faaî Iehova ia ˈna i to ˈNa varua, i te paari, te aravihi, te ite i te mau ohipa atoa; ei imi i te ohipa rii nehenehe, ia rave i te mau ohipa atoa e rave rahi te huru.’ Maoti te varua moˈa i aravihi atu â ˈi Bezaleela e Aholiaba atoa. Eita e ore e ua haafaufaa raua i te reira, ua maraa hoi ia raua te ohipa e ua haapii atoa ia vetahi ê.

7 Ua arataihia mau â Bezaleela raua Aholiaba e te varua o te Atua. E ohipa maitai roa hoi ta raua i rave. Inaha fatata e 500 matahiti i muri aˈe, te faaohipa noa ra te taata i ta raua i hamani. (Par. 2, 1:2-6) I teie mahana, e hinaaro te rahiraa ia faatietiehia ratou no ta ratou ohipa. E ere roa ˈtu Bezaleela raua Aholiaba mai te reira. O Iehova ta raua i faahanahana.—Exo. 36:1, 2.

8 I teie mahana, te rave ra paha tatou i te tahi mau ohipa e titauhia te aravihi. Mai te paturaa, te neneiraa, te faanahoraa i te mau tairururaa, te tautururaa i to tatou mau taeae i roto i te ati, e te faataaraa i te mau taote e tuati i ta te Bibilia e haapii ra no nia i te toto. I te tahi taime, na te mau taeae aravihi e haapao i te reira. E pinepine râ, na te mau rima tauturu ïa e ere i te mea ite roa. Maoti râ te varua o te Atua e rave maitai ai ratou i ta ratou ohipa. I taiâ na paha oe i te farii i te hoê hopoia i roto i te taviniraa a Iehova ma te manaˈo e mea aravihi aˈe vera ma ia oe. A haamanaˈo e maoti te varua o Iehova e ite e e aravihi atu â ˈi oe no te mau ohipa atoa ta ˈna e horoa na oe.

Ua tauturu te varua o te Atua ia Iosua

9. Eaha tei tupu i muri aˈe i to Iseraela faarueraa ia Aiphiti? Eaha te uiraa i hiti mai?

9 Ua aratai atoa te varua o te Atua i te tahi atu taata tei ora na i te tau o Mose raua Bezaleela. I muri iti aˈe i to Iseraela faarueraa ia Aiphiti, ua aro te ati Amaleka i te nunaa o te Atua. A tahi ra ïa Iseraela e aro ai ei nunaa tiamâ, aita hoi i ite i te tamaˈi. (Exo. 13:17; 17:8) Ua hinaarohia te tahi aratai ia ratou no te aro. O vai ïa?

10. No te aha Iosua e o Iseraela i upootia ˈi?

10 Ua maiti Iehova ia Iosua, e ere no te mea i aratai na oia i te nuu na mua ˈˈe. Aita hoi oia i ite i te tamaˈi, e tîtî hamani piriti oia e i te medebara, i ohi na oia i te mâna. E raatira iho â Elisama to Iosua papa ruau no te opu o Epheraima e no te hoê pǔpǔ 108 100 taata. (Num. 2:18, 24; Par. 1, 7:26, 27) Aita râ Iehova i parau ia Mose ia maiti ia Elisama aore ra ia Nuna ta ˈna tamaiti, ia Iosua râ ei aratai ia ratou e haapau i te enemi. Fatata hoê mahana taatoa i tupu ai te aroraa. Ua upootia Iseraela, no te mea ua auraro maite Iosua i te Atua e ua farii i te aratairaa a to ˈNa varua moˈa.—Exo. 17:9-13.

11. E nafea e maraa ˈi te tahi mau ohipa i roto i te taviniraa i te Atua?

11 I muri aˈe i to Mose poheraa, na Iosua tei ‘î i te paari’ maoti te varua o te Atua i aratai ia Iseraela. (Deut. 34:9) Aita te varua moˈa i horoa ia ˈna i te mana e tohu aore ra e faatupu i te semeio, mai ia Mose. Ua tauturu râ ia ˈna ia aratai ia Iseraela i roto e rave rahi aroraa no te haru ia Kanaana. I teie mahana, te manaˈo ra paha tatou e mea maˈua tatou aore ra eita e maraa te tahi mau ohipa i roto i te taviniraa i te Atua. Ia auraro maite râ tatou ia ˈna e ia farii i ta ˈna aratairaa, e tauturu mai iho â oia. Ua na reira hoi oia ia Iosua.—Ios. 1:7-9.

