Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tapea i te hoê manaˈo ru

A tapea i te hoê manaˈo ru

A tapea i te hoê manaˈo ru

“E faaite hua oe i te parau, ia onoono maite â.”—TIM. 2, 4:2.

E NEHENEHE ANEI OUTOU E FAATAA?

No te aha ua faauehia Timoteo ia poro ma te manaˈo ru?

E nafea tatou e tapea ˈi i te hoê manaˈo ru?

No te aha mea ru atu â ˈi te pororaa i te Basileia i teie nei?

1, 2. Eaha ta Paulo i manaˈo a faaue ai “ia onoono maite â” i te poro, e eaha te mau uiraa e hiti mai?

 TE OHIPA nei te feia o te faaoraraa i te taata to ratou toroa ma te manaˈo ru. A hiˈo na i te feia tupohe auahi, e ru ratou i te haere i te hoê vahi i atihia no te faaora i te taata i te auahi.

2 Ei Ite no Iehova, te hinaaro nei tatou e tauturu i te taata ia ora. No reira tatou e rave maite ai i ta tatou ohipa e poro i te evanelia o te Basileia. Eita tatou e rave ru noa i te reira. Ua faaue te aposetolo Paulo: “E faaite hua oe i te parau, ia onoono maite â.” (Tim. 2, 4:2) Te auraa o te taˈo Heleni tumu i hurihia ei “onoono maite,” o te raveraa ïa i te tahi ohipa ma te manaˈo ru. E nafea ïa ia poro ma te manaˈo ru? E no te aha mea ru ai ta tatou ohipa?

NO TE AHA MEA RU AI TA TATOU PORORAA?

3. Eaha te faahopearaa ia farii te taata i te poroi o te Basileia aore ra aita?

3 Ia feruri oe i te mau faahopearaa o ta tatou pororaa, e hinaaro ru iho â oe e faaite i te parau apî maitai i te taata. (Roma 10:13, 14) Te na ô ra te Parau a te Atua: “Ia parau atu vau i te taata parau ino ra, E pohe mau â oe na; e ua fariu mai oia i ta ˈna parau ino, e ua rave i te mea au e te mea tia ra; . . . e ora mau â oia, e ore ïa e pohe. Te mau hara atoa ta ˈna i rave ra, e ore ïa e manaˈo-faahou-hia ei hara na ˈna.” (Ezk. 33:14-16) I te taata e haapii atu i te poroi o te Basileia, te na ô atoa ra te Bibilia e ‘e ora oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe.’—Tim. 1, 4:16; Ezk. 3:17-21.

4. No te ohipa apotata, ua ru roa ˈtu â te pororaa i te senekele matamua, no te aha?

4 No te taa no te aha Paulo i faaue ai ia Timoteo ia tapea i te hoê manaˈo ru, e hiˈopoa anaˈe i te tahi mau irava tapiri o ta tatou irava tumu. Te taiohia nei: “E faaite hua oe i te parau, ia onoono maite â, i te hora au e te hora au ore; e faaite hua i te hapa, e aˈo atu, e faaitoito atu, ma te faaoromai rahi, e te haapii-maite-raa ˈtu. Te vai atura hoi te tau e ore ai ratou e farii ai i te parau mau, no te anoenoe ra o to ratou tariˈa, e haaputu ïa ratou i te orometua i au i to ratou iho hinaaro; e fariu ê hoi to ratou tariˈa i te parau mau.” (Tim. 2, 4:2-4) Ua tohu Iesu e e parare te ohipa apotata. (Mat. 13:24, 25, 38) A fatata ˈi te reira, mea ru no Timoteo ia ‘faaite i te parau’ i roto atoa i te amuiraa ia ore teie mau Kerisetiano ia vare i te mau haapiiraa hape au mau a fifihia ˈtu ai. E i teie mahana?

5, 6. Eaha te mau manaˈo ta tatou i matau i te faaroo i roto i te pororaa?

5 Ua rahi roa e ua parare te ohipa apotata i roto i te haamoriraa mau. (Tes. 2, 2:3, 8) Eaha te mau haapiiraa hape ta te taata e au ra? I te fenua e rave rahi, e paturuhia te haapiiraa e e tauiui te mau mea ora mai te hoê haapaoraa. Noa ˈtu e e faataa-pinepine-hia te reira ma te mau parau aivanaa, e au ra e ua riro teie haapiiraa ei haapaoraa, aore râ e Atua. Te tahi atu manaˈo matauhia, oia hoi aita te Atua e tâuˈa maira ia tatou, aita atoa ïa e faufaa ia tâuˈa ˈtu ia ˈna. No te aha mea au ai na e mirioni taata teie mau haapiiraa o te haavarea ra ia ratou i te taoto i te pae varua? Teie hoi te poroi o teie na haapiiraa, ‘A rave i ta oe e hinaaro, no te mea eita oe e haavahia.’ E poroi teie ta e rave rahi e hinaaro e faaroo e e tiaturi.—A taio i te Salamo 10:4.

