Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faatura te mau Kerisetiano mau i te parau a te Atua

E faatura te mau Kerisetiano mau i te parau a te Atua

“O to parau na te parau mau.”—IOA. 17:17.

1. No oe, i roto i teihea tuhaa faufaa roa te mau Ite no Iehova e taa ê ai i te tahi atu haapaoraa?

 EAHA ta oe i tapea mai i ta oe aparauraa matamua e te hoê Ite no Iehova? Ua putapû e rave rahi i te faaohiparaa te mau Ite i te Bibilia no te pahono i ta ratou mau uiraa atoa. Auê hoi te oaoa ia ite i te opuaraa a te Atua no te fenua, eaha te tupu ia pohe tatou, e eaha te tiaturiraa no to tatou feia herehia tei pohe!

2. No te aha oe i au ai i te Bibilia?

2 A haapii noa ˈi râ, e ite tatou e eita noa te Bibilia e pahono i ta tatou mau uiraa no nia i te oraraa, te pohe e te a muri aˈe. E haamata tatou i te haafaufaa i te Bibilia, e buka hoi teie o te tauturu rahi mai. Te tano noâ ra ta ˈna mau aˈoraa. E oaoa e e manuïa to tatou oraraa ia pee maite i te reira. (A taio i te Salamo 1:1-3.) Ua farii noa te mau Kerisetiano mau i te Bibilia eiaha “ei parau na te taata, ei parau râ na te Atua, e oia mau â hoi.” (Tes. 1, 2:13) Ia hiˈopoahia i tei tupu i na mua ˈˈe, e ite-maitai-hia te taa-ê-raa i rotopu i te feia tei faatura mau i te Parau a te Atua e tei ore i na reira.

UA FAATITIAIFAROHIA TE HOÊ FIFI

3. (a) Eaha tei haafifi i te auhoêraa o te amuiraa Kerisetiano o te senekele matamua? (b) No te aha mea fifi ai ia faatitiaifaro i te reira?

3 Ahuru ma toru matahiti i teie nei to Korenelio, te Etene matamua peritome-ore-hia, faatavairaahia. Mea rahi te Etene tei farii i te faaroo Kerisetiano. I tera roaraa, ua haafifi te tahi ohipa i te auhoêraa o te amuiraa Kerisetiano. E mea tia anei ia peritome i te tane ia au i te tutuu ati Iuda hou a bapetizo ai ia ratou? No te mau ati Iuda, e ere i te mea ohie ia pahono atu. Aita te ati Iuda o te auraro ra i te Ture e tomo i roto i te fare o te hoê Etene. Mea ino roa ˈtu â ïa ia faahoa ˈtu ia ratou. Ua hamani-ino-mau-hia te ati Iuda tei riro mai ei Kerisetiano no te tauiraa i te haapaoraa. E e rahi faahou atu â ïa te reira ia farii ratou i te mau Etene peritome-ore-hia ei taeae. E faataa ê roa ˈtu â te reira i te mau Kerisetiano i te feia haapaoraa ati Iuda.—Gal. 2:11-14.

4. O vai tei faatitiaifaro i teie fifi, e eaha te mau uiraa e hiti mai paha i te tahi mau taata?

4 I te matahiti 49, ua haaputuputu te mau aposetolo e te mau matahiapo, e ati Iuda peritomehia hoi, no te feruri i taua parau ra. (Ohi. 15:6) E ere te reira i te hoê aimârôraa i te pae faaroo no nia i te tahi mau parau rii faufaa ore. E aparauraa oraora mau râ no nia i te mau haapiiraa Bibilia. Ua faahiti ratou paatoa i to ratou manaˈo. E ô atoa mai anei to ratou iho mau hinaaro e te mau manaˈo oti noa? E tiai anei ratou ia maitai mai te tupuraa i Iseraela no te rave i te hoê faaotiraa? Aore ra e faaau noa ˈtu vetahi i to te tahi atu manaˈo ia rave-noa-hia te hoê faaotiraa?

5. Eaha te mau taa-ê-raa faufaa roa i rotopu i te putuputuraa i Ierusalema i 49 ra i te mau apooraa a te ekalesia no teie tau?

5 I te mau apooraa a te ekalesia o teie mahana, e faaau noa ˈtu vetahi i to te tahi atu manaˈo e e petahia vetahi ia farii ratou i te hoê faaotiraa. E ere roa ˈtu mai tera i te putuputuraa i Ierusalema. Ua rave amui ratou i te hoê faaotiraa. Mea nafea? Noa ˈtu e e manaˈo taa ê iho â to te taata taitahi tei apiti atu, ua faatura ratou paatoa i te Parau a te Atua e ua faaohipa i teie mau papai moˈa no te faatitiaifaro i teie fifi.—A taio i te Salamo 119:97-101.

