“E Mole Natou Kau i Te Malamanei”
“E Mole Natou Kau i Te Malamanei”
“Kua fehia te malamanei kia natou, koteuhi e mole natou kau i te malamanei.”—SOANE 17:14.
Koteā Ia Tona Fakaʼuhiga? Ko te mole kau ʼi te mālamanei, neʼe ʼāteaina ia Sesu mai te ʼu fihi fakapolitike pea mo fakasōsiale ʼo te temi ʼaia. Neʼe ina fakamahino fēnei: “Kapau nee kau toku puleaga hau i te malama aeni, nee tau anai aku tagata faifekau kia au ke aua naa tuku au ki te kau Sutea; kae i te lakaga nei e mole kau toku puleaga hau i lalo nei.” (Soane 18:36) Neʼe ina toe fakalotomālohiʼi ia ʼana tisipulo ke natou tekeʼi ia te ʼu faʼahiga manatu, mo te ʼu palalau pea mo te aga ʼaē ʼe tauteaʼi ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua.—Mateo 20:25-27.
Neʼe Mulimuli Feafeaʼi Kiai Ia Te Kau ʼUluaki Kilisitiano? ʼO mulimuli ki te tagata faitohi lotu ko Jonathan Dymond, ko te kau ʼuluaki Kilisitiano “neʼe mole natou tali ke natou kau ki te [tau]; tatau aipē pe koteā he meʼa kā hoko kiā nātou, peʼe laukoviʼi nātou, peʼe pilisoniʼi nātou, peʼe matehi nātou.” Neʼe natou filifili ke natou mamahi ʼi hanatou fakafisi ki tonatou ʼāteaina mai te mālamanei. Neʼe natou toe makehe he neʼe natou mulimuli ki te ʼu lēkula ʼo te aga ʼaē ʼe tonu ke fai. Neʼe ʼui fēnei ki te kau Kilisitiano: “Koia e natou punamauli ai i takotou mole kei feohofi mo natou ki te fakavalevale o te mauli fakalialia aena, pea e natou laukovi kia koutou.” (1 Petelo 4:4) Neʼe tohi e te tagata fai hisitolia ko Will Durant ko te kau Kilisitiano, “ ʼaki tanatou pipiki ʼaē ki te ʼAtua pea mo tanatou aga fakapoipoi, neʼe tupu ʼaki ai te lotohoha ʼo te mālama pagani ʼaē neʼe holi ki te ʼu fakafiafia.”
Ko Ai ʼAē ʼe Mulimuli Ki Te Manatu ʼAia Iā ʼAho Nei? ʼO ʼuhiga mo te mole kau ʼa te kau Kilisitiano ki te tau, ʼe ʼui fēnei ʼi te tohi (New Catholic Encyclopedia): “Ko he fakafisi ʼaki he lotomahino ki te kau ki te tau ʼe ko he aga ʼe mole hona takuʼaki.” ʼI te ʼalatike ʼo te sulunale (Reformierte Presse) ʼe fakahā ai ia te meʼa ʼaē ʼe feala ke fai e te hahaʼi, ʼi te taʼu 1994 neʼe kau ia te ʼu lotu fuli ki te mātea ʼaē neʼe hoko ʼi Rwanda “gata pē ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.”
ʼI te fai palalau mo te tagata faiako ki te Fai Fakapō ʼa Te Kau Nasi Ki Te Kau Sutea, neʼe meo he “neʼe mole he kūtuga peʼe ko he kautahi ʼi te hahaʼi ʼo tonatou fenua neʼe natou fakafeagai ki te lahi fau ʼo te ʼu loi, te ʼu faifakapō pea mo te ʼu aga fakalialia iā ʼaho nei.” ʼI tana ʼosi sio ʼi Amelika ki te Fale Tānakiʼaga Mātaga ʼo Te Fai Fakapō ʼa Te Kau Nasi Ki Te Kau Sutea, neʼe ina tohi fēnei: “Kua au mahino leva ʼi te temi nei.” Neʼe mahino ai leva ʼaē ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe natou taupau maʼu tanatou tui logolā neʼe gaohi koviʼi nātou.
ʼE feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu lēkula Fakakilisitiano? ʼE ʼui fēnei ʼi te nusipepa Katolika Amelika: “Iā ʼaho nei tokolahi ʼi te kau tūpulaga Katolika ʼe mole natou mulimuli ki te ʼu akonaki ʼo ʼuhiga mo te nofo fakatahi [pea mo] fai ʼo te ʼu felāveʼi fakasino ʼi muʼa ʼo te nofo ʼohoana.” ʼE toe ʼui ʼi te nusipepa ʼaia, ʼe ʼui fēnei e te pasitea: “ ʼE au sio kua hahaʼi ʼaupitō, ʼe au fakafuafua ko te toko 50 ki te teau peʼe laka atu, kua natou nonofo fakatahi ʼi muʼa honatou ʼohoana.” ʼE fakatokagaʼi ʼi te tikisionalio (The New Encyclopædia Britannica) ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova “ ʼe natou taupau maʼu ia te ʼu lēkula māʼoluga ʼo ʼuhiga mo te aga ʼaē ʼe tonu ke fai.”