Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Aberahama—E taata itoito

Aberahama—E taata itoito

Aberahama—E taata itoito

Te hiˈo nei Aberahama i to ˈna utuafare e ta ˈna mau tavini ia faaineine ia ratou no te haere i Kanaana. (Genese 12:1-5) Na ˈna e haapao i teie nahoa taata. A hiˈo ai ia ratou, te feruri nei paha oia i te hopoia e tiai ra ia ˈna. E nafea e noaa ˈi te mau mea materia ia tae ratou i te fenua ta ratou i ore i matau? E vahi ruperupe o Ura e te aua rarahi, te repo maitai e mea navai maitai te pape. Hoê â anei i tera fenua? E nafea ia maˈihia aore ra ia pohe oia i ǒ? Na vai e haapao i to ˈna utuafare? Tera paha te mau haapeapearaa a Aberahama. Aita roa ˈtu râ te reira i tapea ia ˈna ia auraro i ta te Atua faaueraa noa ˈtu eaha te tupu mai. E tapao te reira o to ˈna itoito.

EAHA TE ITOITO? O te huru maitai teie o te hoê taata puai e te mǎtaˈu ore. Mea taa ê roa ïa i te mamahu e te taiâ. E ere te auraa e eita roa ˈtu teie taata e riaria. E ohipa râ te hoê taata no ǒ mai to ˈna itoito i te Atua ra noa ˈtu to ˈna mau mǎtaˈu.

MEA NAFEA ABERAHAMA I TE FAAITERAA I TO ˈNA ITOITO? Ua ineine Aberahama i te maiti i te hoê huru oraraa taa ê i tei matauhia. Ua paari Aberahama i rotopu i te mau taata e haamori ra e rave rahi atua e idolo. Aita râ te mǎtaˈu o to vetahi atu manaˈo i tapea ia ˈna ia rave i te mea tia. Ma te itoito, ua maiti oia i te hoê huru oraraa taa ê ma te haamori hoê noa Atua, o Iehova, “te Atua teitei.”—Genese 14:21, 22.

Mea faufaa aˈe no Aberahama te haamoriraa i te Atua mau i te imiraa i te mau mea materia. Ua ineine oia i te vaiiho i to ˈna oraraa fanaˈo i Ura no te haere i roto i te medebara ma te tiaturi papu e e haapao Iehova ia ˈna. I te roaraa o te mau matahiti, ua manaˈonaˈo paha Aberahama i to ˈna oraraa i Ura. Ua papu râ ia ˈna e e aupuru noa Iehova ia ˈna e i to ˈna utuafare. I roto i to ˈna oraraa, o Iehova te mea faufaa roa ˈˈe. Ua turui ïa Aberahama i nia ia ˈNa e ua itoitohia i te pee i ta ˈNa i faaue.

EAHA TE HAAPIIRAA E HUTI MAI? E pee anaˈe i to Aberahama hiˈoraa ma te haa ma te itoito no te faaroo ia Iehova, noa ˈtu e aita vetahi atu e na reira ra. Ei hiˈoraa, te haapii maira te Bibilia e e patoihia te feia e tiaturi ra i te Atua ra o Iehova e to ratou paha mau hoa e fetii manaˈo maitai. (Ioane 15:20) Ia tiaturi papu râ tatou i ta tatou i haapii no nia ia Iehova, e paturu tatou i ta tatou mau tiaturiraa ma te faatura.—Petero 1, 3:15.

E tiaturi papu atoa anaˈe i ta te Atua i fafau e e haapao oia i te feia e tuu i to ratou faaroo ia ˈna ra. E itoitohia ïa tatou i te niu i to tatou oraraa i nia i te mau mea pae varua, eiaha râ i nia i te mau mea materia. (Mataio 6:33) A hiˈo na mea nafea te hoê utuafare i te na reiraraa.

Ua hinaaro Doug e Becky, e piti tamaroa iti ta raua, e haere i te hoê fenua e hinaaro-rahi-hia ra te taata poro o te parau apî maitai o te Bibilia. Ua rave raua i te mau maimiraa, ua pure uˈana e ua faaoti atura e rave mai ta raua i faanaho. “E titauhia te itoito no te rave i te mau tamarii e no te haere ma te ore e ite mai te aha te huru no matou i ǒ,” ta Doug ïa e parau ra. “A haamata ˈi râ mâua i te feruri i teie faaotiraa, ua tauaparau mâua i te hiˈoraa o Aberahama raua Sara, mea nafea raua i te tiaturiraa ia Iehova e mea nafea Oia i te turu-noa-raa ia raua. Ua tauturu mau te reira ia mâua.”

