Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Natán, gucanebe para gaca adorar Dios jneza

Natán, gucanebe para gaca adorar Dios jneza

Natán, gucanebe para gaca adorar Dios jneza

Para ti hombre ni nabé risaca la? nagana chuʼ tu gusiene laa cadi jneza ni cayuni ne caquiiñeʼ guchaa. Ñee niníʼneluʼ ti hombre zacá pa ñánnaluʼ maʼ biitibe tuuxa para guchabe yú lu ni maca bíʼnibe la?

Guyuuné rey David Bat-seba ne pur ngue maʼ nacaxiiñiʼ gunaa riʼ. Para gucaachibe cosa malu bíʼnibe la? biseendaʼ guutibe xheelaʼ ne despué bichaganabe laa. Gudiʼdiʼ chupa chonna beeu ne para laabe gastiʼ qué ñaca, bíʼnibe ca dxiiñaʼ stibe casi rey. Peru qué nudii Jiobá lugar nidiʼdiʼ ni bíʼnibe zaqué si, sínuque biseendaʼ Natán, ni riguixhená stiʼ, para uguu jneza laabe.

Pa ñuuluʼ lugar stiʼ Natán, ñéneluʼ nabé nagana dxiiñaʼ gucuaabe. Peru cumu riuuláʼdxibe gaca adorar Jiobá jneza ne ruzuubabe stiidxaʼ la? gúdxibe David paraa bichee. Ximodo bíʼnibe ni ne ximodo gucanebe rey que gudii cuenta naquiiñeʼ gaca arrepentir yaʼ.

TI MAESTRU NI RINÍʼ IQUE ANTE GUINÍʼ

Xiñee qué cueeluʼ ti tiempu huiiniʼ para gúʼndaluʼ 2 Samuel 12:1-25. Bixuiʼlú lii nga Natán ne cayuíʼneluʼ David historia riʼ: «Guleza chupa hombre ndaaniʼ ti guidxi, tobi que nabé ricu laa ne stobi que pobre laa. Ricu que napa stale dendxuʼ ne yuze; peru hombre pobre que napa ti dendxuhuiiniʼ si. Ne cayápabe laame, ne caniisime ra nuube ne ra nuu ca xiiñibe, tobi si nuucabe né laame. De ni zeʼ ruaabe rome ne de ni reʼbe reʼme, ne riuume ndaaniʼ nabe, ne beeda gácame casi ti xiiñidxaapabe. Gudiʼdiʼ ti tiempu beeda ganna tuuxa hombre ricu que, peru qué ninabe nicaabe tobi de ca dendxuʼ stibe ne de ca yuze stibe para ñúnibe guendaró ñó ni beeda ganna laabe. Ngue runi, gucuaabe dendxuhuiiniʼ stiʼ hombre pobre que, bíʼnibe laa guendaró para hombre ni beeda ganna laabe» (2 Sam. 12:1-4).

Cumu guca David pastor la? ruluíʼ si pur ngue biʼniʼ crebe dxandíʼ ni cayabi Natán laabe. Ti hombre ni ruundaʼ de Biblia bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Zándaca nabé rié Natán ra nuube para gacanebe ca binni pobre, ngue runi bixuiʼlú David laaca ngueca nga ni canábabe laa». Pa dxandíʼ gúcani o pa coʼ la? guca Natán nadxibalú para guniʼné laabe ne bisihuinni racalaʼdxiʼ gaca adorar Dios jneza. Ora binadiaga David historia riʼ la? nabé bidxiichi ne guníʼ: «¡Cásipeʼ nabani Jiobá, hombre ni biʼniʼ zacá naquiiñeʼ gati!». Óraque gudxi Natán laabe: «¡Lii nga hombre ca!». Nabé naná biaba ca diidxaʼ ca laabe (2 Sam. 12:5-7).

Guníʼ ique xi razón gupa Natán para biyubi ximodo gabi laabe guendanagana ni nápabe que. Tuuxa ni nabé xhamigu sti binni la? zaca nagana para laa guiníʼ ique chaahuiʼ ximodo gabi xhamigu cadi jneza xiixa ni biʼniʼ. Ne guiráʼ binni riuulaʼdxiʼ gusihuinni napa razón ora maʼ biʼniʼ xiixa ni cadi jneza. Peru historia biquiiñeʼ Natán riʼ, bicaani David gudii cuenta cadi jneza ni biʼniʼ. Oraqueruʼ biénebe bichee hombre ricu que né ni biʼniʼ. Peru pora guníʼ Natán laabe nga hombre que yaʼ. Bíʼnibe ni despué de bisihuinni David cadxiichi pur ni biʼniʼ hombre ricu que. Rey que bidii cuenta nabé malu ni biʼniʼ, ne gucané ngue laa para gudii lugar uguu jnézacabe laa. Bidiibe cuenta qué nusisácabe Jiobá pur ni bíʼnibe ne bidiibe lugar uguu jnézacabe laabe (2 Sam. 12:9-14; Sal. 51).

