Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Caquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ nagueendaca

Caquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ nagueendaca

Caquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ nagueendaca

«[Byuíʼ] stiidxa be. Byuíʼ ni ora tiisi.» (2 TIM. 4:2)

ZANDA GUSIÉNELUʼ NI LA?

Xiñee bicheeche ca xpinni Cristu diidxaʼ nagueendaca lu primé siglu que.

Ximodo zanda gusihuínninu naguixhe íquenu gucheechenu dxiiñaʼ nagueendaca.

Xiñee jma caquiiñeʼ gucheechenu stiidxaʼ Reinu yanna.

1, 2. Xi guendarinadiidxaʼ zacábinu lu tema riʼ pur ca diidxaʼ: «Byuíʼ ni ora tiisi», o nagueendaca.

 CANI runi dxiiñaʼ para gulá binni, naquiiñeʼ guniibinacaʼ ne gúnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ nagueenda. Casi ca bomberu, napa xidé checaʼ nagueendaca ora guizaaca xiixa desgracia, purtiʼ nánnacaʼ zándaca gati stale binni pa qué gúnicaʼ ni.

2 Laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, racaláʼdxinu gacanenu binni para guilacaʼ. Nga runi, rusisácanu dxiiñaʼ ni nápanu de gucheechenu stiidxaʼ Reinu ne qué ridúʼyanu ni casi guendariguite. Peru ora rúninu dxiiñaʼ riʼ qué rúninu ni lugu lugu. Yanna, xi gucalaʼdxiʼ Pablu niníʼ né ca diidxaʼ riʼ: «[Byuíʼ] stiidxa be. Byuíʼ ni ora tiisi», o nagueendaca yaʼ (2 Tim. 4:2). Ximodo nga rucheechenu diidxaʼ nagueendaca ne xiñee caquiiñeʼ gúninu ni zacá yaʼ.

XIÑEE CAQUIIÑEʼ GUCHEECHENU DIIDXAʼ NAGUEENDACA

3. Xi rucaa laanu gucheechenu diidxaʼ nagueendaca.

3 Ora guiníʼ íquenu panda binni zanda guilá ora rucheechenu diidxaʼ, zándaca gucaani laanu gúninu dxiiñaʼ riʼ nagueendaca (Rom. 10:13, 14). Dios cayabi laanu lu Stiidxaʼ: «Ora naa gabeʼ tuuxa binni qué iquiiñeʼ: “Dxandipeʼ zátiluʼ”, ne laabe gusaana de gúnibe guendaquéiquiiñeʼ stibe ne gúnibe ni jneza, [...] zabánirube. Qué zátidibe. Nin tobi de ca donda stibe qué zusietenaláʼdxicabe laabe» (Eze. 33:14-16). Ne lu Biblia cayabi Jiobá guiráʼ cani rucheeche diidxaʼ: «Zalá luʼ ne laca zulá lu cani cusiidi luʼ» (1 Tim. 4:16; Eze. 3:17-21).

4. Xiñee bireeche diidxaʼ nagueendaca lu primé siglu.

4 Para ganda guiene chaahuinu xiñee gudxi Pablu Timoteu gucheeche diidxaʼ nagueenda, guidúʼyanu xi cusiene xcaadxi versículo ni zeeda lu capítulo stiʼ textu ni caquiiñenu lu tema riʼ. Nani sicaríʼ: «[Byuíʼ] stiidxa be. Byuíʼ ni ora tiisi, pa ruluíʼ zacaa cabe ni o neca ruluíʼ qué zacaa cabe ni. Bicuudxi laacabe, biluíʼ laacabe paraa cuchee cabe, ne bilidxe laacabe. Zacá bisiidi laacabe sin ixhacalaʼdxuʼ. Purti zadxiña dxi ma qué zaná cabe ucaa diaga cabe cani rusiidi ni dxandíʼ, sínuque zuyubi cabe adxé adxé tu usiidi laacabe ni chuʼlaʼdxi cabe. Zudxii deche cabe ni zeeda de Dios» (2 Tim. 4:2-4). Jesús maca guníʼ ziuu stale binni ni zaxeleʼ de Dios ne zucaalucaʼ xquídxibe (Mat. 13:24, 25, 38). Nga runi, gupa xidé bicheeche Timoteu diidxaʼ nagueendaca dede né lade ca binni ridagulisaa para cadi guireechú ca xpinni Cristu pur ca cosa ni cadi dxandíʼ cusiidiʼ ca binni que. Pa qué gúnibe ni la? ziuu xquendanabani ca xpinni Cristu que ra naxoo. Xi zanda guininu de ca dxi stinu riʼ yaʼ.