‘Ua haere mai te varua o Iehova i nia ia Gideona’

12-14. (a) Te faaite ra te upootiaraa na faehau e 300 i nia i te nuu rahi ati Midiana i te aha? (b) Ua faaue Iehova ia Gideona ia aha no te tamǎrû ia ˈna? (c) E aha mai Iehova i teie mahana?

12 I muri aˈe i to Iosua poheraa, ua faaohipa â Iehova i to ˈna varua no te faaitoito i ta ˈna mau tavini taiva ore. I roto i Te mau tavana, mea rahi tei ‘faaetaetahia i to ratou paruparuraa.’ (Heb. 11:34) Maoti to ˈna varua moˈa i tauturu ai te Atua ia Gideona ia aro no Iseraela. (Tav. 6:34) E nuu rahi aˈe ta te ati Midiana i ta Gideona. E maha faehau ati Midiana no hoê noa faehau Iseraela. Ua manaˈo râ Iehova e faaiti mai â i ta Iseraela. E piti taime to ˈna parauraa ia Gideona e faahoˈi i te rahiraa i ǒ ratou, a toe mai ai e 300, hoê ïa faehau Iseraela no e 450 ati Midiana. (Tav. 7:2-8; 8:10) Tera te numera ta Iehova i farii. Eita ïa hoê aˈe e nehenehe e faaahaaha e maoti te puai aore ra te paari o te taata e upootia ˈi Iseraela.

13 Ahani to roto atoa oe i tera nuu haihai e faaineine ra, e mǎtaˈu rii paha ïa oe no te ohipa e tupu. Ua faahoˈihia hoi te feia taiâ e te vai ara ore i ǒ ratou. Area Gideona, ua tiaturi ïa i te Atua ma te rave i tei faauehia ia ˈna! (A taio i Te mau tavana 7:9-14.) Aita Iehova i riri i to Gideona aniraa ˈtu i te hoê tapao e haapapu ra e ei pihai iho Oia ia ˈna. (Tav. 6:36-40) Ua haapuai râ te Atua i to Gideona faaroo.

14 E mana hau ê to Iehova no te faaora i to ˈna nunaa i te mau tupuraa fifi atoa. E nehenehe oia e faaohipa i te feia manaˈohia e mea paruparu. I te tahi taime, e au ra e mea rahi o te patoi ra ia tatou aore ra to roto tatou i te hoê tupuraa aita e ravea. Eita te Atua e horoa semeio mai i te tapao mai ta ˈna i na reira ia Gideona. E aratai e e tamahanahana râ oia ia tatou na roto i te Bibilia e te amuiraa, e arataihia ra e to ˈna varua. (Roma 8:31, 32) E haapuai ta Iehova mau parau fafau î i te here i to tatou faaroo e tiaturi e na Iehova e tauturu mai!

‘Ua haere mai te varua o Iehova i nia ia Iepheta’

15, 16. Mea nafea to te tamahine a Iepheta faatupuraa i te manaˈo haapae? Eaha te faaitoitoraa no te mau metua?

15 ‘Ua haere atoa mai te varua o Iehova i nia ia Iepheta’ no te aratai ia Iseraela ia aro i te ati Amona. Ua hinaaro Iepheta ia upootia ratou ei arueraa ia Iehova. Ua euhe oia e ia tuu mai te Atua i te ati Amona i to ˈna rima, e riro ïa na Iehova te taata matamua e na roto mai i to ˈna fare ia hoˈi atu oia. O ta ˈna tamahine fanau tahi tei farerei ia ˈna i to ˈna hoˈiraa ˈtu ma te upootia. (Tav. 11:29-31, 34) Aita paha Iepheta i maere. Ua ite hoi oia i to ˈna euheraa e peneiaˈe o ta ˈna tamahine te haere mai i rapae. Ua tapea râ oia i ta ˈna euhe noa ˈtu e e haapaeraa rahi. Ua pûpû oia i ta ˈna tamahine ei tavini taime taatoa ia Iehova i te sekene i Silo. Ua ite te tamahine, te hoê tavini taiva ore a Iehova, e ia rave iho â to ˈna papa mai ta ˈna i euhe. (A taio i Te mau tavana 11:36.) Ua haapuai te varua o Iehova ia raua toopiti.

