Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nehenehe e oaoa i roto i te hoê utuafare amahamaha i te pae faaroo

E nehenehe e oaoa i roto i te hoê utuafare amahamaha i te pae faaroo

E nehenehe e oaoa i roto i te hoê utuafare amahamaha i te pae faaroo

“Eaha hoi oe i ite ai . . . e eita to [hoa faaipoipo] e ora ia oe?”—KOR. 1, 7:16.

EAHA TA OUTOU E PAHONO?

Ia aha te hoê Kerisetiano no te fanaˈo i te hau i roto i te hoê utuafare amahamaha i te pae faaroo?

E nafea te hoê Kerisetiano e tauturu ai i to ˈna utuafare ia farii i te parau mau?

Ia aha vetahi atu no te tauturu i te mau Kerisetiano o ratou anaˈe i roto i te parau mau?

1. Eaha te huru o te hoê utuafare ia farii hoê o ratou i te poroi o te Basileia?

 I TE hoê taime, a tono ai Iesu i ta ˈna mau aposetolo, ua parau atu oia: “E poro haere outou, e na ô atu, Te fatata mai nei te basileia o te ao.” (Mat. 10:1, 7) E ite te feia e farii i teie parau apî maitai ma te mauruuru i te hau e te oaoa. Ua faaara râ Iesu i ta ˈna mau aposetolo e mea rahi atoa te patoi i ta ratou pororaa. (Mat. 10:16-23) No ǒ mai te tahi patoiraa mauiui mau i te utuafare fetii.—A taio i te Mataio 10:34-36.

2. E nehenehe te mau Kerisetiano e utuafare amahamaha to ratou i te pae faaroo e oaoa, no te aha?

2 Eita anei ïa te mau Kerisetiano e utuafare amahamaha to ratou i te pae faaroo e oaoa? Oia! E ere te mau utuafare atoa te patoi uˈana. E ere atoa te reira i te mea tamau. Tei te huru ïa o te Kerisetiano i mua i te patoiraa aore ra i te tâuˈa-ore-raa. Hau atu â, te haamaitai ra Iehova i te feia taiva ore a oaoa ˈtu ai ratou noa ˈtu e e ere i te mea ohie. E oaoa ˈtu â ratou (1) ma te tutava ia vai noa te hau i te fare e (2) ma te tauturu i to ratou utuafare ia farii i te parau mau.

IA FAAEA HAU NOA TE UTUAFARE

3. No te aha ia tutava ˈi te hoê Kerisetiano ia vai noa te hau i te fare?

3 Mea faufaa ia faaea te hoê utuafare i roto i te hau ia farii ratou i te parau mau. (A taio i te Iakobo 3:18.) Noa ˈtu e aitâ to ˈna utuafare e haamori ra ia Iehova, ia tutava te hoê Kerisetiano ia vai noa te hau i te fare. E nafea?

4. E nafea te mau Kerisetiano e tapea ˈi i to ratou hau o roto?

4 Ia tapea te mau Kerisetiano i to ratou hau o roto e tia ˈi. E titauhia ïa ia pure no te fanaˈo i te hau faito ore o te Atua. (Phil. 4:6, 7) E ite tatou i te oaoa e te hau ia haapii tatou no nia ia Iehova e ia faaohipa i te mau faaueraa tumu Bibilia i roto i te oraraa. (Isa. 54:13) Mea faufaa atoa ia haere i te mau putuputuraa e ia poro ma te itoito rahi. E ohipa faufaa teie ta te mau Kerisetiano o ratou anaˈe to roto i te parau mau e nehenehe e rave. A hiˈo na ia Vaihere, * mea patoi roa ta ˈna tane. Hou oia a haere ai e poro, e rave na mua o ˈna i te ohipa i te fare. Te parau nei Vaihere: “Te haamaitai rahi nei Iehova ia ˈu i te mau taime atoa e faaitoito ai au i te faaite i te parau apî maitai.” Ua ite atura o ˈna i te hau, te mauruuru e te oaoa.

5. (a) Eaha te fifi ta te feia aita to ratou utuafare i roto i te parau mau e ite pinepine? (b) Ihea ratou e ite ai i te tauturu?

5 Mea faufaa roa ia tutava tatou ia vai noa te mau taairaa hau e te mau melo utuafare tei ore i farii i te parau mau. Mea fifi paha i te tahi taime no te mea e hinaaro ratou ia rave tatou i te mau mea o te ofati ra i te mau faaueraa tumu Bibilia. E riri paha ratou ia tapea tatou i teie mau faaueraa tia. E hau râ te utuafare i te pae hopea. Ia ore râ te reira e ofati i te mau faaueraa tumu Bibilia, e rave anaˈe ïa ia ore te aimârôraa faufaa ore ia tupu. (A taio i te Maseli 16:7.) I mua i te fifi, mea faufaa roa ia imi i te mau aˈoraa Bibilia i roto i te mau papai a te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari e i te mau matahiapo ra.—Mas. 11:14.