5, 6. Ximodo riníʼ ique stale de ca binni rinínenu ora maʼ cucheechenu diidxaʼ.

5 Ca dxi stinu riʼ, jma cadale ca binni ni caxaleʼ de Dios ne cucaalucaʼ xquídxibe, ne cayaca ni ndaaniʼ stale guidxi (2 Tes. 2:3, 8). Xii nga ca cosa ni cadi jneza riuulaʼdxiʼ binni gunadiaga yanna yaʼ. Ndaaniʼ stale guidxi, nuu tu rusiidiʼ málasi bihuinni guiráʼ ni nuu lu Guidxilayú, ne rusiidicabe ni casi ora ñácani ti religión. Ciencia nga jma rusiene málasi bihuinni guiráʼ ni nuu lu Guidxilayú, peru yanna maʼ beeda gaca guiráʼ ni rusiidicabe casi ti religión sin Dios. Ora riziidiʼ binni ni nácabe la? rucaani laa guchaa modo riníʼ ique de Dios ne modo ruuyaʼ xcaadxi binni. Sti cosa ni rusiidicabe nga qué rizaalaʼdxiʼ Dios laanu, nga runi riníʼcabe xi para guizaaláʼdxinu laabe. Xiñee rucaadiaga millón de binni guiráʼ ni riníʼcabe pa cuxhéleni laacaʼ de Dios, casi ora nusisiaasini laacaʼ yaʼ. Purtiʼ guiropaʼ ni bizéʼtenu ca rucaacani binni guiníʼ ique sicaríʼ: «Zanda guʼnuʼ guiráʼ ni gapuʼ gana, purtiʼ qué zabidxi Dios cuenta lii». Ne ngapeʼ nga ni riuuláʼdxicabe gucaadiágacabe (biindaʼ Salmo 10:4).

6 Peru nuuruʼ xcaadxi modo rusihuinni binni riuulaʼdxiʼ gucaadiaga ni chuulaʼdxiʼ si. Nuu de cani rié yuʼduʼ riuulaʼdxiʼ gabi ca xaíque stiʼ laa: «Nadxii Dios lii, neca guʼnuʼ ni gapuʼ gana». Nuu tu laa riuulaʼdxiʼ gunadiaga ora gabi cura o pastor stiʼ laa gastiʼ naca chinanda ca costumbre stiʼ, cheʼ mixaʼ, guni saa ne guni adorar bidóʼ, purtiʼ racanécani laa gapa ndaayaʼ stiʼ Dios. ¡Qué liica ganna binni pabiáʼ naxoo ra nuucaʼ! (Sal. 115:4-8.) Peru zanda gacanenu laacabe guiree bacaandaʼ lúcabe para guiziidicabe de Dios ne guiénecabe cani rusiidiʼ Biblia, ti guicaacabe ca ndaayaʼ ni chigueedané Reinu stiʼ Dios.

XIMODO RUSIHUÍNNINU RUCHEECHENU DIIDXAʼ NAGUEENDACA

7. Ximodo rusihuínninu rucheechenu diidxaʼ nagueendaca.

7 Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti doctor. Ora maʼ chiguni operarbe caquiiñeʼ gucaa íquebe xhiiñabe, pacaa zándaca gueeda gati binni lu nabe ora maʼ cayuni operarbe. Ximodo zanda gusihuínninu rúninu zacaca ora maʼ canagucheechenu diidxaʼ yaʼ. Zusihuínninu ni ra guiníʼ íquenu dede ante xi tema zanda guinínenu binni, xi zanda guinabadiidxanu laacabe o xi libru o revista ziuuláʼdxicabe gúʼndacabe. Sti modo gusihuínninu ni nga guchaʼnu hora rigucheechenu diidxaʼ para guidxélanu jma binni gucaadiaga laanu (Rom. 1:15, 16; 1 Tim. 4:16).