6, 7. Mea nafea te faaohiparaahia te mau Papai no te faatitiaifaro i te fifi o te peritomeraa?

6 O te Amosa 9:11, 12 tei tauturu rahi ia ratou. Mai tei papaihia i roto i te Ohipa 15:16, 17, te taiohia ra: “E hoi atu vau, e patu faahou i te sekene o Davida i mairi i raro ra; e te huˈahuˈa o taua sekene ra e patu-faahou-hia ïa e au, e tia ˈtu i nia: ia imi te toea o te taata i te Fatu [ra o Iehova], e te mau Etene atoa i mairihia i to ˈu ra iˈoa, te na reira maira te Fatu.”

7 E parau mai paha te taata, ‘Heru na! Aita teie irava e na ô ra e aita e faufaa ia peritome i te mau Etene o te riro mai ei Kerisetiano!’ Parau mau, tera râ ta te mau Kerisetiano ati Iuda i taa. Ua riro te mau Etene peritomehia ei taeae no ratou, eiaha ei taata no te mau nunaa. (Exo. 12:48, 49) Te taio nei tatou i roto i te Esetera 8:17: “E rave rahi hoi te taata no taua fenua ra i riro mai ei ati Iuda.” Ia au i te mau Papai, e riro te toea o te nunaa o Iseraela (te mau ati Iuda e te mau peroseluto ati Iuda peritomehia) e “te mau Etene atoa” (te Etene peritome-ore-hia) ei nunaa no to te Atua iˈoa. Aita iho â ïa e titauhia ra ia peritomehia te mau Etene e hinaaro ra e riro ei Kerisetiano.

8. No te aha e titauhia ˈi te itoito no te turu i te faaotiraa i ravehia?

8 Maoti te Bibilia e te varua o te Atua i rave amui ai teie mau Kerisetiano taiva ore i te hoê faaotiraa. (Ohi. 15:25) E rahi roa ˈtu â te hamani-ino-raa no te mau Kerisetiano ati Iuda. E turu râ te feia taiva ore itoito i te faaotiraa niuhia i nia i te Bibilia.—Ohi. 16:4, 5.

TE HOÊ TAA-Ê-RAA RAHI

9. (a) Eaha te tumu matamua i viiviihia ˈi te haamoriraa mau? (b) Teihea haapiiraa Kerisetiano faufaa tei viiviihia?

9 Ua tohu Paulo e ia pohe te mau aposetolo atoa, e viiviihia te faaroo Kerisetiano i te mau haapiiraa hape. (A taio i te Tesalonia 2, 2:3, 7.) Eita atoa te feia e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa e paturu i “te parau mau.” (Tim. 2, 4:3) Ua faaara Paulo i te mau matahiapo o to ˈna ra tau: “E tia mai hoi te taata i roto ia outou iho, e parau mai i te parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ.” (Ohi. 20:30) Te faataa ra te hoê titionare i te tumu matamua i ô mai ai te mau haapiiraa hape. Ia au i teie buka, ua haamata te mau Kerisetiano tei haapii i te philosophia Heleni i te faaohipa i te reira no te faaite i to ratou faaroo. E na reira ratou no te faaiteite i to ratou ite e ia taui te mau etene aravihi i te haapaoraa. (The New Encyclopædia Britannica) Te hoê haapiiraa Kerisetiano faufaa tei viiviihia e tera huru raveraa, teie ïa: O vai o Iesu Mesia? No te Bibilia, o te Tamaiti o ˈna na te Atua. No te feia râ tei au i te philosophia Heleni, o te Atua o ˈna.

10. Ihea to te mau tia faaroo imiraa o vai mau te Mesia?

10 Ua aimârôhia te reira i e rave rahi apooraa a te ekalesia. E ite-ohie-hia te pahonoraa ahani ratou paatoa i haafaufaa i te mau Papai, aita râ. Ua rave ê na te rahiraa i te hoê faaotiraa hou a haere ai i tera mau apooraa e aita roa ˈtu i taui i te manaˈo. Mea varavara ïa ratou i te faahiti i te Bibilia no te rave i te mau faaotiraa.

