Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tapea i te hoê huru feruriraa maitai i roto i te amuiraa

A tapea i te hoê huru feruriraa maitai i roto i te amuiraa

A tapea i te hoê huru feruriraa maitai i roto i te amuiraa

“Ei to outou atoa na huru feruriraa te aroha mau o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia.”—PHIL. 4:23, TRADUCTION DU MONDE NOUVEAU.

E NAFEA IA TAUTURU I TE AMUIRAA IA FAAITE I TE HOÊ HURU FERURIRAA MAITAI . . .

a amui ai tatou e to tatou mau taeae?

ma to tatou itoito rahi i roto i te taviniraa?

ma te faaite i te tahi hara i ravehia?

1. No te aha te mau amuiraa i Philipi e i Tuatira i haapopouhia ˈi?

 MEA veve te mau Kerisetiano o te senekele matamua i Philipi. Teie râ, ua faaite ratou i te aau horoa noa e i te here i to ratou mau hoa haamori. (Phil. 1:3-5, 9; 4:15, 16) No reira Paulo i papai ai ia ratou: “Ei to outou atoa na huru feruriraa te aroha mau o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia.” (Phil. 4:23, MN) Hoê â huru feruriraa to te mau Kerisetiano i Tuatira i parau ai Iesu ia ratou: “Ua ite au i ta oe ohipa, e to oe hinaaro, e to oe hamani maitai, e te faaroo, e te faaoromai, e ta oe na mau ohipa hopea o tei hau ïa i tei mutaa ihora.”—Apo. 2:19.

2. E nafea to tatou huru feruriraa e ohipa ˈi i nia i ta tatou amuiraa?

2 Te faaite nei te amuiraa taitahi a te mau Ite no Iehova i te tahi huru feruriraa. Ua matauhia te tahi mau amuiraa no to ratou mahanahana e here. Te tahi atu no to ratou itoito rahi i roto i te pororaa e te taviniraa taime taatoa. Ia faaite tatou taitahi i te hoê huru feruriraa maitai, e tahoê e e haere â te amuiraa i mua i te pae varua. (Kor. 1, 1:10) Ia ore râ, e iti mai ïa te ohipa e ravehia i roto i te taviniraa a te Atua, e ere te tahi atu i to ratou itoito rahi i roto i te pororaa e e farii-noa-hia te hara i roto i te amuiraa. (Kor. 1, 5:1; Apo. 3:15, 16) Eaha te huru feruriraa o ta oe amuiraa? Ia aha oe ia maitai noa te reira?

E FAAITE ANAˈE I TE HOÊ HURU FERURIRAA MAITAI

3, 4. E nafea tatou ‘e haamaitai ai ia Iehova i roto i te amuiraa rahi ra’?

3 Ua himene te papai salamo: “E haamaitai au ia oe [e Iehova] i roto i te amuiraa rahi ra i reira; e arue au ia oe i te aro o te taata atoa e rave rahi.” (Sal. 35:18) Aita te fatu salamo i faaea i te arue ia Iehova a amui ai oia i te tahi atu mau tavini a te Atua. E taime maitai te mau putuputuraa tahebedoma, oia atoa te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa, no te faaite i to tatou faaroo e itoito rahi ma te horoa i te pahonoraa. E uiui anaˈe ïa: ‘Te haafaufaa ra anei au i te fanaˈoraa taa ê e pahono i te mau putuputuraa? Te faaineine maitai ra anei au ia ˈu no te horoa i te mau pahonoraa? Ei upoo utuafare, te tauturu ra anei au i ta ˈu mau tamarii ia faaineine ê na i te tahi pahonoraa? E te haapii ra anei au ia ratou ia pahono na roto i ta ratou iho mau parau?’

4 E nehenehe tatou e faaite e ua ineine to tatou aau i te rave i te mea tia ma te himene. Ua parau Davida: “Ua ineine tau aau, e te Atua, ua ineine tau aau; e himene au e haamaitai ia oe.” (Sal. 57:7) E ravea maitai te mau himene faaohipahia i te mau putuputuraa no ‘te himene e te haamaitai’ ia Iehova ma te aau aueue ore. Mai te peu e aita tatou i matau maitai i te tahi mau himene, no te aha e ore ai e himene i te reira i te arui haamoriraa utuafare? E faaoti papu anaˈe ‘i te himene â ia Iehova a ora noa ˈi tatou e i te himene ei haamaitai ia ˈna a vai noa ˈi tatou.’—Sal. 104:33.