6, 7. (a) No te aha vetahi e patoi ai i te mau melo utuafare tei haamata i te haapii e te mau Ite no Iehova? (b) Ia aha te hoê piahi Bibilia aore ra te hoê Ite ia patoi mai to ˈna utuafare?

6 Ia vai hau noa te hoê utuafare, e titauhia ia tiaturi ia Iehova e ia tamata i te taa i te manaˈo o te mau melo e patoi ra ia tatou. (Mas. 16:20) E nehenehe atoa te mau piahi Bibilia e tamata. E farii te tahi mau tane e vahine ia haapii to ratou hoa faaipoipo i te Bibilia. Ua ite paha ratou e e maitaihia te utuafare. Area vetahi ê, e patoi atu paha ratou. Te faˈi nei Maiana, e Ite no Iehova hoi i teie nei, e ua riri roa o ˈna i to ta ˈna tane haamataraa i te haapii i te Bibilia. Te na ô nei o ˈna: “Ua faarue e ua tutui au i ta ˈna mau papai.” Te parau atoa nei Vetea, tei patoi na mua i te haapiiraa Bibilia a ta ˈna vahine: “Mea rahi te tane te mǎtaˈu ra e ia ô atu ta ratou vahine i roto i te hoê pǔpǔ iti faaroo o te haavare ia ratou. Eita paha te hoê tane e ite eaha te rave i mua i teie tupuraa atâta a patoi atu ai i ta ˈna vahine.”

7 Ia tauturuhia te hoê piahi e hoa faaipoipo patoi to ˈna ia ite e aita e titauhia ia faaea i ta ˈna haapiiraa Bibilia. E pinepine, e afaro te mau fifi ia mǎrû noa oia e ia faatura oia i to ˈna hoa faaipoipo. (Pet. 1, 3:15) Te parau nei Vetea: “Te haamauruuru nei au i ta ˈu vahine i te faaea mǎrû-noa-raa e te oreraa e riri mai!” Te faataa ra ta ˈna vahine: “Ua ani mai Vetea ia faaea i te haapii i te Bibilia. No ˈna, te haavarehia ra vau. Aita vau i mârô atu, ua parau vau ia ˈna e peneiaˈe ua tano o ˈna, aita roa ˈtu râ vau i ite mea nafea. Ani atura vau ia ˈna ia taio i te buka ta ˈu i haapii na. Ta ˈna ïa i rave e aita o ˈna i patoi i tei papaihia. Ua haaputapû te reira ia ˈna.” Eiaha e haamoe e e manaˈo te hoa faaipoipo e te faaruehia ra ratou a haere ai ta ratou tane aore ra vahine i te putuputuraa e i te pororaa. E haapeapea atoa paha ratou. E iti mai te reira ia haapapu atu outou i to outou here.

A TAUTURU IA RATOU IA FARII I TE PARAU MAU

8. Eaha ta Paulo i aˈo i te mau Kerisetiano aita to ratou hoa faaipoipo i farii i te parau mau?

8 Ua aˈo Paulo i te mau Kerisetiano eiaha e faarue i to ratou hoa faaipoipo no te mea noa aita o ˈna e farii ra i te parau mau. * (A taio i te Korinetia 1, 7:12-16.) E nehenehe ratou e oaoa ia haamanaˈo ratou e e riro mai paha to ratou hoa faaipoipo ei Kerisetiano i te hoê mahana. E ara anaˈe ïa i ta tatou huru raveraa a tauturu ai i to tatou hoa ia farii i te parau mau, mai ta te mau hiˈoraa i muri nei e faaite ra.

9. Eaha te haapao ia paraparau tatou i to tatou utuafare no nia i te parau mau?

9 Te na ô ra Raimana no nia i to ˈna huru a haapii ai i te parau mau Bibilia: “Ua hinaaro vau e faaite i te taata atoa!” No to ˈna oaoa i te haapii i te parau mau, tera noa ta te hoê piahi e paraparau. E hinaaro o ˈna ia farii oioi to ˈna utuafare i te poroi o te Basileia, aita râ paha ratou e hinaaro. Eaha te huru o te vahine a Raimana i mua i to ˈna oaoa? “Ua taahoa roa vau,” ta ˈna ïa e parau ra. No te hoê vahine tei farii i te parau mau 18 matahiti i muri aˈe i ta ˈna tane, teie ïa: “Ua hinaaro vau e haapii mǎrû noa.” Mai te peu e aita te hoa faaipoipo o ta oe piahi e hinaaro ra e farii i te parau mau, mea maitai ïa ia faaite ia ˈna e nafea ia faataa i te parau mau ia ore to ˈna hoa ia riri. Ua parau Mose: “Mai te ûa e mairi ra ta ˈu parau ia mairi, e tau reo mai te hau e tohua ra; mai te tuâ ûa i nia i te raau rii tupu ra.” (Deut. 32:2) Mea maitai aˈe maa topata parau mau i te taime maitai i te mau parau e rave rahi i te hoê noa taime.