16 Mea nafea to te tamahine a Iepheta faatupuraa i te manaˈo haapae? Eita e ore e ua rahi atu â to ˈna faaroo no te itoito rahi o to ˈna papa tei haamori ia Iehova anaˈe. E te mau metua, te ite ra ta outou mau tamarii i ta outou e rave ra. E faaite ta outou mau faaotiraa e te tiaturi ra outou i ta outou e parau ra. Te faaroo ra te mau tamarii i ta outou mau pure e haapiiraa e te ite ra i ta outou mau tutavaraa e tavini ia Iehova ma te aau atoa. E tauturu teie mau mea atoa ia ratou ia hinaaro e tavini ia Iehova. E oaoa roa ïa outou.

‘Ua haere maira te varua o Iehova i nia’ ia Samasona

17. Eaha ta Samasona i rave maoti te varua o te Atua?

17 O Samasona atoa tei tauturuhia e te varua o te Atua. Te parau ra te Bibilia e ‘ua rave te varua o Iehova’ ia ˈna no te faaora ia Iseraela i te Philiseti. (Tav. 13:24, 25) Ua horoa te Atua i te puai rahi ia Samasona no te rave i te tahi mau mea maere mau. I to te Philiseti turairaa i te tahi mau Iseraela ia ruuruu ia Samasona, ‘ua haere mai te varua o Iehova i nia iho ia ˈna ma te uˈana rahi, riro atura na taura i nia i to ˈna rima mai te lino i ama i te auahi, matara aˈera te ruuruu i nia i to ˈna rima.’ (Tav. 15:14) I muri aˈe, ua ere Samasona i to ˈna puai no te raveraa i te faaotiraa tano ore. Maoti ‘te faaroo, ua faaetaetahia â oia i to ˈna paruparuraa.’ (Heb. 11:32-34; Tav. 16:18-21, 28-30) No te taa ê o te tupuraa i ohipa uˈana ˈi te varua o Iehova i nia ia Samasona. E faaitoitoraa rahi teie ia tatou. E nafea?

18, 19. (a) E nafea te hiˈoraa o Samasona e faaitoito mai ai? (b) Mea nafea te mau hiˈoraa o teie tumu parau i tauturu ai ia outou?

18 Ua tauturu te varua moˈa ia Samasona. E tauturu atoa mai te reira ia poro tatou i te taata a faaite atu ai i te evanelia, mai ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ohi. 10:42) Mea fifi paha teie ohipa no tatou. Te mauruuru nei râ tatou ia Iehova o te faaohipa ra i to ˈna varua ia maraa ia tatou te ohipa rau ta ˈna i horoa mai. E parau atoa ïa tatou mai ia Isaia e ‘ua tono mai te Fatu ra o Iehova e to ˈNa varua ia ˈna.’ (Isa. 48:16) Na te varua iho â o te Atua i tono mai ia tatou! E tauturu mai â Iehova ia rave i ta ˈna i faaue ma te faaaravihi atu â ia tatou, mai ta ˈna i na reira ia Mose, Bezaleela e Iosua. Te faaohipa nei tatou i ‘te ˈoˈe a te varua, te parau a te Atua’ ma te tiaturi e e horoa mai oia i te puai mai ta ˈna i faaetaeta ia Gideona, Iepheta e Samasona. (Eph. 6:17, 18) Ia tiaturi tatou e e tauturu mai Iehova i roto i te fifi, e noaa ïa te puai no te rave i ta ˈna ohipa mai ia Samasona.

19 Te haamaitai ra iho â Iehova i ta ˈna mau tavini itoito e turu ra i te haamoriraa mau. E puai atu â to tatou faaroo ia arataihia tatou e te varua moˈa o te Atua. Mea oaoa atoa ia hiˈo faahou i te tahi mau tupuraa faahiahia i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. E faaite mai to muri nei tumu parau mea nafea te varua o Iehova i te tautururaa i ta ˈna mau tavini taiva ore i te senekele matamua, hou te Penetekose 33 e i muri aˈe atoa.

No te aha e ite ai mea nafea to te varua o te Atua ohiparaa i nia ia . . .

• Mose?

• Bezaleela?

• Iosua?

• Gideona?

• Iepheta?

• Samasona?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 24]

Maoti te varua o te Atua e noaa ˈi te puai no te rave i ta ˈna ohipa mai ia Samasona

[Hohoˈa i te api 23]

E te mau metua, e itehia to outou itoito rahi i nia i te tamarii