Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

E Mafai Ona Maua le Fiafia i Totonu o se Aiga e Ese le Tapua‘iga

E Mafai Ona Maua le Fiafia i Totonu o se Aiga e Ese le Tapua‘iga

E Mafai Ona Maua le Fiafia i Totonu o se Aiga e Ese le Tapuaʻiga

ʻE te lē iloa ea e mafai ona faaolaina lau paaga ona o oe?’—1 KORI. 7:16.

PE E MAFAI ONA E MAUA TALI?

O le ā e mafai ona fai e tagata talitonu ina ia atiaʻe ai le filemu i totonu o aiga e ese le tapuaʻiga?

E faapefea ona fesoasoani se Kerisiano i tauaiga lē talitonu ina ia talia le tapuaʻiga moni?

O le ā e mafai ona faia e isi ina ia fesoasoani i uso talitonu o loo nonofo i aiga e ese le tapuaʻiga?

1. O le ā le aafiaga e ono oo i se aiga pe a taliaina e se tasi le upu moni?

I SE tasi o taimi na auina atu ai e Iesu ona aposetolo, sa ia faapea atu: “A outou ō, ia talaʻi atu e faapea: ʻUa latalata mai le malo o le lagi.’” (Mata. 10:1, 7) O ē e talia ma talisapaia moni lenei tala lelei, e maua le filemu ma le fiafia. Peitaʻi, na lapataʻia e Iesu ona aposetolo o le a toʻatele ē e tetee i le galuega talaʻi. (Mata. 10:16-23) O se tasi o teteega e matuā sili ona tigā, o le teena lea e tagata o le aiga o le feʻau o le Malo.—Faitau le Mataio 10:34-36.

2. Aiseā e mafai ai pea ona fiafia e tusa lava pe e lē upu moni o tatou aiga?

2 Po o lona uiga e lē mafai ona tatou fiafia pe afai e lē upu moni o tatou aiga? E leai. E ui lava ina feagai nisi Kerisiano ma teteega malolosi mai i o latou aiga, ae e lē o taimi uma e tupu ai lenā tulaga. Atonu o le a lē faaauau ai pea teteega mai i aiga. Po o le ā lava lo tatou tulaga, e mafai ona maua pea le fiafia pe a saʻo le auala e tali atu ai i teteega mai i aiga, po o le leai foʻi o so latou naunau i le upu moni. E fesoasoani foʻi Ieova i ē faamaoni iā te ia ina ia maua pea le olioli e ui lava i tulaga faigatā. E sili atu ona fiafia Kerisiano pe a latou (1) taumafai malosi e atiaʻe le filemu i totonu o le aiga, ma (2) faia taumafaiga faamaoni e fesoasoani i o latou aiga ina ia talia le upu moni.

IA ATIAʻE LE FILEMU I TOTONU O LE AIGA

3. Aiseā e tatau ai i se Kerisiano ona taumafai malosi e atiaʻe le filemu i totonu o le aiga?

3 Ina ia fua mai le amiotonu i le aiga, e manaʻomia ona iai se siʻomaga filemu. (Faitau le Iakopo 3:18.) E tusa lava pe e leʻi tapuaʻi le aiga iā Ieova, ae e tatau pea i se Kerisiano ona taumafai malosi e atiaʻe le filemu i totonu o le aiga. E faapefea ona ia faia faapea?

4. E faapefea i Kerisiano ona faatumauina le filemu o o latou loto?

4 E tatau i Kerisiano ona faatumauina le filemu o o latou loto. O lea e manaʻomia ai ona faia tatalo mai i le loto, ina ia mafai ai ona tatou maua le “filemu mai i le Atua.” (Fili. 4:6, 7) E maua le fiafia ma le filemu mai i le aʻoaʻoina e faatatau iā Ieova, ma ola e ōgatusa ma mataupu silisili o le Tusi Paia. (Isa. 54:13) E tatau foʻi ona faia so tatou sao i sauniga a le faapotopotoga ma maelega i le auaunaga i le fanua, pe afai e tatou te mananaʻo e maua le fiafia ma le filemu. E masani lava ona maua se auala e faatino ai na mea tāua e i latou e ese le tapuaʻiga a o latou aiga. O se faaaʻoaʻoga, o Enza * o se tuafafine e iai sana tane e tetee toe sauā. Pe a māeʻa ana feʻau masani i le fale, ona alu lea i le galuega talaʻi. Ua faapea mai Enza, “E matuā faamanuiaina aʻu e Ieova i iʻuga lelei, i so o se taimi lava ou te taumafai ai e taʻu atu i isi le tala lelei.” O nei faamanuiaga e aumaia ai iā te ia le filemu, lotomalie, ma le fiafia.