10-12. (a) Eaha te aˈoraa a Petero i te mau Kerisetiano o ratou anaˈe i roto i te parau mau? (b) Mea nafea te hoê piahi Bibilia i te haapiiraa i te faaohipa i te aˈoraa o te Petero 1, 3:1, 2?

10 I te mau vahine Kerisetiano o ratou anaˈe i roto i te parau mau, ua horoa Petero i teie aˈoraa faaurua: “E auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu.” (Pet. 1, 3:1, 2) Ma te riro ei vahine auraro e te faatura, e tauturu te hoê tuahine Kerisetiano i ta ˈna tane, noa ˈtu e mea ino oia, ia farii i te parau mau. Hoê â no te hoê taeae. Ia haa oia mai ta te Atua e hinaaro ra e ia riro oia ei upoo utuafare here noa ˈtu e mea patoi ta ˈna vahine.—Pet. 1, 3:7-9.

11 Mea rahi te hiˈoraa e faaite nei i te faufaaraa ia faaohipa i ta Petero aˈoraa. A hiˈo na ia Tiare. I to ˈna haamataraa i te haapii e te mau Ite no Iehova, aita ta ˈna tane, o Moana, i afaro. Te faˈi ra Moana e ua riri, ua pohehae e ua mǎtaˈu o ˈna. Te na ô ra Tiare e mea fifi roa ia ora e o Moana, e riri taue noa o ˈna. Mea ino roa ˈtu â ïa a haamata ˈi Tiare i te haapii i te Bibilia. Eaha tei tauturu ia ˈna?

12 Te haamanaˈo ra Tiare i te haapiiraa ta ˈna i tapea mai i te tuahine i haapii ia ˈna: “I te tahi mahana, aita vau i hinaaro ia faaterehia ta ˈu haapiiraa. I te po na mua ˈtu, ua poara Moana ia ˈu no to ˈu mârô-noa-raa i te tahi mea. Ua oto e ua mauiui roa vau. Ua faaite au i tei tupu i te tuahine e i to ˈu atoa huru. Ua ani mai oia ia ˈu ia taio i te Korinetia 1, 13:4-7, ta ˈu ïa i rave. Manaˈo atura vau, ‘Aita hoi Moana e faaite mai nei i tera mau tapao o te here i nia ia ˈu.’ Ua haaferuri mai râ te tuahine ia ˈu ma te ui mai, ‘I nia i teie mau tapao o te here, ehia rahiraa ta oe e faaite ra i nia i ta oe tane?’ Pahono atura vau, ‘Aita hoê aˈe, mea fifi roa ia ora e o ˈna.’ Ma te mǎrû, parau mai nei oia, ‘Tiare, o vai te faaitoito ra i te riro ei Kerisetiano i ǒ nei? O Moana aore ra o oe?’ Ua taa ˈtura ia ˈu e e mea tia ia faaafaro vau i ta ˈu huru feruriraa e ua pure au ia Iehova no te tauturu ia ˈu ia here atu â ia Moana.” Taui rii mǎrû aˈera to raua oraraa e farii ihora Moana i te parau mau 17 matahiti i muri aˈe.

TE TAUTURU A VETAHI ATU

13, 14. E nafea vetahi atu i roto i te amuiraa e tauturu ai i te feia e ora ra i roto i te utuafare amahamaha i te pae faaroo?

13 Mai te topata ûa e faararirari i te fenua e o te tauturu i te mau raau tanu ia tupu, e tauturu atoa te melo e rave rahi o te amuiraa i te mau Kerisetiano o ratou anaˈe i roto i te parau mau ia oaoa. Te parau ra Elvina no Beresilia: “Ua tauturu te here o to ˈu mau taeae e tuahine ia ˈu ia mau maite i roto i te parau mau.”

