Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cani dxandíʼ xpinni Cristu runi respetarcaʼ Stiidxaʼ Dios

Cani dxandíʼ xpinni Cristu runi respetarcaʼ Stiidxaʼ Dios

«Dxandíʼ stiidxa luʼ.» (JUAN 17:17)

1. Bizeeteʼ xiixa ni rusihuinni maʼ gadxé ca testigu stiʼ Jiobá de xcaadxi religión.

 ÑEE rietenaláʼdxiluʼ primé biaje guniʼné ti testigu stiʼ Jiobá lii la? Xii nga ni jma guyuuláʼdxiluʼ. Stale xpinni Cristu nicabi sicaríʼ: «Biquiiñebe Biblia para bicábibe guiráʼ ni gunabadiidxaʼ laabe». Nabé biéchenu ora zizíʼdinu xi naguixhe ique Dios guni lu Guidxilayú, ximodo nuu ca gueʼtuʼ ne ora gúnnanu zadxiña dxi guidúʼyanu ca binnilídxinu ni maʼ guti sti biaje.

2. Xiñee rusisácaluʼ Biblia.

2 Ra ziyuundaluʼ jma, biéneluʼ qué rusiidiʼ si Biblia xi pur nabáninu, ximodo nuu ca gueʼtuʼ ne xi cabézanu gaca despué. Laani nga libru ni jma riquiiñeʼ lu guidubi Guidxilayú, purtiʼ qué rusaana de guisaca ca conseju stini ne jma nayecheʼ ne galán nabani ca binni ni zinanda ca conseju stini. Biblia na: «Nayecheʼ nga riuu hombre ni [...] riuulaʼdxiʼ guʼndaʼ ley stiʼ Jiobá, ne dxi ne gueelaʼ ruundaʼ ni chaahuidugá [...]. Guiráʼ ni guni zaree ni laa galán» (Salmo 1:1-3). Nga runi, cani dxandíʼ xpinni Cristu qué ruuyacaʼ Biblia «casi stiidxa binni», sínuque ruuyacabe ni casi «stiidxa Dios» (1 Tes. 2:13). Lu tema riʼ zadúʼyanu ti cosa nabé risaca: tuu nga ca binni ni dxandíʼ nadxiicaʼ Stiidxaʼ Dios ne runi respetarcaʼ ni ne tuu nga cani qué liica runi respetar ni.

MODO GUCA CHAAHUIʼ TI GUENDANAGANA

3. Xi guendanagana gupa neza binni ridagulisaa ni guyuu lu primé siglu, ne xiñee nagana para gaca chaahuiʼ ni.

3 Primé binni ni cadi judíu ne caʼruʼ gaca circuncidar ni bibí pur espíritu santu nga Corneliu. Despué de laabe guyuuruʼ jma binni de sti guidxi ni guca xpinni Cristu, peru guyuu ti guendanagana pur ngue: ñee naquiiñeʼ gaca circuncidárcabe, casi runi ca binni de Israel, ante chuʼnísacabe la? Para ca binni ni biniisiné ca costumbre stiʼ ca judíu, nabé nagana guicábicaʼ ni. Guietenaláʼdxinu qué riná ca binni ni zinanda Ley chuʼcaʼ ralidxi tuuxa de sti guidxi, ne jmaruʼ si qué zanda gúʼyacabe laa casi ti bíʼchicabe. Peru cadi ngasi nga ni cazaaca, ca judíu ni beeda gaca xpinni Cristu, bizulú guzanándacabe laacaʼ purtiʼ bisaanacaʼ religión ra biniisicaʼ. Pa gúʼyacabe binni de sti guidxi casi bíʼchicabe la? jmaruʼ si zápacabe guendanagana, purtiʼ jma zaxélecabe de ca binni ni nuu lu religión stiʼ ca judíu (Gál. 2:11-14).

