Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee gastiʼ naca iquiiñeʼ binni espiritismo la?

Ñee gastiʼ naca iquiiñeʼ binni espiritismo la?

Ñee gastiʼ naca iquiiñeʼ binni espiritismo la?

Ti gunaa láʼ Bárbara * bizulú biiyaʼ visión ne binadiaga ridxi dxi nahuiiniʼ. Ne nabe guníʼnebe ca binnilídxibe ni maʼ guti. Laabe ne Joaquín xheelabe bíʼndacabe libru ni caníʼ de espiritismo, ne guirópacabe biziidicabe gúʼndacabe carta de tarot. Ra bíʼndacabe ca carta que gúnnacabe zuni ganárcabe stale bueltu, ne de raqué biroobaʼ negocio stícabe. Ti dxi, biindacabe lu ca carta que zié chupa binni ralídxicabe ne zaguu xquendanabánicabe ra naxoo, ne laaca biindacabe lúcani xi zanda gúnicabe para cadi guniná ca binni que laacabe.

NECA nuu stale binni riníʼ dxiqué nga biʼniʼ cré binni de espiritismo la? ca dxi stinu riʼ nuuruʼ stale tu riuulaʼdxiʼ iquiiñeʼ ca cosa ni nuu luni. Stale binni de guiráʼ ladu riquiiñecaʼ amuletu, tabla ouija ne ruyúbicaʼ ca binni ni riniʼné ca espíritu ca para gánnacaʼ xi chiguizaacacaʼ o xi naquiiñeʼ gúnicaʼ para cadi guniná ca espíritu malu ca laacaʼ. Ti revista de Alemania ni láʼ Focus gulee ti tema ni láʼ «Lucifer y las computadoras», luni cayeeteʼ: «Nabé cucaa Internet binni chuulaʼdxiʼ ganna de brujería».

Ñee nánnaluʼ rieeteʼ de espiritismo lu Biblia la? Zándaca zadxagayaaluʼ ora gánnaluʼ ni cusiéneni de tema ca.

Xi caníʼ Biblia de espiritismo

Ley ni bidii Dios guidxi Israel ni guyuu dxiqué na: «Cadi naquiiñeʼ chuʼ ládetu tuuxa ni [...] cuee suerte, nin ni guni magia, nin ni chiyubi cani rudii señal ne ni runi brujería, nin ni runi dañu nin ni riniʼné espíritu o tobi ni riníʼ xi chigaca, nin ni guinabadiidxaʼ gueʼtuʼ. Purtiʼ nanalaʼdxiʼ Jiobá guiráʼ binni runi ca cosa riʼ» (Deuteronomio 18:10-12). Xiñee nanalaʼdxiʼ Dios guiráʼ cosa riʼ yaʼ.

Ni bizaaca ca binni ni bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ, rusihuínnini nuu stale binni runi cré zanda guiníʼnecaʼ cani maʼ guti ne riquiiñecabe espiritismo para gánnacabe xi racaláʼdxicaʼ ca gueʼtuʼ ca gábicaʼ laacabe. Runi crécabe zacá pur ni rusiidiʼ stale religión, laacani rusiidicani ora gati binni rié ti lugar ra nuu ca espíritu. Peru cadi nga diʼ nga ni rusiidiʼ Biblia; sínuque rusiidini: «Cani maʼ guti la? laacabe qué liica gánnacabe gastiʼ» (Eclesiastés 9:5). Ne laaca rusiidini zeeda gaca guendaguti casi ti bacaandaʼ, purtiʼ ora maʼ cá bacaandaʼ binni qué rudii cuenta xi guiráʼ rizaaca (Mateo 9:18, 24; Juan 11:11-14). * Yanna, xiñee nuu stale binni na huaniʼné ca gueʼtuʼ ca yaʼ. Tupeʼ nga riniʼnécabe yaʼ.

Ora riniʼné binni ca espíritu ca

Ca evangeliu ni zeeda lu Biblia ruzeetecani guniʼné Jesús caadxi espíritu dxi beeda ndaaniʼ Guidxilayú. Lu Marcos 1:23, 24 rieeteʼ de «ti hombre riguite binidxaba ique», laa gudxi Jesús: «Runebiaʼya lii». Ca espíritu ca laaca runibiaʼcaʼ lii, peru ñee nánnaluʼ tu laacabe la?

Ante guzáʼ Jiobá binni, bizaʼbe stale ángel. Ca espíritu riʼ jma nadípacaʼ que binni (Job 38:4-7; Hebreos 2:6, 7). Laacabe nápacabe stale poder, guizáʼ nuu xpiaanicabe ne guyáʼcabe para gúnicabe ni na Dios. Ne zacá nga guníʼ hombre ni bicaa salmo riʼ: «Lagusisaca Jiobá, laatu ca ángel stibe, cani nabé nadipaʼ, cani runi ni nabe» (Salmo 103:20).