6 Te vai faahou ra te haapiiraa ta te taata e tiaturi nei. Te haere nei vetahi i te fare pure ia parau mai to ratou feia haapii, ‘Noa ˈtu eaha ta oe e rave, te here ra te Atua ia oe.’ Mea au na vetahi atu ia parau mai te perepitero e te orometua e e haamaitai te Atua i te mau pureraa, i te mau oroa faaroo e i te mau hohoˈa. Aita paha ratou i ite e mea atâta roa to ratou tupuraa. (Sal. 115:4-8) Ia faaara râ tatou ia ratou i to ratou taoto pae varua e ia taa ia ratou te poroi mau o te Bibilia, e maitaihia ratou maoti te Basileia o te Atua.

EAHA TE AURAA E PORO MA TE ONOONO MAITE Â?

7. E nafea ia faaite e e manaˈo ru to tatou?

7 E mea tia ia haapao maitai te hoê taote tâpû i ta ˈna ohipa ia ora te taata. I roto i te taviniraa, e faaite anaˈe e e manaˈo ru to tatou ma te haapao maite i ta tatou ohipa. E feruri anaˈe ïa i te tumu parau, te uiraa aore ra i te tahi atu mea te nehenehe e anaanatae i te taata. E faatano atoa tatou i ta tatou porotarama no te farerei i te taata i te taime e faaroo maitai aˈe ai ratou i te poroi.—Roma 1:15, 16; Tim. 1, 4:16.

8. Eaha te auraa ia haa ma te manaˈo ru?

8 E haa ma te manaˈo ru, o te tuu-atoa-raa ïa i te mau mea faufaa na mua roa. (A taio i te Genese 19:15.) A feruri na e i te noaaraa ta oe mau hiˈopoaraa, taniuniu mai nei to oe taote ia haere e hiˈo ia ˈna. Parau mai nei oia: “E maˈi atâta roa to oe, hoê avaˈe noa te toe ra no te rave i te tahi mea e ora ˈi oe.” Eita oe e horo i rapaeau mai te hoê taata tupohe auahi tei piihia no te hoê tupuraa ru. E faaroo râ oe i ta te taote e parau mai, e hoˈi i to fare, e e feruri maite atu ai eaha te mau mea faufaa aˈe no oe.

9. No te aha e nehenehe ai e parau e ua onoono maite â Paulo i te poro i Ephesia?

9 E nehenehe tatou e haapii i te manaˈo ru o Paulo ma te hiˈopoa i ta ˈna i parau i te mau matahiapo no Ephesia no nia i te pororaa i te evanelia i Asia. (A taio i te Ohipa 20:18-21.) Mai to ˈna iho â taeraa ˈtu, ua faaite noa oia i te parau apî maitai i tera i tera fare. Hau atu â, e piti matahiti to ˈna pee-maite-raa i te hoê porotarama no te horoa i te oreroraa parau “i roto i te fare haapiiraa a Turano ra aore e mahana i tuua.” (Ohi. 19:1, 8-10) Ua ohipa te manaˈo ru o Paulo i nia i to ˈna oraraa. Aita i faauehia mai “ia onoono maite â” i te poro no te faateimaha ia tatou. E mea tia râ ia riro te ohipa pororaa ei mea faufaa aˈe no tatou.

10. No te aha e oaoa ˈi e ua poro te mau Kerisetiano ma te onoono maite â a fatata 100 matahiti i teie nei?

10 Hou 1914, ua haamata te hoê pǔpǔ iti feia haapii Bibilia i te poro i te evanelia. Te faaite maira to ratou hiˈoraa eaha te auraa ia poro ma te manaˈo ru. Noa ˈtu e maa tausani taata noa ratou, ua taa ia ratou e e anotau ru teie e ua poro i te Basileia ma te itoito rahi. Ua piahia ta ratou mau oreroraa parau i roto e 2 000 tiahapa vea e ua faaineine ratou i te hoê porotarama pataraa hohoˈa peni rau e hohoˈa teata parauhia te “Hohoˈa Darama o te Poieteraa.” (Beretane) Maoti te reira, e mirioni taata tei faaroo i te evanelia. Ahani aita ratou i faaite i te manaˈo ru, ehia rahiraa o tatou tei faaroo i te poroi o te Basileia?—A taio i te Salamo 119:60.