14 E putapû te aau o te hoê melo utuafare o te hoê Kerisetiano ia faaite atu te amuiraa i te hamani maitai e te anaanatae. Te na ô nei te hoê tane no Nigéria, tei farii i te parau mau 13 matahiti i muri aˈe i ta ˈna vahine: “A na muri ai au i te hoê Ite, ino atura to ˈna pereoo. Imi aˈera oia i te mau Ite i te oire iti tapiri e ua faanaho ratou i te hoê vahi no mâua no te taoto i ǒ i tera po. Ua haapao mai ratou mai te huru ra e ua matau maitai matou mai te tamarii-rii-raa ra. I tera taime, ua ite au i te here Kerisetiano ta ta ˈu vahine i faahiti noa na.” I Beretane, te haamanaˈo ra te hoê vahine tei farii i te parau mau 18 matahiti i muri aˈe i ta ˈna tane: “Ua titau manihini te mau Ite ia mâua toopiti no te tamaa. Ua farii-maitai-noa-hia vau.” * Te parau ra te hoê tane, no Beretane noâ, tei riro mai ei Ite: “Ua haere mai te mau taeae e tuahine e hiˈo ia matou, ua titau manihini atoa ia matou i ǒ ratou. No ˈu, e haerea aupuru to ratou. O ta ˈu iho â i ite a mau ai au i te fare maˈi, mea rahi tei haere mai e hiˈo ia ˈu.” E nehenehe atoa anei oe e faaite i te hoê â anaanatae i te mau utuafare hoê anaˈe melo to roto i te parau mau?

15, 16. Eaha te tauturu i te feia o ratou anaˈe to roto i te parau mau ia oaoa noa?

15 Parau mau, e ere te taatoaraa o te utuafare te riro mai ei Ite, noa ˈtu e e haerea maitai to te hoê Kerisetiano e e poro mǎrû noa oia ia ratou a tau matahiti. E tâuˈa ore aore ra e patoi noâ vetahi. (Mat. 10:35-37) E faahopearaa maitai râ te itehia ia faaite tatou i te mau huru maitatai Kerisetiano. Te na ô nei te hoê tane tei riro mai ei Ite e aita roa ˈtu tatou i taa e nafea teie mau huru maitatai Kerisetiano e ohipa ˈi i nia i te feruriraa e te aau o te hoê hoa faaipoipo tei ore i farii i te parau mau. Te na ô atoa ra o ˈna: “Eiaha e tuu, a tauturu i to outou hoa faaipoipo.”

16 E nehenehe te feia aita te utuafare i farii i te parau mau e oaoa. E 21 matahiti to te hoê tuahine faaitoitoraa ia farii ta ˈna tane i te poroi o te Basileia, aita râ. Ua tapea o ˈna i to ˈna oaoa ma te tutava i te faaoaoa ia Iehova, i te tapea i to ˈna taiva ore e i te haapuai i to ˈna taairaa e o ˈna. Ua haa rahi noa oia i roto i te mau ohipa pae varua, mai ta ˈna iho haapiiraa, te putuputuraa, te taviniraa e te tautururaa ia vetahi atu i roto i te amuiraa. Maoti te reira i piri roa ˈtu â ai oia ia Iehova e i tapea ˈi i to ˈna taiva ore.—Mas. 4:23.

EIAHA E TUU!

17, 18. E nafea te hoê Kerisetiano e tapea ˈi i te tiaturiraa noa ˈtu e mea amahamaha to ˈna utuafare i te pae faaroo?

17 E Kerisetiano taiva ore anei oe te ora ra i roto i te hoê utuafare amahamaha i te pae faaroo? Eiaha e tuu! A haamanaˈo e ‘no to ˈna ra iˈoa rahi, e ore Iehova e faarue i to ˈna ra taata.’ (Sam. 1, 12:22) E turu noa o ˈna ia oe ia turui oe i nia ia ˈna. (A taio i te Paraleipomeno 2, 15:2.) E ite oe i te oaoa ma te haapii no nia ia Iehova e te “tiaturi ia ˈna.” (Sal. 37:4, 5) A “tamau uˈana maite â i te pure” e ia papu ia oe e e tauturu to tatou Metua here i te raˈi ia oe ia faaruru i te mau fifi huru rau.—Roma 12:12.

18 A taparu ia Iehova ia tauturu ia oe, maoti to ˈna varua moˈa, ia vai hau noa to utuafare. (Heb. 12:14) E nehenehe te reira e haaputapû i te aau o te mau melo utuafare tei ore i farii i te parau mau. E oaoa oe e e hau to aau e feruriraa ia ‘rave oe i te mau mea atoa ma te haamaitai i te Atua.’ (Kor. 1, 10:31) Ia papu ia oe e e turu to oe mau taeae e tuahine o te amuiraa ia oe ma te here.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

^ Aita te aˈoraa a Paulo e opani ra i te faataa-ê-raa i roto i te mau tupuraa atâta mau. Na te taata iho e faaoti. A hiˈo i te buka “Ia vai maite outou i roto i te here o te Atua,” api 220-221.

^ Aita te mau Papai e opani ra ia tamaa e te feia e ere i te Ite.—Kor. 1, 10:27.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 30]

A maiti i te taime maitai no te faataa i ta outou mau tiaturiraa

[Hohoˈa i te api 31]

A faaite i te anaanatae i te mau hoa faaipoipo e ere i te Ite