4. Tuu nga cani bidagulisaa para guni chaahuicaʼ ti guendanagana, ne xi guendarinabadiidxaʼ zándaca guyuu.

4 Lu iza 49 bidagulisaa ca apóstol ne ca binnigola de Jerusalén «para guʼya ca pa dxandí naquiiñe gaca circuncidar cani cadi judíu». Guirácabe nácacabe binni ni maʼ guca circuncidar (Hech. 15:6). Laacabe qué niníʼcabe ni zeeda si ndaaniʼ íquecabe, sínuque biindaʼ chaahuicabe xi rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Ca dxi que nuu caadxi xpinni Cristu ni caníʼ naquiiñeʼ gaca circuncidar binni, peru nuu xcaadxi na cadi naquiiñeʼ gácani. Yanna, ximodo guni chaahuicabe guendanagana que yaʼ. Ñee ziuucabe pur caadxi binni la? o zinándacabe modo caníʼ ique xcaadxi. Ñee zabézacabe dede ora maʼ cadi canazananda cani nuu lu religión stiʼ ca judíu laacabe para guni chaahuicabe ni la? Ñee zaguíxhecabe gaca xiixa, neca cadi jneza ni, para maʼ cadi chúʼdinde ca xpinni Cristu la?

5. Xiñee gadxé modo guca guendaridagulisaa ni guca Jerusalén lu iza 49 ne cani biʼniʼ ca xaíque yuʼduʼ despué.

5 Ora ridagulisaa ca xaíque yuʼduʼ, stale biaje neca cadi cayuuláʼdxicaʼ ni caníʼ xcaadxi xaíque rúnicaʼ ni nácabe, ne nuu tiru dede rucaacabe laacaʼ guni votarcaʼ pur ni racaláʼdxicabe gaca. Peru qué nizaaca nga lu guendaridagulisaa guca Jerusalén. Neca zaqué, guiráʼ cani guyuu raqué gunda bidxélacaʼ modo gaca chaahuiʼ guendanagana que. Xiñee yaʼ. Purtiʼ neca gadxé gadxé modo riníʼ íquecabe, guirácabe runi respetárcabe Stiidxaʼ Dios ne nánnacabe laani nga gacaneni laacabe guni chaahuicabe guendanagana que. Sicaríʼ na Biblia: «¡Guizáʼ nadxieeʼ ley stiluʼ! Guidubi dxi laani maʼ caníʼ iqueʼ». «Jma rieneʼ que ca hombre ni huaniisi para naa, purtiʼ runeʼ cani riniʼluʼ.» (Salmo 119:97, 100.)

6, 7. Ximodo biquiiñeʼ ca apóstol ne ca binnigola Stiidxaʼ Dios para biʼniʼ chaahuicaʼ ti guendanagana.

6 Textu ni biquiiñecabe para guca chaahuiʼ guendanagana que nga Amós 9:11, 12, ni zeeda lu Hechos 15:16, 17 ra guníʼ Jiobá ca diidxaʼ riʼ: «Zandisa xcaadxi ni gaca xpinne jlugar ca xiiñi David ni ma biree chu de naa. Zutopa cani qué niree chu, udxigueta laaca ra uyuu ca chiqué, ti uyubi irá binni naa dede cani cadi judíu ni ma ulié gaca xpinneʼ».

7 Dxandíʼ, cadi caníʼ diʼ textu riʼ naquiiñepeʼ gaca circuncidar binni de sti guidxi. Peru ngapeʼ nga ni ziene ca xpinni Cristu ni naca judíu ora guʼndaʼ ni. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ora gaca circuncidar ti binni de sti guidxi maʼ randa ruuyaʼ ca judíu laabe casi bíʼchicaʼ (Éxo. 12:48, 49). Zacá rihuínnini pur ni cá lu Ester 8:17, casi na Septuaginta: «Stale binni de sti guidxi guca circuncidar ne beeda gácacaʼ judíu» (Biblia Textual, ni cá ñee yaza). Yanna, xii ngue na textu stiʼ Amós chigaca yaʼ. Racá na ziuu ti guidxi cubi ni chiné lá Dios. Ca primé binni ni chuʼ ndaaniʼ guidxi riʼ nga cani za de Israel ni guca xpinni Cristu, cásica hombre ne gunaa ni naca judíu ne ca binni de sti guidxi ni guca circuncidar. Peru ládecabe ziuu «irá binni [...] dede cani cadi judíu» ni caʼruʼ gaca circuncidar. Nga runi, nayaguieʼ modo cusiene Stiidxaʼ Dios ni: ca binni de sti guidxi ni gaca xpinni Cristu la? maʼ cadi naquiiñeʼ gaca circuncidar.