5, 6. E nafea ia faaite i te farii maitai e i te aau horoa noa, e eaha te faahopearaa i nia i te amuiraa?

5 E here atoa tatou te tahi i te tahi i roto i te amuiraa ia faaite tatou i te farii maitai. I te pene hopea o ta ˈna rata i to Hebera, ua faaue Paulo: “Ia vai maite mai â te aroha taeae. Eiaha e faaore i te ite atu i te taata ěê.” (Heb. 13:1, 2) Te tahi ravea maitai roa, o te titau-manihini-raa ïa i te mau tiaau ratere e ta ratou vahine aore ra te mau tavini taime taatoa ia tamaa e o tatou. E haamanaˈo atoa i te mau vahine ivi, te mau utuafare hoê anaˈe metua aore ra te tahi atu, peneiaˈe no te tamaa aore ra no ta tatou haamoriraa utuafare.

6 Ua parau Paulo ia Timoteo ia faaitoito ia vetahi ê “ia hamani maitai, e te taoˈa ra i te ohipa maitatai ra, ia rahi atu ïa ia ratou, ia horoa haere, ia au i te aufau. I te haapue-maite-raa i te maitai tumu no ratou iho a muri atu, ia rave ratou i te ora mure ore.” (Tim. 1, 6:17-19) Te faaitoito nei Paulo i to ˈna mau hoa haamori ia faaite i te aau horoa noa. E nehenehe, noa ˈtu e mea fifi i te pae moni. Te tahi ravea, o te afairaa ïa i to tatou mau taeae e tuahine aita e faurao i roto i te tuhaa fenua aore ra i te mau putuputuraa. E nafea te mau taeae tei tauturuhia e faaite ai i to ratou mauruuru e i te hoê huru feruriraa maitai i roto i te amuiraa? Ma te horoa paha maa tauturu no te faurao. Te tahi atu ravea no te faaite e mea here e mea faufaa te mau taeae e tuahine no tatou, o te faataaraa ïa i te taime no ratou. E rave anaˈe i te mau mea maitai no to “te fetii faaroo ra” e e horoa anaˈe i to tatou taime e te mau mea e vai ra ia tatou no te tauturu ia ratou. Ma te na reira, e here roa ˈtu â tatou ia ratou e e faaitoito tatou ia vetahi atu i roto i te amuiraa ia noaa te hoê feruriraa maitai.—Gal. 6:10.

7. E nafea te tapea-noa-raa i te tahi mau parau na tatou e ohipa ˈi i nia i te huru feruriraa o te amuiraa?

7 A hiˈo na râ i te tahi atu mau ravea no te here roa ˈtu â i to tatou mau taeae e tuahine: te auhoaraa e te tapea–noa-raa i te tahi mau parau na tatou. (A taio i te Maseli 18:24.) E tapea noa te hoa mau i te tahi mau parau na ratou. Ia faaite mai to tatou mau taeae i to ratou mau manaˈo hohonu e ia papu ia ratou e eita tatou e faaiteite haere, e puai roa ˈtu â to tatou taairaa î i te here. E tauturu anaˈe i ta tatou amuiraa ia riro ei utuafare î i te here ma te riro ei hoa e tapea noa na ˈna te tahi mau parau.—Mas. 20:19.

IA ITOITO RAHI TATOU I ROTO I TE TAVINIRAA

8. Eaha tei aˈohia i to Laodikea, e no te aha?

8 Ua parau Iesu i te amuiraa i Laodikea: “Ua ite au i ta oe ohipa, e aore oe i toetoe, aore hoi oe i mahanahana, ahiri hoi oe i toetoe, e aore ïa, ia mahanahana ua tia ïa ia ˈu. E tena na, no te mea te pumahana noa na oe, aore i toetoe, aore hoi i mahanahana, e haapuai atu vau ia oe i rapae i tau vaha.” (Apo. 3:15, 16) E ere ratou i te mea itoito rahi no te taviniraa Kerisetiano e ua haafifi tera huru feruriraa i to ratou mau taairaa. No reira Iesu i aˈo ai ia ratou ma te here: “O ta ˈu e here ra, o ta ˈu ïa e aˈo, e e papai hoi; e tena na, a faaitoito, e e tatarahapa.”—Apo. 3:19.

