Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Aberahama—E taata haehaa

Aberahama—E taata haehaa

Aberahama—E taata haehaa

I teie avatea veavea mau, tei raro aˈe Aberahama i te marumaru o to ˈna fare ie. A hiˈo noa ˈi o ˈna i te atea, ite atura oia e toru taata. * No to ˈna farii maitai, horo oioi atura oia ia ratou ra ma te onoono ia faafaaea maa taime. Ua hinaaro o ˈna e pûpû atu i “te tahi maa maa iti.” Faanaho atura râ o ˈna i te hoê maa faahiahia: te faraoa eu-apî-hia, te pata, te û e te inaˈi puaatoro mǎrû maitai. Ma te na reira, ua faaite Aberahama i te farii maitai rahi e mai ta tatou e hiˈopoa mai i te haehaa mau atoa.—Genese 18:1-8.

EAHA TE HAEHAA? E ere te hoê taata haehaa i te mea teoteo e te ahaaha. E farii râ o ˈna e mea aravihi aˈe vetahi atu ia ˈna i roto i te tahi tuhaa. (Philipi 2:3) E faaroo o ˈna i to vetahi ê manaˈo e ua ineine i te rave i te mau mea haehaa no ratou.

MEA NAFEA ABERAHAMA I TE FAAITERAA I TE HAEHAA? Ua tavini Aberahama ia vetahi atu ma te oaoa. Mai tei faahitihia na, i to ˈna iteraa iho â i na taata tootoru, vitiviti atura oia i te faanaho i te mau mea ta ratou e hinaaro. Oioi atura ta ˈna vahine, o Sara, i te faaineine i te maa. A tapao na o vai atoa tei rave i te rahiraa o te ohipa: Ua horo Aberahama i tera mau taata ra, ua hinaaro oia e pûpû i te maa na ratou, ua horo oia i ta ˈna nǎnǎ ra no te maiti i te puaatoro e tupaihia e ua afai oia i tera mau maa na teie mau taata. Aita o ˈna i vaiiho e na ta ˈna mau tavini e rave pauroa, oioi râ oia i te rave i teie mau ohipa haehaa. No ˈna, aita e haamaraa ia tavini ia vetahi atu.

Ua faaroo Aberahama i te manaˈo o te feia i raro aˈe i ta ˈna aratairaa. E piti noa taime to te Bibilia faaiteraa i te aparauraa o Aberahama raua Sara. I na taime e piti râ, ua faaroo e ua pee Aberahama i te manaˈo o ta ˈna vahine. (Genese 16:2; 21:8-14) I te hoê o na tupuraa, ua ‘mauiui roa Aberahama’ i ta Sara i parau. I to Iehova râ paraparauraa ia ˈna e faaiteraa e mea maitai tera manaˈo, ma te haehaa, ua farii e ua pee oia i te parau a Sara.

EAHA TE HAAPIIRAA E HUTI MAI? Ia faaite tatou i te haehaa mau, e oaoa tatou i te tavini ia vetahi atu e i te rave i tei maraa ia oaoa roa ˈtu â ratou.

E faaite atoa tatou i te haehaa ia farii tatou i to vetahi atu manaˈo. Eita tatou e patoi i te tahi manaˈo no te mea e ere na tatou, e mauruuru râ tatou. (Maseli 15:22) Mea faufaa roa tera huru feruriraa no te feia e hopoia ta ratou. No John, te hoê tiaau aravihi, eita te feia i raro aˈe i te aratairaa o te hoê tiaau maitai e mǎtaˈu i te faaite i to ratou manaˈo. Te na ô faahou ra o ˈna: “E titauhia ia faaite i te haehaa no te farii e e manaˈo maitai aˈe to te hoê taata i raro aˈe i ta oe aratairaa. I reira atoa râ, e ere tei te hoê noa taata, aore ra tei te tiaau anaˈe, te manaˈo maitai.”

E pee anaˈe i te hiˈoraa o Aberahama ma te faaroo i to vetahi atu manaˈo e ma te rave i te mau ohipa haehaa no ratou. E noaa ïa ia tatou to Iehova farii maitai, “e patoi hoi te Atua i tei teot[e]o, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.”—Petero 1, 5:5.

[Nota i raro i te api]

^ Noa ˈtu e aita Aberahama i taa oioi, e melahi teie mau taata tei tonohia e te Atua.—Hebera 13:2.