8. Xiñee bihuinni nadxibalú ca xpinni Cristu ora guniʼcaʼ xi naquiiñeʼ gaca.

8 Gucané Stiidxaʼ Dios ne espíritu santu ca xpinni Cristu para gudíxhecaʼ xi gaca (Hech. 15:25). Guiráʼ ca xpinni Cristu ni ruzuubaʼ diidxaʼ yenándacaʼ ni na Stiidxaʼ Dios, neca nánnacaʼ jma zazananda binni laacaʼ (Hech. 16:4, 5).

GADXÉ MODO BISIIDICABE NI CÁ LU BIBLIA

9. Xi pur bidxaa ni runi cré ca xpinni Cristu, ne xii nga ni bidxaa.

9 Pablu maca guníʼ ziuu tu laa qué zusiidiʼ ni dxandíʼ lade ca binni ridagulisaa, gati si ca apóstol (biindaʼ 2 Tesalonicenses 2:3, 7). Dede cani zaniruʼ qué zanacaʼ gucaadiágacaʼ «cani rusiidi ni dxandíʼ» (2 Tim. 4:3). Sicaríʼ gudixhená Pablu ti grupu de binnigola: «Dede lade ca tu ziuu tu guiasa usiguii ca xcaadxi para chi nanda laacaʼ» (Hech. 20:30). Xi bicaa laacabe guiníʼ íquecabe cadi jneza ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios yaʼ. Ti enciclopedia rudii ti razón nabé risaca: «Guyuu caadxi xpinni Cristu ni biʼniʼ cré ni rusiidiʼ ca griegu, laacaʼ biquiiñecaʼ ni runi cré ca griegu para gusiénecaʼ ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Gucané ngue laacabe guni sentírcabe jneza ngue ni cusiidicabe ne guníʼ íquecabe jma nagueenda zacanécabe binni gaca xpinni Cristu» (The New Encyclopædia Britannica). Gunáʼ nga caadxi de ca cosa ni bichaacabe yaʼ. Tobi de laacani nga tuu nga Jesucristu. Biblia na laabe nga Xiiñiʼ Dios, peru cani riuulaʼdxiʼ ni runi cré ca griegu guniʼcaʼ laabe nga Dios.

10. Ximodo jma nagueenda ñanna binni tupeʼ nga Cristu.

10 Stale biaje bidagulisaa ca xaíque yuʼduʼ para guiniʼcaʼ de laani. Pa ñaca ñuni respetárcabe Stiidxaʼ Dios la? nagueenda ñánnacabe ximodo ñuni chaahuicabe guendanagana que, peru huaxiéʼ si tu biʼniʼ ni. Stale de laacaʼ maca gudíxhecaʼ xi guiniʼcaʼ dede ante guidagulisaacaʼ ne guirutiʼ qué randa ruchaa modo riníʼ íquecaʼ. Lu ca guendaridagulisaa que gudíxhecabe gaca stale cosa, peru huaxiéʼ si biaje biquiiñecabe Biblia.

11. Pabiáʼ bisisácacabe ca binni ni rábicabe Padres de la Iglesia, ne xiñee.

11 Biblia na Jesús nga Xiiñiʼ Dios, peru guyuu caadxi binni ni qué niná ñuni cré ni. Xiñee yaʼ. Historiador Charles Freeman, cusiene ni: «Neca ruzeeteʼ Jesús lu stale relatu runi mandar Bixhoze laa la? laacabe guníʼcabe gastiʼ razón para guni crécabe ni». Ngue runi, maʼ qué ñuni crécabe ni cá lu ca Evangeliu, sínuque yenándacabe ca costumbre ne modo riníʼ ique ca xaíque yuʼduʼ ni guyuu despué. Dede nagasi, stale xaíque yuʼduʼ riníʼ jma risaca ni bicaa ca binni ni rábicabe Padres de la Iglesia que ni na Stiidxaʼ Dios. Pa maʼ huaníʼneluʼ tuuxa ni biʼndaʼ para gaca sacerdote ne runi cré Trinidad la? maʼ bidiiluʼ cuenta dxandíʼ ni.