8. Ximodo zanda gusihuínninu riuuláʼdxinu gucheechenu diidxaʼ nagueendaca.

8 Laaca zahuinni pabiáʼ riuuláʼdxinu gucheechenu diidxaʼ nagueendaca pur cani riguixhe íquenu gúninu primeru (biindaʼ Génesis 19:15). Guzéʼtenu ti ejemplu. Bixuiʼlú bicaa ridxi doctor lii despué de biiyaʼ ca análisis stiluʼ ne gudxi lii: «Nabé naxoo modo nuuluʼ. Napuʼ biaʼ ti beeu si para guʼyuʼ xi zanda guʼnuʼ ti guiándaluʼ». Xi guʼnuʼ óraque yaʼ. Ñee zaree guxooñeluʼ casi riree ti bomberu ni chigusuíʼ ti lugar ra cacaguí la? Coʼ njaʼ, sínuque zucaadiágaluʼ cani guiníʼ doctor, zieluʼ ralídxiluʼ ne zaníʼ íqueluʼ xii nga ca cosa jma risaca naquiiñeʼ gúniluʼ.

9. Xiñee zanda guininu bicheeche Pablu diidxaʼ nagueendaca dxi guyuu Éfeso.

9 Pablu bisihuinni xii nga ni jma risaca para laa pur ca diidxaʼ ni gudxi ca binnigola de Éfeso ra guníʼ ximodo bicheeche diidxaʼ guidubi Asia (biindaʼ Hechos 20:18-21). Zándaca bizulú bicheechebe diidxaʼ de yoo pur yoo dede dxi yendabe raqué. Ne casi na Stiidxaʼ Dios: «Yené be cani ma runi cre ra yoo scuela sti tobi hombre lá Tiranno. Raqué biaana be bisiidi be chupa iza» (Hech. 19:1, 8-10). Guiráʼ ni bíʼnibe lu xquendanabánibe bisihuínnicani pabiáʼ guyuuláʼdxibe gucheechebe diidxaʼ nagueendaca. Ora guníʼ Pablu caquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ cásica bíʼnibe, cadi guniʼbe ni para cueebe gana laanu lu dxiiñaʼ cayúninu. Peru laani nga ni jma caquiiñeʼ gúninu lu xquendanabáninu.

10. Xiñee zanda guiéchenu purtiʼ guyuu tu bicheeche diidxaʼ nagueendaca raca jma de ti gayuaa iza.

10 Ante de iza 1914 guyuu ti grupu huiiniʼ ni biree lá Binni Ruundaʼ Biblia, laacaʼ bizulucaʼ bicheechecaʼ diidxaʼ. Modo bíʼnicabe ni bisihuinni pabiáʼ bisaca para laacabe gúnicabe dxiiñaʼ que nagueendaca. Neca chupa chonna mil si gúcacabe tiempu que, biénecabe naquiiñeʼ gaca dxiiñaʼ que ne bizulú bicheechecabe stiidxaʼ Reinu né stale gana. Bizulú guleecabe libana lu stale periódicu ne biquiiñecabe «Foto-Drama de la Creación», luni ridiʼdiʼ ti ndaa película ne foto, gúpani ridxi ne gúcani de color. Zaqué gunda bicheechecabe diidxaʼ ra nuu millón de binni. Pa ñaca qué nucaa íquecabe ñúnicabe dxiiñaʼ que nagueendaca, cadi dxandíʼ stale de laanu qué ñuu dxi ñunadiáganu de Reinu stiʼ Dios la? (Biindaʼ Salmo 119:60.)