Xi rusiidiʼ relatu riʼ laanu yaʼ. Ti binni ni rusiidiʼ ni cá lu Biblia naquiiñeʼ gacané cani cucaadiaga laa guiénecaʼ xii nga ni jneza ne gúnicaʼ ni. Cumu runi respetar Natán David la? biyúbibe ximodo guiníʼnebe laa. Nanna Natán riuulaʼdxiʼ rey que guni ni jneza, ngue runi, ora binadiaga historia que bisihuinni xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ. Laanu laaca zanda gacanenu ca binni nayá ladxidóʼ guiénecaʼ ximodo riníʼ ique Jiobá. Peru ora gacanenu binni, cadi naquiiñeʼ gusihuínninu jma risácanu que laacabe purtiʼ si zinándanu ca ley stiʼ Jiobá o purtiʼ si nuunu gaxha de laa. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Biblia nga racané laanu gánnanu xii nga ni jneza ne ni cadi jneza ne cadi purtiʼ nabé nuu xpiaaninu.

Cumu riuulaʼdxiʼ Natán gaca adorar Dios jneza la? gucané ngue laabe gábibe rey que cadi jneza ni biʼniʼ (2 Sam. 12:1). Pa dxandíʼ riuuláʼdxinu gaca adorar Dios jneza la? zudiini stipa laanu gusihuínninu naquiiñeʼ guni binni ni na ca ley stiʼ Jiobá.

RIUULÁʼDXIBE GACA ADORAR DIOS JNEZA

Ruluíʼ si nabé xhamigu guiropaʼ hombre riʼ, purtiʼ dede gudixhe David lá tobi de ca xiiñiʼ casi Natán (1 Cró. 3:1, 5). Primé biaje ruzeeteʼ Biblia de Natán laaca ruzeeteni de David. Guirópacabe nadxiicabe Jiobá. Rihuinni runi crebe nanna Natán gapa cani rábibe laa, ngue runi gúdxibe laa nápabe gana gucuibe ti yuʼduʼ para Jiobá. Sicaríʼ gudxi David laabe: «“Biaa guʼyuʼ ndiʼ: naa nabezaʼ ndaaniʼ yoo de cedru peru arca stiʼ Dios ni dxandíʼ nuuni ndaaniʼ yoo de lari”. Óraque gudxi Natán rey que: “Guiráʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼloʼ... guyé, biʼniʼ ni, purtiʼ nuuné Jiobá lii”» (2 Sam. 7:2, 3).

Cumu runi adorar Natán Jiobá la? dede cayéchebe ora guniʼbe zaa gucuí David primé yuʼduʼ ra gaca adorar Dios modo riuulaʼdxiʼ ndaaniʼ Guidxilayú. Peru ruluíʼ si guníʼ Natán ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ lugar de ñuuyaʼ xi riníʼ ique Jiobá primeru. Gueelaʼ que gudxi Dios laabe gábibe rey que sti cosa: qué zucuí David yuʼduʼ que, sínuque tobi de ca xiiñiʼ nga gucuí ni. Yanna, gudxi Dios Natán gabi laabe maʼ biʼniʼ Dios ti pactu né laabe ne pur ngue zuzuhuaa dxiichiʼ trono stibe ne «qué ziuu dxi guinitilú ni» (2 Sam. 7:4-16).

Casi maʼ bidúʼyanu, cadi binni ni caníʼ ique Natán gucuí yuʼduʼ que nga na Jiobá gúnini. Peru bizuubaʼ ni riguixhená que stiidxaʼ Jiobá ne biʼniʼ cásipeʼ modo gudxi Dios laa sin niguicheruaa. Pa caquiiñeʼ uguu jneza Jiobá laanu pur xiixa ni bíninu la? galán chinándanu ejemplu stiʼ Natán. Laabe qué nusaanabe de ñácabe ni riguixhená, nga rusihuinni qué nixeleʼ Jiobá de laabe. Ne ruluíʼ si bidii Jiobá laabe espíritu stiʼ ne laaca bidii espíritu «Gad hombre ni ruuyaʼ visión», para gacanécabe David quixhe ximodo guni 4,000 músicu dxiiñaʼ ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Dios (1 Cró. 23:1-5; 2 Cró. 29:25).