12. Xi guiráʼ biʼniʼ emperador Constantino.

12 Lu ca guendaridagulisaa ni gupa ca xaíque yuʼduʼ guca ti cosa ni naquiiñeʼ gánnanu: guyuu ca emperador stiʼ Roma luni ne stale biaje laacaʼ nga riguíxhecaʼ xi gaca. Guidúʼyanu xi guníʼ Profesor Richard E. Rubenstein de Concilio de Nicea. Laabe bicaabe gucané Constantino ca obispo para gápacaʼ bidxichi jma que biaʼ guníʼ íquecaʼ. Ante gusaa ti iza, mápeca bidxiguetaʼ emperador cubi que guiráʼ ni biníticabe, casi ca yuʼduʼ stícabe, dxiiñaʼ stícabe ne bizulú bisisaca binni laacabe. Laaca bicaa profesor que guníʼ Constantino naquiiñeʼ gusisaca binni ca xaíque yuʼduʼ ni guluube cásica bisisaca binni ca sacerdote ni runi adorar sti dios. Cumu Constantino nga gudixhe guidxaa caadxi cosa la? nadipaʼ stiidxabe lade ca binni ni guyuu lu Concilio de Nicea ne raca ni riniʼbe. Yanna guidúʼyanu xi guníʼ Charles Freeman: «Dede dxi guca guendaridagulisaa que, bizulú gucané emperador para chuʼ Yuʼduʼ que naguidxi, peru cadi ngasi, sínuque laaca zanda guiniʼbe xi naquiiñeʼ gusiidiʼ ca xaíque yuʼduʼ» (biindaʼ Santiago 4:4).

13. Xiñee raʼbuʼ qué niná ca xaíque yuʼduʼ ni guyuu dxiqué ñuni crecaʼ ni rusiidiʼ Biblia.

13 Ca binni ni naca xaíque yuʼduʼ guca nagana para laacaʼ guiénecaʼ Jesucristu nga Xiiñiʼ Dios, peru ca binni ni huaxiéʼ nanna nagueenda biénecabe ni ne biʼniʼ crécabe ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Laacabe qué nicá lúcabe ñácacabe ricu xcuriá emperador que ne ñápacabe ti puestu risaca ndaaniʼ yuʼduʼ, sínuque jma gucuá íquecabe guiénecabe ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Ne ruluíʼ zaqué bíʼnicabe ni. Gregorio de Nisa nga ti teólogo ni bibani ca dxi que, laa guníʼ caadxi diidxaʼ para guni burla caadxi binni de ti guidxi nabé risaca: «Dxaʼ mecánicu ne esclavu Constantinopla, guirácabe nánnacabe de Dios, rucheechecabe diidxaʼ ndaaniʼ ca tienda ca ne ndaaniʼ calle. Pa guinabuʼ tuuxa guchaa ti moneda de plata stiuʼ la? zabi lii gadxé nga Jesús de Bixhoze; pa guinabadiidxuʼ pagala ti pan la? zacábicabe lii [...] jma risaca Bixhoze Jesús que laa; ne pa racalaʼdxuʼ gannuʼ pa zanda iquiiñuʼ ti bañu la? zábicabe lii guyuu tu bizáʼ Jesús». Ca binni ni huaxiéʼ nanna riʼ, qué ñúnicaʼ casi cayuni ca xaíque yuʼduʼ, sínuque biquiiñecabe Biblia para gusiénecabe ni runi crécabe. ¡Jma galán ñuni Gregorio ne xcaadxi xpinni pa nucaadiágacaʼ laacabe!

RINIISI TRIGU NE TI YAGA GUIʼXHIʼ JUNTU

14. Xiñee zanda guininu huayuu xpinni Cristu ni bibí pur espíritu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ dede lu primé siglu.