11. Ua niu te mau tia faaroo i ta ratou faaotiraa i nia i te aha, e no te aha?

11 No te aha aita ˈi te mau Papai i hiˈopoa-maitai-aˈe-hia? No te aivanaa ra o Charles Freeman, mea fifi roa no te feia e tiaturi ra e o Iesu te Atua ia patoi i ta ˈna i parau e rave rahi taime, oia hoi ua rahi aˈe te Atua ia ˈna. Ua mono ïa te tutuu a te ekalesia e te manaˈo o te taata i te mau Evanelia. I teie atoa mahana, no e rave rahi tia faaroo, mea faufaa aˈe te mau parau a te mau Metua o te Ekalesia i te Parau a te Atua! Ta oe ïa e ite ia tauaparau oe no nia i te Toru Tahi e te hoê taata maimi i te pae faaroo.

12. Eaha te mana o te emepera?

12 E mana rahi to te mau emepera Roma i nia i tera mau apooraa. O ta te orometua Richard Rubenstein ïa i papai no nia i te Apooraa no Nicée. Ua na ô oia e ua fanaˈo e ua ona te mau epikopo i te emepera apî ra o Constantin. Aita i matahiti atura, ua faahoˈi e ua patu faahou oia i ta ratou mau fare pure, ua fanaˈo faahou i ta ratou ohipa e tiaraa. Ua horoa ˈtu te emepera i te mau fanaˈoraa taa ê a te mau tahuˈa etene. E mana iho â ïa to Constantin no te taui e no te titau i te tahi faaotiraa i ravehia i Nicée. Ua haapapu Charles Freeman e mai reira mai, e nehenehe te emepera e faaô atu ia ˈna i roto i te mau apooraa ia mana roa ˈtu â te Ekalesia e ia tauihia te mau haapiiraa.—A taio i te Iakobo 4:4.

13. I to oe manaˈo, no te aha te mau tia faaroo i tâuˈa ore ai i te mau haapiiraa taa maitai o te Bibilia?

13 Mea fifi no te mau tia faaroo ia ite o vai mau o Iesu Mesia. Area no te feia riirii e ere roa ˈtu ïa! No te mea aita ratou i imi i te moni e te tiaraa ta te emepera e nehenehe e horoa, ua taa e ua farii ratou i ta ratou i taio i roto i te mau Papai. Ua faahapa te hoê tia faaroo o tera tau o Grégoire de Nysse te iˈoa i te huru o te feia riirii, mai te mau taata hoo ahu, taui moni e tapihoo, a paraparau ai ratou no nia i te haapaoraa. Aita o ˈna i au ia faataa mai ratou e mea taa ê te Tamaiti i te Metua, ua rahi aˈe te Metua i te Tamaiti e ua poietehia te Tamaiti. E na reira ratou ma te faaohipa i te Bibilia, ta Grégoire e te tahi atu mau tia faaroo i ore i rave. Ahani ratou i faaroo i te feia riirii!

E TUPU APIPITI TE “SITONA” E TE “ZIZANIA”

14. E nafea tatou e ite ai e e Kerisetiano faatavaihia taiva ore noa iho â to nia i te fenua mai te senekele matamua?

14 Ua faaite mai Iesu i roto i te hoê parabole e mai te senekele matamua e Kerisetiano faatavaihia taiva ore noa iho â to nia i te fenua. Ua faaau oia ia ratou mai te “sitona” e tupu apipiti ra e te “zizania.” (Mat. 13:30) Aita iho â ïa e nehenehe e parau o vai ma ratou. Ua papu râ ia tatou e, ma te itoito, ua paturu noa vetahi i te Parau a te Atua e ua patoi i te mau haapiiraa hape a te ekalesia. Teie te tahi mau hiˈoraa.

15, 16. O vai ma te tahi tei faatura i te Parau a te Atua?

15 Ua faahapa te arii epikopo Agobard no Lyon, i Farani (779-840), i te haamoriraa i te mau hohoˈa, te mau fare pure pûpûhia na te mau peata, e te mau peu e huru haamoriraa a te ekalesia. I tera atoa tau, ua patoi te epikopo Claudius i te tutuu a te ekalesia, ia purehia te mau peata e ia haamorihia te mau taoˈa. I te senekele 11, ua tiavaruhia te diakono rahi Bérenger no Tours, i Farani, no te patoiraa i te haapiiraa Katolika no nia i te pane e te uaina te riro mai ei tino e ei toto o te Mesia i te oroa pureraa. Ua haapii atoa o ˈna e mea faufaa aˈe te Bibilia i te tutuu a te ekalesia.