9. E nafea to tatou huru feruriraa no nia i te taviniraa e ohipa ˈi i nia i to te amuiraa?

9 Ia hinaaro tatou ia maitai noa te huru feruriraa i roto i te amuiraa, mea faufaa roa ïa ia itoito rahi tatou i roto i te taviniraa. Te fa o te amuiraa, o te imiraa ïa i te taata aau haavare ore e te haapiiraa ˈtu ia ratou te parau mau. Mai ia Iesu, e apiti anaˈe i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ ma te itoito rahi. (Mat. 28:19, 20; Luka 4:43) Hau atu â tatou i te na reira ma te oaoa, hau atu â tatou i te tahoê ei “hoa rave ohipa” a te Atua. (Kor. 1, 3:9) Ia hiˈo tatou i te tahi atu ia paturu i to ratou faaroo i roto i te tuhaa fenua e ia faaite i to ratou here no Iehova e no te parau mau, e here e e faatura rahi atu â tatou ia ratou. E ite-atoa-hia te auhoêraa o te amuiraa ia ohipa tatou “ma te aau hoê” i roto i te taviniraa.—A taio i te Zephania 3:9.

10. E nafea ta tatou mau tutavaraa no te haamaitai i ta tatou taviniraa e ohipa ˈi i nia ia vetahi ê?

10 E ohipa atoa ta tatou mau tutavaraa no te haamaitai i ta tatou taviniraa i nia ia vetahi ê. E rahi atu â to tatou oaoa no te pororaa ia anaanatae rahi aˈe tatou i te taata e ia tutava tatou i te haaputapû i to ratou aau. (Mat. 9:36, 37) E peehia to tatou mau hoa haamori i to tatou itoito rahi. Ua tono apipiti Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no te poro, eiaha râ hoê hoê noa. (Luka 10:1) Ua tauturu e ua faaineine te reira ia ratou e ua rahi atu â to ratou oaoa no te taviniraa. Mea au anei na tatou ia poro e te feia poro itoito rahi i te Basileia? E faaitoito e e tauturu mai to ratou oaoa rahi ia tamau i te poro.—Roma 1:12.

EIAHA E AMUAMU NOA AORE RA E HUNA I TE HARA

11. Eaha te huru o te tahi mau Iseraela i te tau o Mose, e ua aha ratou?

11 Tau hebedoma noa i muri aˈe i to Iseraela riroraa ei nunaa apî, ua faaite ratou i te mauruuru ore e ua haamata i te amuamu. Orure hau atura ratou ia Iehova e i to ˈna mau tia, o Mose raua Aarona. (Exo. 16:1, 2) Aita te rahiraa o te mau Iseraela tei faarue ia Aiphiti i ite i te Fenua Tǎpǔhia. O Mose atoa hoi, no to ˈna huru i mua i te haerea ino o te nunaa Iseraela! (Deut. 32:48-52) Ia aha tatou ia ore e pee i to ratou haerea ino?

12. Eaha te tauturu ia tatou ia ore e amuamu noa?

12 E tauturu mai te haehaa e te faaturaraa i te feia e hopoia ta ratou ia ore e amuamu noa. Ia haapao atoa tatou i ta tatou mau amuimuiraa. E faahopearaa ino hoi te itehia ia ore tatou e maiti maitai i ta tatou mau faaanaanataeraa aore ra ia amuimui rahi tatou i te mau hoa ohipa e hoa haapiiraa aita e tâuˈa ra ia Iehova. Mea maitai eiaha ia amuimui i te feia o te amuamu noa e o te ore e auraro.—Mas. 13:20.

13. Eaha ˈtu â faahopearaa peapea e itehia i roto i te amuiraa ia haamata tatou i te amuamu?

13 E nehenehe te amuamuraa i roto i te amuiraa e aratai mǎrû noa ia tatou i te mau faahopearaa peapea i te pae varua. Aita faahou ïa e hau e e auhoêraa i roto i te amuiraa. Hau atu â, e mauiui to tatou mau hoa haamori ia amuamu noa tatou ia ratou e e nehenehe atoa râ te reira e riro ei pari haavare e ei faaino. (Lev. 19:16; Kor. 1, 5:11) Ua vahavaha vetahi taata amuamu o te senekele matamua i te mau tavana e ua faaino i te feia toroa. (Iuda 8, 16) Eita roa ˈtu te Atua e farii ia amuamu tatou i te mau taeae e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa.