14 Lu tobi de ca ejemplu guníʼ Jesús bisiene qué zusaana de chuʼ xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu lu Guidxilayú riʼ ne bizuluni dede lu primé siglu. Laabe bichaagabe laacaʼ casi «trigu» ni zaniisi lade «yaga guiʼxhiʼ» (Mat. 13:30NM). Tu binni o grupu de binni nga gueeda gaca casi «trigu» yaʼ. Qué zanda diʼ gánnanu tu laapecabe. Peru nánnanu dxandíʼ guyuu binni ni guca nadxibalú para gusiidiʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios ne gusihuinni cadi dxandíʼ guiráʼ ni rusiidiʼ ca xaíque yuʼduʼ nuu dxiqué. Ñuuláʼdxiluʼ nidúʼyanu caadxi ejemplu la?

15, 16. Bizeeteʼ ejemplu stiʼ caadxi binni ni biʼniʼ respetar Stiidxaʼ Dios.

15 Guidúʼyanu xi biʼniʼ Arzobispo de Francia Agobardo de Lyon, ni bibani lu iza 779-840. Laabe guniʼbe cadi jneza guni adorar binni adorar bidóʼ, gucuí binni yuʼduʼ para bidóʼ nin gúnicabe xcaadxi cosa ni cadi zeeda lu Biblia. Sti Obispo ni bibani ca dxi que nga Claudio de Turín, laa qué niná ninanda costumbre stiʼ yuʼduʼ ne guníʼ cadi jneza guni orar binni nezalú bidóʼ ne guni adorar laacabe. Lu siglu XI, archidiácono de Francia Berengario de Tours bisihuinni jma risaca ni rusiidiʼ Biblia que ca costumbre stiʼ Yuʼduʼ. Laaca guniʼbe cadi jneza nga guni cré binni cayéʼ rini stiʼ Cristu ora gueʼ vinu ne cayó beela stibe ora gó pan (transustanciación), ngue runi guládxicabe laabe de ndaaniʼ yuʼduʼ.

16 Lu siglu XII guyuu chupa hombre ni bisihuínnicaʼ dxandíʼ riuuláʼdxicaʼ ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios, laacabe nga ca sacerdote Pedru de Bruys ne monje Enrique de Lausana. Primé hombre ca bisaana de gaca sacerdote purtiʼ qué nidxela lu Biblia ra na chúʼnisa baʼduhuiiniʼ, guni cré binni transustanciación, gaca rezá stiʼ ca gueʼtuʼ ne guni adorar binni cruz. Cumu maʼ qué ñuni crebe cani la? biiticabe laabe lu iza 1140. Yanna, xi biʼniʼ Enrique yaʼ. Laa bisihuinni cadi jneza guiráʼ ni rúnicabe ndaaniʼ Yuʼduʼ ne laaca guníʼ cadi zeeda ca costumbre stícabe lu Biblia. Lu iza 1148 gunaazecabe laabe ne biseguyoocabe laabe dede dxi gútibe.