5. O le ā le faafitauli e masani ona feagai ma tagata e lē upu moni o o latou aiga, ma o fea e latou te maua ai se fesoasoani?

5 E manaʻomia ona faia ni a tatou taumafaiga filigā, ina ia atiaʻe ai le filemu ma tagata o o tatou aiga e lē talitonu. Atonu e faigatā lea tulaga, ona i nisi taimi e latou te mananaʻo ai e tatou te faia mea e feteenaʻi ma mataupu silisili o le Tusi Paia. E ono feita foʻi pe a tatou usitaʻia ma le faamaoni le Tusi Paia. E lē tatau ona avea lenā ma itu e taofia ai i tatou mai i le faia o le mea saʻo. Pe a faia a tatou taumafaiga malolosi, atonu o le a iai se aso o le a maua ai le filemu i le aiga. Ioe, e tatou te faia le mea e sili ina ia lagolagosua ai i fuafuaga a le aiga, pe a iai se mea e lē feteenaʻi ma mataupu silisili o le Tusi Paia. O lea auala, e tatou te ʻalofia ai le oo atu i ni finauga e lē manaʻomia. (Faitau le Faataoto 16:7.) Pe a fesagaʻi ma se faafitauli, e tāua ona saʻilia fautuaga faale-Tusi Paia mai i lomiga a le vasega o le pologa faamaoni ma le faautauta, faapea foʻi fautuaga mai i le ʻautoeaina.—Faata. 11:14.

6, 7. (a) Pe a amata ona suʻesuʻe tagata ma Molimau a Ieova, aiseā e ono tetee ai nisi o le aiga? (e) O le ā le auala e ao ona tali atu ai se tagata suʻesuʻe o le Tusi Paia po o se Molimau a Ieova i teteega mai i le aiga?

6 E mafai ona maua le filemu i o tatou aiga pe afai e faatuatua iā Ieova, ma taumafai e malamalama i faalogona o o tatou aiga. (Faata. 16:20) E mafai foʻi ona faia lenei mea e tagata suʻesuʻe fou o le Tusi Paia. Atonu e iai nisi tane ma avā e lē talitonu e lē tetee atu i le faia o se suʻesuʻega i le Tusi Paia a a latou paaga, e latou te ono faapea mai o se mea lelei lea mo le aiga. Ae atonu e matuā tetee lava nisi tane ma avā. Ua taʻutino mai Esther, lea ua avea nei ma Molimau, sa matuā ita lava ina ua amata ona suʻesuʻe lana tane ma Molimau a Ieova. Na faapea mai Esther, “Ou te tago tiaʻi i le lapisi ana lomiga pe susunu foʻi.” Sa tetee Howard ina ua amata ona suʻesuʻe e lana avā le Tusi Paia. Na ia taʻua e popole nisi tane ina neʻi faasesēina a latou avā e auai i se lotu māvae. Na ia toe faapea atili mai, talu ai e ono manatu se tane o loo i se tulaga lamatia lana avā, atonu o le a ia faia ai ni faamatalaga ma ni gaoioiga sauā.

7 E ao ona tatou fesoasoani i se tagata suʻesuʻe, ina ia malamalama e leai se māfuaaga e tatau ai ona taofi le faia o lana suʻesuʻega i le Tusi Paia, ona o le tetee o lana paaga. E masani lava e mafai e le tagata suʻesuʻe ona foʻia le faafitauli e ala i le faaalia o uiga agamalu ma le faaaloalo i lana paaga. (1 Pete. 3:15) Ua faapea mai Howard, “Ou te lotofaafetai i laʻu avā i lona faaalia pea o le toʻafilemu ma le lē soona mateletele!” Na taʻua e le avā a Howard: “Sa matuā maumaututū lava Howard ina ia taofi laʻu suʻesuʻega o le Tusi Paia. Na ia faapea mai ua faasesēina aʻu. Nai lo o le faia o se finauga, sa ou faapea atu atonu e saʻo o ia, ae sa ou toe fai i ai, o le mea moni ou te lē iloa po o le ā le auala ua faasesēina ai aʻu. O lea na ou fai i ai e faitau i le tusi o loo fai ai laʻu suʻesuʻega. Na ia faia faapea, ma na ioe i faamatalaga o loo iai. Sa telē se aafiaga o lenei mea iā te ia.” E tāua ona manatua, e ono lagona e tagata le tuua toʻatasi pe mafaufau foʻi ua iai i se tulaga lamatia le faaipoipoga, pe afai e alu le paaga i sauniga po o le talaʻiga. Peitaʻi, e mafai lava ona talanoa atu le tagata suʻesuʻe i lana paaga i se auala agalelei ma le alofa. O lenā tulaga o le a fesoasoani e faateʻa ai lagona popole o le paaga lē talitonu.