CHUʼNU CUIDADU TI CADI GUSAANA DE GUCHEECHENU DIIDXAʼ NAGUEENDACA

11. Xi huacaa caadxi xpinni Cristu gusaana de gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios.

11 Nuu stale cosa ni zanda gucaa laanu guiníʼ íquenu maʼ cadi caquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ nagueendaca. Guidxilayú ni nuu lu naʼ Binidxabaʼ riʼ rucaani binni guiníʼ ique puru para laasi ne guni cosa ni qué zacané laa (1 Ped. 5:8; 1 Juan 2:15-17). Ca xpinni Cristu ni nabé bisaca para laacaʼ gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios dxiqué bizulú guníʼ íquecaʼ maʼ cadi caquiiñepeʼ gúnicaʼ ni yanna. Ngapeʼ nga ni bizaaca Demas, ti xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu. Neca bíʼninebe apóstol Pablu dxiiñaʼ, bidiibe lugar cueechú ca cosa ni nuu lu Guidxilayú riʼ laabe ne maʼ qué ñúnibe xhiiñaʼ Dios. Lugar de ñuube cueʼ Pablu para niguube gana laa tiempu nagana cadiʼdiʼ, laga bisaanabe laa (File. 23, 24; 2 Tim. 4:10).

12. Xi dxiiñaʼ zanda gúninu yanna, peru xi zanda gúninu despué.

12 Para cadi guiníʼ ique ti xpinni Cristu maʼ qué risaca guni xhiiñaʼ Dios la? naquiiñeʼ gucaanáʼ guiráʼ ni zándaca guxheleʼ laa de guni ni nabe, casi guicá ique gapa guiráʼ ni ganda. Jma naquiiñeʼ gúnibe stipa pur cadi gundaabe guendanabani ni dxandíʼ (1 Tim. 6:18, 19). Nanna dxíchinu ndiʼ: ora maʼ guni mandar Reinu stiʼ Dios zabáninu sin qué chuʼ dxi gátinu ne zanda gúninu stale cosa ni riuuláʼdxinu. Peru dxiiñaʼ ni nápanu yanna de gacanenu binni guilá ora gueeda Armagedón qué ziuuruʼ dxi gácani sti biaje.

13. Cumu maʼ nácanu xpinni Cristu, xi zanda gúninu para cadi gusaana de gusisácanu xhiiñaʼ Dios.

13 Nabáninu lade stale binni ni nisiaasiʼ nezalú Dios ne nabé naxoo modo nuucabe. Yanna, xi zanda gúninu para cadi gusaana de gusisácanu xhiiñaʼ Dios yaʼ. Guietenaláʼdxinu laaca qué ñuʼnu gaxha de Jiobá dxiqué, casi ñaca gúcanu binni ni nisiaasiʼ nezalube. Peru guyuu ti dxi bicuaaniʼ tuuxa laanu. Ne ora bizíʼdinu de Cristu beeda gácani casi ti biaaniʼ para laanu, casi guníʼ Pablu. Ne yanna cayacanenu xcaadxi binni guiziidiʼ de Dios (biindaʼ Efesios 5:14). Apóstol Pablu laaca guníʼ: «Laguuya chaahui ximodo sa tu, cadi casi cani qué riene, sínuque casi cani nuu xpiaaniʼ. Laguni ni iree ndu laga zanda, purti nabé cayuni binni ni cadi jneza ca dxi riʼ» (Efe. 5:15, 16). Caquiiñeʼ cueenu tiempu para gúninu ca cosa ni zanda gacané laanu para cadi gásinu nezalú Jiobá ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ.

NABÁNINU LU CA DXI JMA RISACA

14-16. Xiñee jma caquiiñeʼ gucheechenu stiidxaʼ Reinu nagueendaca.