A TAPEA I TE HOÊ MANAˈO RU

11. No te aha aita ˈi vetahi i tapea i te hoê manaˈo ru?

11 E nehenehe e moe i te hoê taata te faufaaraa o te pororaa no te mau faaanaanataeraa. Te faaohipa nei Satani i teie nei ao ia haapao noa tatou ia tatou e i te mau ohipa e ere i te mea faufaa roa. (Pet. 1, 5:8; Ioa. 1, 2:15-17) Aita vetahi i tapea i te hoê manaˈo ru, noa ˈtu e mea faufaa roa te taviniraa a Iehova no ratou i na mua ˈˈe. I te senekele matamua, e “hoa rave ohipa” o Dema no Paulo. Ua haafariu ê râ teie nei ao ia ˈna. Aita ˈtura Dema i faaitoito ia Paulo i te hoê taime fifi, ua faarue râ ia ˈna.—Philem. 23, 24; Tim. 2, 4:10.

12. Eaha ta tatou e nehenehe e rave i teie nei? Eaha ta tatou e nehenehe e fanaˈo a muri aˈe?

12 No te tapea i te hoê manaˈo ru, eiaha tatou e rave i te mau mea e haafariu ê ia tatou i te pororaa. E ohipa anaˈe no te fanaˈo i te hoê oraraa oaoa. (Tim. 1, 6:18, 19) Te tiaturi papu nei paha oe e e nehenehe oe e rave i te mau mea anaanatae mau e a muri noa ˈtu i nia i te fenua ia faatere mai te Basileia o te Atua. I teie nei râ, e nehenehe oe e tauturu ia vetahi ê ia ora ˈtu i Aramagedo. Eita teie ohipa e ite-faahou-hia.

13. I teie nei e Kerisetiano tatou, e nafea ia tapea i te hoê manaˈo ru?

13 Te taoto nei te rahiraa o te taata e ati aˈe ia tatou i te pae varua. E nafea tatou e tapea ˈi i te hoê manaˈo ru? E feruri anaˈe e i na mua ˈˈe, mai tera atoa tatou. Ua faaarahia râ tatou i to tatou taoto e ua horoa mai Iesu i te maramarama, mai ta Paulo i faataa. Tei ia tatou ïa i teie nei te fanaˈoraa taa ê e faaite i te parau mau ia vetahi ê. (A taio i te Ephesia 5:14.) Ua papai â Paulo: “E ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” (Eph. 5:15, 16) I roto i teie nei ao ino, e ‘faaherehere maite anaˈe i te taime’ no te mau ohipa e vai ara noa ˈi tatou i te pae varua.

TE ORA NEI TATOU I TE HOÊ ANOTAU FAUFAA ROA

14-16. No te aha mea ru atu â ˈi te pororaa i te Basileia i teie nei?

14 Mea ru noa iho â te taviniraa Kerisetiano, hau atu â râ i teie nei. Mai 1914, te ite-papu-hia nei te mau tuhaa o te tapao faataahia e te Parau a te Atua. (Mat. 24:3-51) E ati to mua noa mai. Noa ˈtu e ua faaau te mau puai o te ao i te hau, ua ineine ratou i te taora e 2 000 tupita pao atomi. Ia au i te feia mana, e hanere tupuraa i reira ua parauhia e ua moe te mau mauhaa atomi. Tei te feia totoa ra anei te tahi? No vetahi, mea ohie ia haapohe i te huitaata i roto i te hoê tamaˈi haamatahia e te feia totoa. E ere râ te tamaˈi anaˈe te fifi atâta no te taata.

15 I 2009 ra, ua faaite te hoê parau faataa a te hoê vea e a te hoê haapiiraa teitei no Beretane e o te tauiraa o te ahuaraˈi te fifi atâta roa ˈˈe no te ea na te ao. Ia au i teie parau faataa, mea atâta te reira no te ea o te rahiraa o te taata e no te ora o e miria taata. E nehenehe te vahi e rave rahi e vavahihia no te maraaraa o te faito o te miti, te paurâ, te vaipue, te maˈi pee, te mataˈi rorofai e te tamaˈi no te oˈe. E fifi atâta mau te mau tamaˈi e ati no te taata.

16 E manaˈo paha vetahi e e faatupu te haamǎtaˈuraa o te hoê tamaˈi atomi i te mau tupuraa o “te tapao” e i te hopea o teie nei ao. Eita râ te rahiraa e taa ra i te auraa mau o te tapao tei ite-noa-hia a tau matahiti i teie nei. Te faaite ra te reira e ua arii mai te Mesia e te fatata roa ra te hopea o teie nei ao. (Mat. 24:3) Aita i ite-papu-hia aˈenei te tuhaa e rave rahi o te tapao. Teie te taime no te tauturu i te taata ia ara mai i to ratou taoto pae varua maoti ta tatou pororaa.