16 Ua ora o Pierre de Bruys e o Henri de Lausanne i te senekele 12. Mea faufaa roa te parau mau Bibilia no raua. E ere faahou Pierre i te perepitero no te mea aita teie mau haapiiraa Katolika e tu ra i te mau Papai: te bapetizoraa i te aiû, te pane e te uaina te riro mai ei tino e ei toto o te Mesia i te oroa pureraa, te mau pure no te feia pohe e te haamoriraa i te satauro. No ta ˈna mau tiaturiraa, ua haapohehia Pierre i 1140. Ua faahapa Henri, e monahi hoi, i te mau peu viivii e huru haamoriraa hape i roto i te ekalesia. Ua tapeahia oia i te fare auri mai 1148 e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa.

17. Eaha te mau mea faufaa roa ta Valdo e te feia i pee ia ˈna i rave?

17 I te tau a tutui-ora-hia ˈi Pierre de Bruys no te faahaparaa i te ekalesia, ua fanauhia te hoê taata o te ohipa puai ia parare te parau mau Bibilia. O Valdès, aore ra Valdo, to ˈna paˈeraa. Aita to ˈna e toroa i te pae faaroo mai ia Pierre de Bruys e Henri de Lausanne. Mea faufaa roa râ no ˈna te Parau a te Atua. Ua haapae oia i ta ˈna mau taoˈa materia no te haapao noa i te huriraa o te tahi mau tuhaa o te Bibilia na roto i te reo matauhia i te paraparau i Farani apatoa apatoerau. No to ratou oaoa i te faaroo i te poroi Bibilia na roto i to ratou iho reo, ua haapae atoa vetahi i ta ratou mau taoˈa materia e ua horoa i to ratou ora no te faaite haere i te parau mau Bibilia i te tahi atu. Aita roa ˈtu te ekalesia i au i te reira. I te matahiti 1184, ua tiavaru te pâpa i teie mau tane e vahine itoito rahi, i parauhia te mau Vaudois i muri aˈe, e ua tiahi te epikopo ia ratou i rapaeau i to ratou fare. Ua haapurara noa teie tupuraa i te poroi Bibilia. I te pae hopea, i te vahi e rave rahi o Europa, e itehia te feia tei pee ia Valdo, Pierre de Bruys e ia Henri de Lausanne e te tahi atu tei faataa ê ia ratou i te ekalesia. I te mau senekele i muri mai, ua paturu â vetahi atu i te parau mau Bibilia: John Wycliffe (area 1330-1384), William Tyndale (area 1494-1536), Henry Grew (1781-1862), e George Storrs (1796-1879).

AITA TE PARAU A TE ATUA I TAPEAHIA

18. (a) A faataa na mea nafea te mau piahi Bibilia haavare ore o te senekele 19 i haapii ai i te Bibilia. (b) No te aha mea maitai ai ta ratou huru raveraa?

18 Aita i tae i te mau enemi o te parau mau Bibilia ia tapea i te purararaa o te reira. Ta tatou iho â ïa e taio nei i roto i te Timoteo 2, 2:9: “Aita . . . te parau a te Atua i tapeahia.” I te matahiti 1870, ua haamata te hoê pǔpǔ piahi Bibilia haavare ore i te imi i te parau mau. Ua nafea ratou? E tuu te tahi i te hoê uiraa. E tauaparau ratou i nia iho a taio atu ai i te mau irava i taaihia. Ia farii ratou i te taairaa e vai ra i rotopu i teie mau irava, e faaoti ratou i te hoê pahonoraa ta ratou e papai. Ua pee ratou i ta te mau aposetolo e matahiapo o te senekele matamua i rave. Ua tutava iho â teie mau taata taiva ore o te senekele 19 i te niu i ta ratou mau tiaturiraa i nia i te Parau a te Atua. Mea faaitoito ia ite i te reira, e ere anei?

19. Eaha te irava matahiti 2012, e no te aha mea tano ai te reira?

19 O te Bibilia noâ te niu o ta tatou mau tiaturiraa. No reira te Tino aratai a te mau Ite no Iehova i maiti ai ei irava matahiti 2012 i ta Iesu i faahiti: “O to parau na te parau mau.” (Ioa. 17:17) Ia ora te feia e hinaaro ra i te farii maitai a te Atua ia au i te parau mau e ia tamau â te Parau a te Atua i te aratai ia tatou paatoa.

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 12]

Ta tatou irava matahiti 2012: “O to parau na te parau mau.”—Ioa. 17:17

[Hohoˈa i te api 11]

Valdo

[Hohoˈa i te api 11]

Wycliffe

[Hohoˈa i te api 11]

Tyndale

[Hohoˈa i te api 11]

Grew

[Hohoˈa i te api 11]

Storrs