14 Nabé huacheeche ca xpinni Cristu diidxaʼ nagueendaca, peru ca dxi riʼ nga jma caquiiñeʼ gácani. Dede iza 1914 cahuinni guiráʼ ca cosa ni maca bizeeteʼ Stiidxaʼ Dios zazaaca lu ca dxi nabáninu riʼ, ni zeeda gaca casi ti seña (Mat. 24:3-51). Zeʼ dxi cazaaca stale cosa ni ruchibi binni guidxilayú. Neca cayuu ca guidxi roʼ ca tobi si para cadi chuʼdíndecaʼ, nuu de laacaʼ náparucaʼ biaʼ chupa mil bomba atómica para gulaacaʼ guidxi tíndenecaʼ. Ca gobiernu ca huazeetecaʼ stale tiru «huaniti» stale de ca bomba ca. Ñee napa ca terrorista ca bomba ca la? Nuu tu riníʼ zanda guinitilú binni guidxilayú lu ti guerra ni guzulú ti terrorista. Peru cadi pur ti guerra si nga zanda guinitilú binni guidxilayú.

15 Sicaríʼ bicaa ti revista ni láʼ The Lancet ne University College ni nuu Londres: «Lu siglu XXI nabé cuchaa clima lu guidubi naca Guidxilayú ne nabé cayuninani ca binni ni nabani stale lugar. Laaca zuni huarani laacaʼ ne ziuu xquendanabánicaʼ ra naxoo». Zándaca zalaahua stale lugar purtiʼ zacaziáʼ nisadóʼ, maʼ qué ziaba nisaguié, zalaahua binni, ziasa guendahuará malu, zaca huracán ne zadinde binni purtiʼ maʼ cará ca cosa ni cudii Guidxilayú. Dxandíʼ, ca guerra ne ca desgracia ni cayaca lu Guidxilayú riʼ zándaca gunitilú cani binni.

16 Zándaca chuʼ tu guiníʼ ique zahuinni «seña» ni bizeeteʼ Jesús ora tinde ca guidxi roʼ ca né bomba atómica. Peru stale binni qué riene xi riníʼ ca diidxaʼ guníʼ Jesús. Maʼ xadxí huadúʼyanu stale cosa ni cusihuinni maʼ cayuni mandar Cristu guibáʼ ne maʼ zeeda yuba dxi guinitilú guidxilayú malu riʼ (Mat. 24:3). Yanna riʼ cazaaca stale cosa ni cusihuinni seña guníʼ Jesús que. Nga runi, caquiiñeʼ gucuáʼninu binni ti guiziidicaʼ de Dios, ne zanda gacanenu laacabe ora gucheechenu diidxaʼ.

17, 18. 1) Ora gánnanu xi tiempu nabáninu, xi rucaani laanu gúninu. 2) Xi rucaa stale binni guiziidiʼ de Reinu stiʼ Dios.

17 Maʼ huaxiéʼ tiempu nápanu para gusihuínninu pabiáʼ nadxiinu Jiobá ne gucheechenu diidxaʼ lu ca últimu dxi riʼ. Lu ca diidxaʼ ni bicaa Pablu ra nuu ca xpinni Cristu de Roma ni guyuu lu primé siglu rihuinni pabiáʼ risaca gúninu dxiiñaʼ riʼ. Laabe bicaabe: «Laganna ma ora ireeche bacaandaʼ, purti ma zeda yuba dxi [...] [guilanu]. Jma gaxha nuu ni yanna, cadi casi dxi bini cre nu» (Rom. 13:11).

18 Zándaca chuʼ tu gacalaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios ora guʼyaʼ ca cosa ni cusihuinni maʼ nabáninu lu ca últimu dxi. Xcaadxi binni ruzulú riziidicaʼ de Dios ora gúʼyacaʼ qué ganda guni chaahuiʼ ca gobiernu guiráʼ guendanagana ni rapa binni guidxilayú. Qué ganda gacanécabe binni gapa ni guibaniné, nuu stale tu racalaʼdxiʼ gundaa bomba sti lugar, zeʼ dxi zidale guendaridinde ne cayuni biidicabe Guidxilayú riʼ. Xcaadxi ruzulú riziidiʼ de Dios ora guizaaca xiixa desgracia ndaaniʼ lídxicaʼ, casi gápacaʼ xiixa guendahuará malu, gaca divorciarcaʼ o gueeda gati tuuxa binni ni nadxiicaʼ. Nga runi, pa gucheechenu diidxaʼ zanda gacanenu ca binni riʼ.