IA FESOASOANI IĀ I LATOU INA IA TALIA LE UPU MONI

8. O le ā le fautuaga a le aposetolo o Paulo na avatu i Kerisiano e lē talitonu a latou paaga?

8 Na fautuaina e le aposetolo o Paulo Kerisiano ina ia aua neʻi tuua a latou paaga faaipoipo, ona e lē talitonu. * (Faitau le 1 Korinito 7:12-16.) Pe a manatua e se Kerisiano e iai lava le aso atonu o le a talia ai e lana paaga le upu moni, o le a mafai ona fesoasoani iā te ia e faatumauina ai lona fiafia. Peitaʻi, e lelei ona faaeteete i le auala e taumafai ai e fesoasoani i lana paaga ina ia malamalama i le upu moni, e pei ona faaalia i mea na tutupu o loo sosoo mai.

9. O le ā le mea e tatau ona faaeteete ai se Kerisiano e aua neʻi faia, pe a faamatala upu moni o le Tusi Paia i lona aiga e lē talitonu?

9 Sa matuā fiafia lava Jason ina ua ia faatoʻā aʻoaʻoina le upu moni. Ua ia faapea mai, “Na ou manaʻo e taʻu atu i tagata uma!” Pe a malamalama le tagata suʻesuʻe i upu moni o le Tusi Paia, ma atonu o lona fiafia tele o le a ia talanoa ai i le tele o taimi. E na te ono faatalitalia o le a vave ona talia e lona aiga le upu moni, ae atonu e lē o le tulaga lenā. Ina ua faaalia e Jason lona fiafia i le upu moni, o le ā le tali atu a lana avā? Ua faapea mai o ia, na toetoe o taimi uma e talanoa ai Jason e faatatau i le upu moni. Na taʻua e se tasi fafine o lē na taliaina mulimuli ane le upu moni, ina ua mavae le 18 tausaga talu ona avea lana tane ma Molimau a Ieova, “Sa manaʻomia ona faasolosolo loʻu aʻoaʻoina o le upu moni.” Atonu o loo e faia se suʻesuʻega faale-Tusi Paia ma se tasi e iai sana paaga e lē o iai se faanaunauga e talia le upu moni. E lelei pe a faataʻitaʻi i le tagata suʻesuʻe auala e faamatala atu ai ma le agalelei le upu moni i lana paaga, i se auala e lē faaitaina ai o ia. Na taʻua e Mose: “O aʻu faatonuga e māʻuluʻulu e pei o le timu, o aʻu upu e sinasina e pei o le sau, e pei o le timu maamaa i luga o le mutia.” (Teu. 32:2) E masani ona sili atu iʻuga lelei e maua mai i nai faamatalaga e faia i le auala ma le taimi saʻo e faatatau i le upu moni, nai lo o le tele o faamatalaga.

10-12. (a) O le ā le fautuaga a le aposetolo o Peteru na avatu i Kerisiano e lē talitonu a latou paaga? (e) Na faapefea ona faatatauina e se tagata suʻesuʻe o le Tusi Paia le fautuaga o loo faamauina i le 1 Peteru 3:1, 2?

10 Na faagaeeina e le Atua le aposetolo o Peteru, ina ia avatu ni fautuaga atamai i avā Kerisiano e lē talitonu a latou tane. Sa ia taʻua: “Ia gauaʻi atu i a outou lava tane, ma afai e lē usiusitaʻi nisi i le upu, e mafai ona maua i latou i le amiolelei a a latou avā e aunoa ma se upu, auā ua latou vāaitino i a outou amioga mamā ma le matuā faaaloalo.” (1 Pete. 3:1, 2) Atonu o le a mafai e se avā ona fesoasoani i lana tane e talia le upu moni, pe afai e na te faaalia le lotomaulalo ma le faaaloalo loloto e tusa lava pe e faileagaina o ia e lana tane. E oo foʻi i se tane talitonu, e ao ona amioaʻi i le auala o loo finagalo ai le Atua, ma gaoioi i se auala alofa i le avea ai o se ulu o se aiga, e tusa lava pe e tetee lana avā iā te ia.—1 Pete. 3:7-9.