14, 15. (a) Eaha te tupu i nia i te amuiraa ia vaiiho-noa-hia te tahi hara? (b) Ia aha tatou ia ite tatou e ua hara te hoê melo o te amuiraa?

14 Ia aha tatou ia ite tatou e te huna nei te hoê melo o te amuiraa i ta ˈna hara? Peneiaˈe te inu hua nei oia i te ava, te hiˈo nei oia i te hohoˈa faufau aore ra e haerea viivii to ˈna. (Eph. 5:11, 12) Ia tapo noa tatou i to tatou mata, e tatara Iehova i to ˈna varua moˈa e e nehenehe te hau o te amuiraa taatoa e fifihia. (Gal. 5:19-23) Ua titauhia ia tamâ te mau Kerisetiano i Korinetia i “te faahopue tahito.” Oia atoa i teie mahana, e mea tia ia tuu i te mau melo haerea ino atoa i rapaeau i te amuiraa no te paruru i te huru feruriraa maitai e vai ra i roto. Ia aha oe ia vai noa te hau o te amuiraa?

15 Mai tei faahitihia na, mea faufaa roa ia tapea i te tahi mau parau na tatou, ia faaite mai iho â râ vetahi atu i to ratou mau manaˈo hohonu. Mea ino mau â ia faaiteite haere i ta ratou i parau mai! Te faataa ra râ te Bibilia e ia hara hoê, e mea tia ia faaara i te mau matahiapo o te haapao i te reira. (A taio i te Levitiko 5:1.) Ia ite tatou e ua hara te hoê taeae aore ra te hoê tuahine, e faaitoito anaˈe ia ˈna ia haere i te mau matahiapo ra no te imi i te tauturu. (Iak. 5:13-15) Ia ore râ oia e na reira i roto tau mahana, na tatou ïa e haere e faaite i te mau matahiapo.

16. E nafea tatou e paruru ai i te amuiraa ma te faaite i te mau matahiapo i te tahi hara i ravehia?

16 Ua riro te amuiraa Kerisetiano ei haapuraa. E mea tia ïa ia paruru tatou i te reira ma te faaite i te tahi hara i ravehia. Ia haaferuri te mau matahiapo i tei hara, ia tatarahapa e ia farii o ˈna i te aˈoraa, e ere o ˈna i te mea atâta faahou no te amuiraa. E nafea râ ia ore o ˈna ia tatarahapa e ia ore e tâuˈa i te mau aˈoraa î i te here a te mau matahiapo? E tiavaruhia ïa o ˈna. Ia ore tatou e “amui atu i te taata” mai tera, aita faahou ïa e melo haerea ino i rotopu ia tatou e ua paruruhia te amuiraa. (A taio i te Korinetia 1, 5:11.) Oia mau, ia maitai noa te amuiraa, e titauhia ia rave tatou taitahi i te mea tia, ia turu i te tino matahiapo e ia paruru i to tatou mau taeae e tuahine.

E TAUTURU I TE AMUIRAA IA VAI HOÊ NOA

17, 18. Eaha te tauturu ia tatou ia vai hoê noa te amuiraa?

17 Ma te ‘mau papu i ta te mau aposetolo i haapii,’ ua tauturu te mau pǐpǐ matamua a Iesu i te amuiraa ia vai hoê noa. (Ohi. 2:42) Mea faufaa no ratou te aˈoraa e te aratairaa Bibilia no ǒ mai i te mau matahiapo ra. Oia atoa i teie mahana, e faaitoito e e tauturu te mau matahiapo i te mau melo atoa o te amuiraa ia vai hoê noa ma te turu i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari. (Kor. 1, 1:10) Ia auraro tatou i te haapiiraa Bibilia no ǒ mai i te faanahonahoraa a Iehova e ia pee tatou i te aratairaa a te mau matahiapo, e faaite tatou e ‘te ara maite ra tatou ia vai â te au tahoê i te ati ra i te hau.’—Eph. 4:3.

18 E tutava anaˈe ïa i te tauturu i te amuiraa ia noaa e ia tapea i te hoê huru feruriraa maitai. Ma te na reira, e papu ia tatou e ‘ei to tatou atoa na huru feruriraa te aroha mau o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia.’—Phil. 4:23MN.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

Te faaite ra anei oe i te hoê huru feruriraa maitai ma te faaineine i te mau pahonoraa?

[Hohoˈa i te api 25]

E faaite i te hoê huru feruriraa maitai ma te haamatau i ta tatou mau himene