Biblia ruzeeteʼ xi biʼniʼ caadxi ángel despué. Guyuucabe lade binni neca qué ñabi Jiobá laacabe ñúnicabe ni. Xiñee bíʼnicabe ni yaʼ. Primé ángel que bisiguii Adán ne Eva, ne zaqué bixhélebe laacaʼ de Dios. Ne sicaríʼ nga beeda gácabe Binidxabaʼ, tobi ni riníʼ mal de Dios ne ni naca xhenemígube (Génesis 3:1-6).

Despué, bisaana ca ángel que ra guluu Dios laacaʼ guibáʼ ne gúcacaʼ casi binni para chúʼnecaʼ ca gunaa sicarú ni nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ (Judas 6; Génesis 6:1, 2). Ca ángel malu riʼ ne ca xiiñicaʼ nabé bichíbicaʼ binni. Ne pur laacabe guyuu guendaridinde lu guidubi naca Guidxilayú. Zándaca huayunadiágaluʼ binitilú Dios guiráʼ binni malu né Nisaguié Naroʼbaʼ que dxi bibani Noé (Génesis 6:3, 4, 11-13).

Pur Nisaguié Naroʼbaʼ que, gupa xidé bisaana ca ángel que cuerpu de beela ni gúpacaʼ ne bibiguétacaʼ ra nuu ca espíritu. Peru Dios ni bizáʼ laacabe qué nudii lugar ñuucabe ra guyuucabe primé que, sínuque bidxiideche laacabe, casi ora «biseguyoo laaca[be] ra nacahui» (2 Pedro 2:4, 5). Biblia ruzeeteʼ ca ángel malu ca nga «ca binidxaba» o ca demonio (Santiago 2:19). Ne laacabe nga nuucabe lu guiráʼ ni runi binni ora riquiiñeʼ espiritismo.

Xi racalaʼdxiʼ ca demonio ca

Ca demonio ni riniʼné binni ca la? ni jma racaláʼdxicabe nga guxhélecabe binni de guni adorar Jiobá, Dios ni dxandíʼ. Ca poder ni napa binni para iquiiñeʼ espiritismo, ruchésicani lucaʼ ti cadi guiziidiʼ chaahuicaʼ de Dios ne zacá guixélecaʼ de laabe.

Zanda gánnanu xi sti cosa racalaʼdxiʼ ca demonio ca ora guidúʼndanu xi gudxi Binidxabaʼ, xaíque stiʼ ca demonio, Jesús ti dxi. Laa biluíʼ laabe «irá xixé guidxi de idubi naca guidxilayú para guʼya be pabiáʼ sicarú cani». Peru xi gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ ñúnibe para nudii cani laabe yaʼ. Binidxabaʼ gudxi laabe: «Guzuxibi lu xañeeʼ usisaca lu naa». Racá rihuinni racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ guni adorar binni laacaʼ. Peru Jesús biʼniʼ adorar Jiobá si ne que ñuu dxi niná ñuni adorar sti binni (Mateo 4:8-10).

Ca dxi stinu riʼ, ca demonio ca qué riníʼnecaʼ binni laapecaʼ, sínuque riquiiñecabe xcaadxi modo ni ruluíʼ qué zuniná binni, casi bola de cristal, bandaga té, ca figura ni ruuyacabe lu guixi café ni raʼtaʼ xia xaʼnaʼ taza, carta de tarot, cani rábicabe péndulo ne horóscopo. ¡Cadi gudiiluʼ lugar quítecabe lii! Cadi dxandíʼ diʼ nga zanda gánnaluʼ xiixa cosa ni gaʼchiʼ ra iquiiñeluʼ espiritismo. Cumu riuulaʼdxiʼ binni iquiiñeʼ espiritismo lu stale cosa la? nga runi laani nga riquiiñeʼ ca demonio ca para cubayucaʼ binni ne gusábacaʼ laacabe lu trampa sticaʼ para cadi guni adorárcabe Jiobá. Ne ora qué randa rucaacabe binni gusaana de guni adorar Dios, jmaruʼ si ruchiiñacabe laacaʼ. Yanna, xi zanda gúniluʼ pa ruchiiñaʼ ca demonio ca lii yaʼ.

Ximodo zanda guixéleluʼ de ca demonio ca

Cadi gudiiluʼ lugar quítecabe lii. Ca espíritu ni riniʼné binni ca enemigu stiʼ Dios laacaʼ ne maʼ cadi candaa zanitilucaʼ (Judas 6). Rúnicabe casi ñaca laacabe nga binni ni maʼ guti. Ximodo ñuni sentirluʼ pa nudiiluʼ cuenta racalaʼdxiʼ tuuxa ni rábiluʼ xhamíguluʼ guniná lii. O ximodo ñuni sentirluʼ pa tuuxa ni binibiaʼluʼ lu Internet naca ti binni ni cuyúbisi guilaxoo binni. Jma naxoo riuu xquendanabani binni ora riniʼné ca demonio ca. Naquiiñeʼ guyúbiluʼ modo guixéleluʼ de laacabe. Ximodo yaʼ.