11 Ua maua e le toʻatele o Kerisiano i aso nei aogā mai i le usitaʻia o le fautuaga a Peteru. Seʻi mātau le faaaʻoaʻoga a Selma. Ina ua amata ona ia suʻesuʻeina le Tusi Paia ma Molimau a Ieova, na lē fiafia lana tane o Steve. Na faapea mai Steve, sa oo iā te ia lagona o le ita, fuā, ma le fefe. Sa taʻua e Selma, e oo lava i le taimi e na te leʻi maua ai le upu moni, e leʻi faigofie le feagai ai ma Steve. Na tatau ona ia matuā faaeteete i faamatalaga ma gaoioiga e na te faia. Na taʻua atili e Selma, e maitaita lava Steve. Ae na faateteleina le leaga o lea faafitauli ina ua amata ona suʻesuʻeina e Selma le Tusi Paia. O le ā na fesoasoani e faaleleia ai lea tulaga?

12 E manatua e Selma se lesona na ia aʻoaʻoina mai i le Molimau a Ieova na faia lana suʻesuʻega. Na faapea mai Selma: “I se tasi aso, ou te leʻi manaʻo ai e faia saʻu suʻesuʻega faale-Tusi Paia. Talu ai i le pō ua mavae, na tuʻi ai aʻu e Steve ina ua ou taumafai e faamaonia atu loʻu manatu, ma na iʻu ai ina ou faanoanoa. Ina ua uma ona ou faamatalaina i le tuafafine le mea na tupu ma faalogona na oo iā te aʻu, sa ia talosaga mai ou te faitauina le 1 Korinito 13:4-7. A o ou faitauina le mau, na amata ona ou mafaufau, ʻE lē taitai faaalia e Steve nei uiga alofa iā te aʻu.’ Ae na suia oʻu mafaufauga ina ua fesili mai le tuafafine, ʻE mai i na gaoioiga alofa, e fia o loo e faaalia i lau tane?’ Na ou tali atu, ʻE leai se gaoioiga o oʻu faaalia auā e faigatā tele ona feagai ma ia.’ Na faapea lemū mai le tuafafine, ʻSelma, o ai lea o loo taumafai e avea ma Kerisiano? O oe po o Steve?’ O loʻu iloaina e manaʻomia ona suia oʻu mafaufauga, na ou tatalo ai iā Ieova e fesoasoani mai ina ia faatuputeleina loʻu alofa mo Steve. Na faasolosolo mālie lava ona suia tulaga o mea.” Na talia e Steve le upu moni ina ua mavae tausaga e 17.

LE AUALA E MAFAI ONA FESOASOANI AI ISI

13, 14. O le ā e mafai ona tatou faia ina ia fesoasoani ai i ē e ese tapuaʻiga a o latou aiga?

13 E pei lava ona faasūsū e le timu māʻuluʻulu le laueleele ma fesoasoani i le tuputupu aʻe o laau, e mafai foʻi e i tatou taʻitoʻatasi i le faapotopotoga ona fesoasoani iā i latou e ese tapuaʻiga a o latou aiga ina ia fiafia. Ua faapea mai Elvina, e nofo i Pasili, “O le alofa o oʻu uso ma tuafāfine faaleagaga, na fesoasoani lea iā te aʻu ina ia ou tūmausalī ai i le upu moni.”

14 O le agalelei ma le naunau o uso ma tuafāfine i le faapotopotoga, e mafai ai ona suia le loto o se tagata lē talitonu. Ua faapea mai se uso i Nigeria o lē na talia mulimuli ane le upu moni ina ua mavae le 13 tausaga talu ona avea lana avā ma Molimau a Ieova: “A o ma faimalaga ma se tasi o Molimau, na pē ai lana taavale. Na ia alu atu i se tasi o nuu tuaoi e saʻilia ai nisi Molimau a Ieova ma na latou saunia mea e ma te api ai i le pō. Na latou tausia i maʻua e pei lava na matou masani mai a o lāiti. O le taimi lava lenā na ou lagona ai le alofa faa-Kerisiano lea e masani ona talanoa soo ai laʻu avā.” E manatua e se tuafafine o loo nofo i Egelani, o lē na talia mulimuli ane le upu moni ina ua mavae le 18 tausaga talu ona avea lana tane ma Molimau a Ieova, e faapea: “Na valaaulia i maʻua e Molimau mo taumafataga. Sa masani lava ona ou lagona le taliaina ma le māfana o aʻu.” * Na taʻua foʻi e se tane i lenā lava atunuu, o lē na mulimuli ane avea ma Molimau: “E asiasi mai uso ma tuafāfine iā i maʻua, pe valaaulia foʻi i maʻua i o latou fale, ma na ou iloa ai e iai o latou uiga alofa. Na matuā matilatila lava lenei uiga i le taimi sa ou iai i le falemaʻi ae ō atu ai le toʻatele e asia aʻu.” Pe e mafai ona e faaalia lenā lava naunau i tagata e lē talitonu o se aiga?