17. Xi cosa risaca biʼniʼ Valdo ne ca xpinni.

17 Pedru de Bruys nabani nabani bicaaguícabe laa purtiʼ guníʼ cadi jneza guiráʼ ni rusiidiʼ Yuʼduʼ. Ca dxi guca nga gule ti hombre ni nabé gucané para ganna stale binni xi rusiidiʼ Biblia. Apellidu stibe nga Valdès, o Valdo. a Qué ñácadibe xaíque yuʼduʼ casi Pedru de Bruys ne Enrique de Lausana, peru bisisácabe Stiidxaʼ Dios casi ca hombre ca. Dede bitoobe stale de cani nápabe ne gucanebe para guibiʼxhiʼ Stiidxaʼ Dios lu ti diidxaʼ ni nabé riníʼ binni ladu gueteʼ stiʼ Francia. Caadxi de ca binni ni biʼndaʼ Biblia riʼ lu stiidxaʼ biéchecaʼ stale dede bisaanacaʼ guiráʼ ni nápacaʼ ne biquiiñecaʼ xquendanabánicaʼ para gusiidicaʼ binni ni cá lu Biblia. Qué ñuulaʼdxiʼ ca xaíque Yuʼduʼ ni biʼniʼ ca hombre ne ca gunaa riʼ. Binibiáʼ binni laacabe casi ca valdense. Lu iza 1184 guladxi papa laacabe de ndaaniʼ yuʼduʼ ne despué gulee ti obispo laacabe de ndaaniʼ lídxicabe purtiʼ nabézacabe ra runi mandar. Peru jmaruʼ si gucané ngue para guireeche Stiidxaʼ Dios guiráʼ ladu: cani bisiidiʼ Valdo, Pedru de Bruys, Enrique de Lausana ne xcaadxi binni ni biree de ndaaniʼ Yuʼduʼ bireeche cani guidubi Europa. Caadxi siglu despué, biasa xcaadxi hombre ni bisihuinni dxandíʼ ni rusiidiʼ Biblia, casi John Wyclef, zándaca bibánibe 1330-1384, William Tyndale, zándaca bibánibe 1494-1536, Henry Grew (1781-1862) ne George Storrs (1796-1879).

«STIIDXA [DIOS] CADI YEGUYOO»

18. Ximodo biindaʼ ca xpinni Cristu ni bibani lu siglu XIX Biblia para biénecaʼ ni, ne xiñee jneza modo bíʼnicabe ni.

18 Neca gacalaʼdxiʼ binni gucueeza cani rusiidiʼ Biblia, qué ziuu dxi gúnicabe ni. Ne qué ridxagayaanu nga purtiʼ 2 Timoteo 2:9 na: «Stiidxa [Dios] cadi yeguyoo». Lu iza 1870, guyuu ti grupu de binni ni ruundaʼ Biblia ni gucuá ique guiene xi rusiidini. Ximodo bíʼnicabe ni yaʼ. Tobi de laacabe rinabadiidxaʼ xiixa, de racá maʼ riníʼcabe de laani. Ruundacabe guiráʼ textu ni caníʼ de laani, ne ora maʼ biiyacabe ximodo rusiene ca textu ca de tema ni cayuundacabe la? riguíxhecabe ximodo nga laani ne rucaacabe ni. Casi maʼ bidúʼyanu, ni biʼniʼ ca xpinni Cristu ni bibani ra ziluxe siglu XIX zeeda gácani casi ni biʼniʼ ca apóstol ne ca binnigola ni bibani lu primé siglu, purtiʼ gudixhe íquecabe gusiidicabe guiráʼ ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios. Nga runi, nápanu stale razón para guni crenu jneza ni rusiidicabe.

19. Xi textu zaquiiñenu lu iza 2012, ne xiñee biaʼsi ni.

19 Ca dxi stinu riʼ, laaca lu Biblia nga zeeda guiráʼ ni runi crenu. Nga runi, Grupu ni Zaniruʼ stiʼ ca Testigu stiʼ Jiobá maʼ gulí textu riʼ para iquiiñenu lu iza 2012: Dxandíʼ stiidxaluʼ (Juan 17:17). Pa racaláʼdxinu chuulaʼdxiʼ Dios ni cayúninu la? naquiiñeʼ gúninu ni nabe. Nga runi, lu guiráʼ ni gúninu naquiiñeʼ gudiʼnu lugar gabi Stiidxaʼ Dios laanu ximodo gúninu cani.

[Nota]

a Neca runibiáʼcabe laabe casi Pierre, o Pedru, guirutiʼ ganna pa ngapeʼ nga labe.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Ni caníʼ yaza 8]

Ndiʼ nga textu para iza 2012: Dxandíʼ stiidxaluʼ (Juan 17:17)

[Imagen ni zeeda lu yaza 7]

Valdo

[Imagen ni zeeda lu yaza 7]

Wyclef

[Imagen ni zeeda lu yaza 7]

Tyndale

[Imagen ni zeeda lu yaza 7]

Grew

[Imagen ni zeeda lu yaza 7]

Storrs