QUÉ NUDIIBE LUGAR ÑUNI MANDAR STOBI

Maca nanna Natán chigaca Salomón rey lugar stiʼ David. Ngue runi nagueendaca biyúbibe xi gúnibe ora gucalaʼdxiʼ Adonías ñaca rey dxi mayaca gati David. Laabe bisihuínnibe riníʼ íquebe ne riuuláʼdxibe gaca ni na Dios, casi maca biaabe gúnibe. Primé la? gúdxibe Bat-seba gusietenalaʼdxiʼ David maca bidii stiidxaʼ zaca Salomón rey. Despué laapebe guyebe ra nuu rey que para guinabadiidxabe pa laa guníʼ zaa gaca Adonías rey lugar stiʼ. Neca maʼ nagola David, biene nabé naxoo ni cayaca, ngue runi biseendabe Natán ne xcaadxi xpínnibe ni ruzuubaʼ stiidxabe para gúnicaʼ Salomón rey ne zaqué maʼ qué ñanda ñuni Adonías ni racalaʼdxiʼ (1 Rey. 1:5-53).

TI HISTORIADOR NI QUÉ NUDXIIBAʼ LACA LAA

Nabé rieeteʼ Natán ne Gad nga bicaa capítulo 25 dede 31 stiʼ primé libru stiʼ Samuel ne guiropa libru stiʼ Samuel. Sicaríʼ ruzeeteʼ 1 Crónicas 29:29 de ca libru riʼ: «Yanna ca cosa ni biʼniʼ rey David, cani bíʼnibe primé ne cani bíʼnibe últimu, cá cani lade ca diidxaʼ stiʼ Samuel ni ruuyaʼ xi zazaaca ne lade ca diidxaʼ stiʼ Natán ni riguixhená ne lade ca diidxaʼ stiʼ Gad hombre ni ruuyaʼ visión». Biblia laaca ruzeeteʼ bicaa Natán ti relatu de «cani biʼniʼ Salomón» (2 Cró. 9:29). Nga rusihuinni zándaca bíʼnirube dxiiñaʼ ra palaciu stiʼ rey que despué de guti David.

Stale de ca cosa ni nánnanu de Natán zándaca laca laabe bicaabe cani. Peru zanda guizíʼdinu stale de laabe pur ca cosa ni qué nucaabe. Gúcabe ti historiador ni qué nudxiibaʼ laca laa, ne qué nicá íquebe ñácabe tuuxa ni risaca. Ti diccionariu ni rusiene de Biblia na qué nucaadibe xidé familia zabe ne laaca qué gánnadinu xi guiráʼ bíʼnibe dxi bibánibe.

GUDIXHE ÍQUEBE GUNI ADORARBE JIOBÁ JNEZA

Cumu huaxiéʼ ruzeeteʼ Biblia de Natán la? nga rusihuinni qué nudxiibabe laca laabe peru gúcabe nadxibalú purtiʼ gucanebe binni chinanda ley stiʼ Dios, ne bidii Jiobá laabe stale dxiiñaʼ risaca. Galán gúninu guiníʼ íquenu guiráʼ ca guenda gupa Natán, casi modo qué nusaanabe de ñuni adorarbe Dios jneza ne pabiáʼ bisisácabe ca ley stiʼ, galán gúninu stipa pur chinándanu ejemplu stibe.

Zándaca qué ziuu dxi uguu jnézanu ti rey ni guyuuné xheelaʼ binni o gucueezanu tuuxa ni racalaʼdxiʼ guindisaʼ ti gobiernu. Peru Jiobá zanda gacané laanu para cadi gusaana de gúninu ni na ne chinándanu ca ley stiʼ. Laaca zanda gusíʼdinu binni cani zeeda lu Stiidxabe ne gácanu nadxibalú para gacanenu gaca adorar Dios jneza ne guyúbinu ximodo gúninu ni.

[Imagen ni zeeda lu yaza 25]

Biyubi Natán modo guiniʼné Bat-seba para cadi cuí stobi lu trono stiʼ David