15, 16. O le ā e mafai ona fesoasoani i se tagata talitonu ina ia tumau ai pea ona fiafia, e tusa lava pe e tumau pea ona lē talitonu isi tagata o le aiga?

15 O le mea moni, e tusa lava pe e tatou te faia le mea e saʻo ma molimau atu i se auala agalelei mo le tele o tausaga, ae e lē faapea ai o le a taliaina e tagata uma o o tatou aiga le upu moni. E faaalia pea e nisi le leai o se naunau pe tumau pea ona matuā tetee mai. (Mata. 10:35-37) Ae pe a tatou faaalia uiga faa-Kerisiano, e ono iai iʻuga lelei. Na taʻua e se tane o lē na mulimuli ane avea ma Molimau a Ieova: “Atonu e te lē iloa le aafiaga o na uiga matagofie faa-Kerisiano i le mafaufau ma le loto o le paaga lē talitonu. O lea la, aua lava neʻi fiu i lau paaga lē talitonu.”

16 E tusa lava pe e tumau ona lē talitonu se tasi o le aiga, ae e mafai ona maua pea le fiafia e le tagata talitonu. E 21 tausaga na faia ai taumafaiga a se tuafafine ina ia molimau atu i lana tane, peitaʻi e leʻi talia lava e ia le upu moni. Na faapea mai o ia: “O loo mafai pea ona faatumauina loʻu olioli i le taumafai lea e faafiafia le finagalo o Ieova, tumau pea ona ou faamaoni iā te ia, ma taumafai ina ia faamalosia loʻu itu faaleagaga. O le faapisi o loʻu taimi i gaoioiga faaleagaga e pei o le faia o aʻu suʻesuʻega totino, auai i sauniga ma talaʻiga, ma le fesoasoani i isi i le faapotopotoga, ua fesoasoani lea iā te aʻu e vavalalata atu ai iā Ieova, ma leoleoina ai loʻu loto.”—Faata. 4:23.

AUA LE FAAVAIVAI!

17, 18. E faapefea ona tumau pea ma le faamalosi se Kerisiano e tusa lava pe ese le tapuaʻiga a lona aiga?

17 Pe afai o oe o se Kerisiano faamaoni i se aiga e ese le tapuaʻiga, aua lava neʻi e faavaivai. Ia manatua “e lē tuulafoaʻiina e Ieova lona nuu ona o lona suafa sili.” (1 Samu. 12:22) E faatasi pea o ia ma oe pe afai e te pipiimau atu pea iā te ia. (Faitau le 2 Nofoaiga Tupu 15:2.) O lea, “ia e matuā fiafia . . . iā Ieova.” Ioe, “ia e tuuina atu iā Ieova lou ala, ma faalagolago atu iā te ia.” (Sala. 37:4, 5) “Ia finafinau i le tatalo,” ma ia faatuatua i lo tatou Tamā i le lagi e na te mafai ona fesoasoani iā te oe ina ia tumau i tulaga faigatā uma.—Roma 12:12.

18 Ia ōle atu iā Ieova i le tatalo, ma talosaga mo lona agaga paia e fesoasoani mai ina ia maua e lou aiga le filemu. (Epe. 12:14) O le faia faapea, atonu o le a iai se aafiaga lelei i tagata e lē talitonu o lou aiga. O le a e maua le fiafia ma le filemu o le loto ma le mafaufau, a o e “faia mea uma lava ina ia faamamaluina ai le Atua.” (1 Kori. 10:31) O nei taumafaiga uma, e matuā faamalosia ai oe i le iloaina o loo e maua le lagolagosua alofa a ou uso ma tuafāfine faaleagaga i le faapotopotoga Kerisiano!

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 4 Ua suia igoa.

^ pala. 8 O le fautuaga a Paulo e lē faapea ai ua faasā ona nonofo eseese Kerisiano mai iā latou paaga pe a oo i ni tulaga matuiā. O se filifiliga tāua lenā a le tagata lava ia. Tagaʻi i le tusi ʻIa Faatumau iā te Outou i le Alofa o le Atua,’ i le itulau e 220-221.

^ pala. 14 E lē o faasāina i le Tusi Paia le aai faatasi ma ē e lē talitonu.—1 Kori. 10:27.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 28]

Filifili se taimi talafeagai e faamatala atu ai ou talitonuga

[Ata i le itulau 29]

Ia faaalia le naunau i paaga e lē talitonu