No nia i to ratou oraraa i te tahi atu fenua, te na ô ra Doug: “Ua haamaitai-rahi-hia matou.” Te faataa ra o ˈna: “No te mea e oraraa ohie aˈe to matou, ua nehenehe mâua e faaohipa i te rahiraa o te taime no te utuafare, mai te pororaa, te tauaparauraa te tahi i te tahi e te hautiraa e ta mâua mau tamaroa. Ua oaoa matou i teie huru oraraa.”

Parau mau, e ere pauroa te nehenehe e rave i teie mau tauiraa rarahi. E nehenehe râ tatou paatoa e pee i te hiˈoraa o Aberahama ma te tuu i ta tatou haamoriraa i te Atua i te parahiraa matamua, papu e e turu mai iho â Iehova. Ia na reira tatou, te pee ra ïa tatou i te aˈoraa Bibilia “ia faaitoito e ia parau e, O te Fatu [ra o Iehova] to ˈu tauturu, e ore au e mǎtaˈu.”—Hebera 13:5, 6.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]

Vahine mǎtaˈu i te Atua e hoa faaipoipo herehia

Ua faaipoipohia Sara i te hoê taata faaroo puai. E hiˈoraa faahiahia atoa râ teie vahine mǎtaˈu i te Atua. E toru taime to te Bibilia faahitiraa ia ˈna ma to ˈna iˈoa ei hiˈoraa no te mau vahine mǎtaˈu i te Atua. (Isaia 51:1, 2; Hebera 11:11; Petero 1, 3:3-6) Noa ˈtu e mea iti ta te mau Papai e faahiti ra no nia i teie vahine faahiahia, e ite-rii-hia to ˈna mau huru maitatai.

A feruri na i te huru o Sara a faaara ˈi Aberahama ia ˈna i te faaueraa a te Atua e faarue ia Ura. Ua uiui anei o ˈna ihea ratou e afaihia ˈi e no te aha? Ua tapitapi anei o ˈna i ta ratou mau mea materia? Ua peapea anei oia i te manaˈo e faarue i to ˈna mau hoa e to ˈna utuafare e eita paha o ˈna e ite faahou ia ratou? Ua ô mai paha teie mau manaˈo. Noa ˈtu râ, ua ineine o ˈna i te haere, papu e e haamaitai Iehova ia ˈna no to ˈna auraroraa.—Ohipa 7:2, 3.

E tavini auraro o Sara na te Atua e e hoa faaipoipo maitai roa atoa. Aita o ˈna i tataˈu e ta ˈna tane no te faatere i te utuafare. Ma te haavare ore râ, ua faatura noa o ˈna i ta ˈna tane ma te turu i ta ˈna aratairaa ma te here. Mea nehenehe roa ˈtu â o Sara maoti te mau huru maitatai ta ˈna i faaite.—Petero 1, 3:1-6.

E faufaahia anei te mau vahine faaipoipo i teie mahana i te mau huru maitatai o Sara? E 30 tiahapa matahiti faaipoiporaa oaoa to Jill, te na ô nei oia: “Ua haapii mai te hiˈoraa o Sara e e nehenehe au e faaite i to ˈu manaˈo i ta ˈu tane. Teie râ, na ta ˈu tane te faaotiraa hopea, o ˈna hoi te upoo o te utuafare. Ta ˈu tuhaa, o te raveraa ïa i tei nehenehe ia manuïa ta ˈna i faaoti.”

Te haapiiraa putapû aˈe paha no nia ia Sara, teie ïa: Mea haviti mau o Sara, aita râ te reira i faateoteo ia ˈna. (Genese 12:10-13) I te mau taime maitai e fifi o to raua oraraa, ua turu noa oia ia Aberahama ma te haehaa. Mea papu e e hoa faaipoipo haapao maitai, haehaa e î i te here o Aberahama raua Sara o tei haamaitai te tahi i te tahi.