17, 18. (a) Eaha to tatou huru a ora ˈi i te mau mahana hopea? (b) Eaha te turai i te taata ia taui i to ratou manaˈo no nia i te poroi o te Basileia?

17 E taime poto noa te toe ra no te faaite i to tatou here ia Iehova e no te rave faahope i te ohipa pororaa ta ˈna i horoa mai no teie mau mahana hopea. Mea faufaa roa ˈtu â no tatou ta Paulo i parau i to Roma i te senekele matamua: “Ua ite tatou e ua tae roa i te hora araraa to tatou taoto: ua fatata hoi to tatou ora i teie nei, i to tatou faarooraa ra.”—Roma 13:11.

18 E ite paha te taata i te faufaaraa ia haamâha i to ratou mau hinaaro pae varua ia feruri ratou i te mau tupuraa i tohuhia no te mau mahana hopea. E anaanatae vetahi i te poroi o te Basileia ia ite ratou i te manuïa-ore-raa o te mau faatereraa taata ia faaruru i te mau fifi i te pae moni, te haamǎtaˈuraa atomi, te haavîraa uˈana aore ra te tuinoraa o te heipuni. E no te tahi atu, ia ite ratou i te mau fifi i roto i to ratou iho utuafare, mai te maˈi, te faataaraa aore ra te pohe o te hoê taata i herehia. Tei roto anaˈe tatou i te taviniraa, e nehenehe tatou e tauturu i teie mau taata.

TURAIHIA E TE HOÊ MANAˈO RU

19, 20. Mea nafea te manaˈo ru o te Kerisetiano e rave rahi i turai ai ia ratou ia taui i to ratou huru oraraa?

19 No to ratou manaˈo ru, ua faarahi atu â te Kerisetiano e rave rahi i ta ratou taviniraa. Mai teie na hoa faaipoipo apî no Équateur tei faaohie i to raua oraraa a faaroo ai i te porotarama o te mahana tairururaa taa ê “A tapea i te mata maitai” i 2006 ra. Ua papai raua i te mau ohipa ta raua e ore e hinaaro ra e e toru avaˈe i muri iho, ua faarue i to raua fare tahua e toru piha no hoê piha, ua hoo atu i te tahi mau ohipa e aita ta raua e tarahu faahou. Ua rave oioi raua i te taviniraa pionie tauturu e ua haere i roto i te hoê amuiraa e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu mai ta te tiaau haaati i parau atu.

20 Te papai ra te hoê taeae no Marite: “E 30 matahiti bapetizoraa to mâua ta ˈu vahine a haere ai mâua i te hoê tairururaa i 2006 ra. A hoˈi ai mâua i te fare i muri aˈe i te porotarama, ua tauaparau mâua no nia i ta mâua e nehenehe e rave no te faaohipa i te aˈoraa no nia i te faaohieraa i te oraraa.” (Mat. 6:19-22) E toru fare ta raua, hoê tâpû fenua, e pereoo moni roa, hoê poti e hoê pereoo e nehenehe e ora i roto. No raua, ua haamâuˈa raua i to raua taime e itoito no te mau mea materia, faaoti aˈenei raua i te rave i te taviniraa taime taatoa. I 2008, riro mai nei raua ei pionie tamau mai ta raua tamahine. “Auê hoi oaoa ia ohipa hau atu â e te mau taeae! Ua tavini mâua i te mau vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu. Ua piri roa ˈtu â to mâua taairaa e o Iehova i to mâua tavini-hau-atu-â-raa ia ˈna. E fanaˈoraa taa ê mau ia ite i te mata o te taata ia araara a faaroo ai e a maramarama ˈi ratou i te parau mau o te Parau a te Atua.”

21. No te aha tatou e poro ai ma te hoê manaˈo ru?

21 Ua ite tatou e fatata roa teie nei ao ino i te haamouhia i ‘te mahana haavaraa e poheraa o te feia paieti ore.’ (Pet. 2, 3:7) No to tatou ite i te Parau a te Atua, e faaite anaˈe ma te itoito rahi i te ati rahi e piri maira e te ao apî i muri noa mai. E tapea noa tatou i te hoê manaˈo ru ia noaa i te taata te tiaturiraa mau. Ma te rave i tei nehenehe i roto i teie ohipa ru, e faaite tatou e te here mau ra tatou i te Atua e i to tatou taata-tupu.

[Uiraa haapiiraa]