Caadxi binni de guidxi Éfeso ni guyuu dxiqué, biiyacaʼ caquiiñeʼ gusáʼbicaʼ ca libru de magia sticaʼ ora biziidicaʼ xiná Stiidxaʼ Dios de espiritismo. Biblia na: «Bedané ca libru stica para icá gui nezalú irá binni que», neca nabé caru cani (Hechos 19:19, 20). Yanna riʼ, maʼ cadi amuletu ne tabla ouija si riquiiñeʼ binni, sínuque laaca riquiiñecaʼ xcaadxi cosa casi película, juegu ni riguítecabe lu computadora, ne xcaadxi cosa ni zeeda lu Internet ni napa espiritismo. Naquiiñeʼ gucaanaluʼ guiráʼ cosa ni gucaa lii chuʼluʼ gaxha de ca demonio ca.

Ñee rietenaláʼdxiluʼ de Joaquín ne Bárbara, ca binni ni bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ la? Ra biindacabe carta de tarot gúnnacabe zié chupa binni ni nuu guniná laacabe ralídxicabe ne na carta que cadi gucaadiágacabe ca binni que ne cadi guicaacabe gastiʼ ni gudiicaʼ laacabe. Peru ora guyé Connie ne Gudrun, chupa testigu stiʼ Jiobá, ralídxicabe ne gúdxicaʼ laacabe zigüínecaʼ laacabe ca diidxaʼ nacubi ne galán ni caníʼ de Dios ni dxandíʼ la? gunácabe bicaadiágacabe laacaʼ. Ra cayuíʼcabe diidxaʼ que beeda guieeteʼ xi guiráʼ runi binni de espiritismo, ne ca Testigu que biluiʼcaʼ laacabe xi cusiene Biblia de laani. De raqué maʼ bizulú biindané ca Testigu laacabe Biblia.

Qué nindaa de ngue, maʼ bixeleʼ Joaquín ne Barbara de ca demonio que. Ca Testigu que bisiidicaʼ laacabe qué ziuulaʼdxiʼ diʼ ca demonio que ni cayúnicabe. Ne dxiqueruʼ nga maʼ bizulú gupa Joaquín ne Barbara stale guendanagana ne bicaalú ca demonio que laacabe. Ridxíbicabe guiráʼ gueelaʼ, ne dxiruʼ yendézacabe ndaaniʼ sti yoo maʼ qué nidxíbicabe. Ora cadíʼdicabe lu ca guendanagana que, nabé gudixhedxí ca diidxaʼ ni cá lu Filipenses 4:13 ladxidóʼcabe, ra na: «Guiráʼ cosa zanda guneʼ purtiʼ cudii Dios poder naa». Guluu ndaayaʼ Jiobá laacabe pur ni gudixhe íquecabe gúnicabe, ne ra gudiʼdiʼ dxi maʼ qué nuchiiñaʼ ca demonio que laacabe. Yanna, maʼ nayecheʼ nabani Joaquín ne Bárbara purtiʼ maʼ rúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá, Dios ni dxandíʼ.

Stiidxaʼ Dios cayabi guiráʼ ca binni ni racalaʼdxiʼ guicaa ndaayaʼ stiʼ Dios guni ni na ca diidxaʼ riʼ: «Laudii lugar guni mandar Dios laatu, ne cadi ulabi tu binidxabaʼ, stubi stubi zaxele de laatu. Laidxiña gaxha de Dios, ne laa zadxiña gaxha de laatu» (Santiago 4:7, 8). Pa riuuláʼdxiluʼ la? Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ, zanda gacané lii ti cadi guchiiñaʼ ca demonio ca lii. Ora riníʼ ique Joaquín ne Bárbara modo bixélecaʼ de ca espíritu ca, ruuyacaʼ jneza ni na ca diidxaʼ ni cá lu Salmo 121:2, ra na: «Ni racané naa zeeda ni de Jiobá».

[Nota]

^ Bidxaa lácabe.

^ Para gánnaluʼ jma de modo nuu ca gueʼtuʼ ca la? biiyaʼ capítulo 6 ni láʼ «Paraa nuu ca gueʼtuʼ ca» stiʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

[Ni caníʼ yaza 11]

Ora riquiiñeʼ binni espiritismo, qué randa riuu gaxha de Dios

[Ni caníʼ yaza 12]

«Laidxiña gaxha de Dios, ne laa zadxiña gaxha de laatu.» (SANTIAGO 4:7, 8)