NI RUCAA LAACABE GUCHEECHECABE DIIDXAʼ NAGUEENDACA

19, 20. Xi runi stale xpinni Cristu ora rudiicaʼ cuenta caquiiñeʼ gucheechecaʼ diidxaʼ jma nagueenda.

19 Stale xpinni Cristu huayúbicaʼ modo gucheechecaʼ diidxaʼ jma, purtiʼ rudiicaʼ cuenta pabiáʼ risaca ni. Guidúʼyanu ni bizaaca ti guendaxheelaʼ de Ecuador. Despué de guyécabe dxi bibí para guidagulisaanu ni biree lá «Cadi usaananu de guuyadxinu ti lugar si» ni guca lu iza 2006, gudixhe íquecabe guchaacabe modo nabánicabe ti ganda gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Bíʼnicabe ti lista de guiráʼ ca cosa ni cadi caquiiñecabe ne despué de chonna beeu bireecabe ndaaniʼ yoo ra nabézacabe ni napa chonna cuartu ne yendézacabe ndaaniʼ ti yoo ni napa ti cuartu si, bitoocabe chupa chonna cosa ni nápacabe ne gudíxecabe ra nuzaabicabe. Nin qué nindaa gúcacabe precursor auxiliar ne yegacanécabe ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ra huaxiéʼ tu rucheeche diidxaʼ, casi gudxi binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa laacabe.

20 Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti Testigu de Estados Unidos. Hombre riʼ bicaa: «Naa ne xheelaʼ maʼ zinedu treinta iza de guyuunísadu dxi guyuudu ti guendaridagulisaa roʼ lu iza 2006. Laga ziúpadu ndaaniʼ xcárrudu biluxe si guendaridagulisaa que, guníʼ íquedu ximodo zanda guchaʼdu modo nabánidu ti ganda gúnidu jma lu xhiiñaʼ Jiobá, casi bieeteʼ lu guendaridagulisaa que (Mat. 6:19-22). Ca dxi que nápadu chonna yoo, layú, carru de luju, ti lancha ne ti yoo huiiniʼ ni rábicabe casa remolque. Cumu bidiʼdu cuenta cadi cayúnidu xhiiñaʼ Jiobá modo racalaʼdxiʼ la? gudixhe íquedu gúnidu jma lu xhiiñabe. Lu iza 2008 gúcadu precursor regular cásica xiiñidxaapadu. ¡Guizáʼ nayecheʼ huayuni sentirdu pur huayacanedu xcaadxi xpinni Cristu! Huayacanedu ra huaxiéʼ nuu tu gucheeche diidxaʼ ne huadiʼduʼ cuenta nuudu jma gaxha de Jiobá purtiʼ cadi cusaana de gúnidu xhiiñaʼ. Tobi de ca cosa ni ruchátipa ladxidoʼdo nga guidúʼyanu modo riecheʼ binni ora gunadiaga ne guiene cani cusiidiʼ Stiidxaʼ Dios».

21. Xi rucaa laanu gucheechenu diidxaʼ jma nagueenda.

21 Nánnanu maʼ zeeda yuba dxi «unitilú [Dios] irá cani qué rulabi laabe, dxi cuidxi be cuenta laacaʼ» (2 Ped. 3:7). Guiráʼ ni maʼ huazíʼdinu lu Stiidxabe rucaa cani laanu guininu mayaca gueeda ca dxi jma nagana ne guidxilayú cubi stiʼ Dios. Nga runi, yánnaca nga naquiiñeʼ gacanenu binni ugaandacaʼ guendanabani ni na Dios chigudii laacaʼ. Ora rúninu stipa pur gucheechenu diidxaʼ jma nagueenda, rusihuínninu nadxiinu Dios ne nadxiinu binni.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]