Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E oaoa anaˈe i to tatou tiaturiraa

E oaoa anaˈe i to tatou tiaturiraa

E oaoa anaˈe i to tatou tiaturiraa

“[Te vai ra] te tiaturi i te ora mure ore, i ta te Atua ta te ore e tia ia haavare i parau mai hou teie nei ao ra.”—TITO 1:2.

EI HAAMANAˈORAA

E nafea tatou e ite ai e e oaoa i to te raˈi ia vai taiva ore te hoê Kerisetiano faatavaihia e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa?

E nafea te tiaturiraa o te mau mamoe ê atu i taaihia ˈi i to te feia faatavaihia?

Ia riro to tatou tiaturiraa ei mea mau, ia faaite tatou i teihea “huru e tia ˈi i te haapao maitai” e i “te paieti”?

1. E nafea te tiaturiraa ta Iehova i ho mai e tauturu mai ai ia faaoromai?

 O IEHOVA ‘te Atua e noaa ˈi te tiaturiraa,’ ia au ia Paulo. Te na ô faahou ra o ˈna e ‘e faaî Iehova ia tatou i te oaoa e te hau i te faarooraa, ia rahi to tatou tiaturi i te mana o te varua maitai.’ (Roma 15:13) Mea puai anaˈe to tatou tiaturiraa, e nehenehe tatou e faaoromai i te mau fifi atoa e e ite i te oaoa e te hau. Ei Kerisetiano faatavaihia aore ra aita, e riro taua tiaturiraa ra ei ‘tiataro, aore ra tutau, mahiti ore e te mau maitai.’ (Heb. 6:18, 19) Ma te tapea maite i to tatou tiaturiraa i te mau taime peapea o te oraraa, eita tatou e feaa aore ra e ere i te faaroo.—A taio i te Hebera 2:1; 6:11.

2. (a) Eaha na tiaturiraa e piti o te mau Kerisetiano i teie mahana? (b) No te aha te mau “mamoe ê atu” e anaanatae ai i te tiaturiraa o tei faatavaihia?

2 I teie mahana, e tiaturiraa to te Kerisetiano taitahi. Te tiaturi nei te toea o te “nǎnǎ iti” o te mau Kerisetiano faatavaihia i te ora pohe ore i te raˈi, ei arii e ei tahuˈa e te Mesia i roto i to ˈna Basileia. (Luka 12:32; Apo. 5:9, 10) Area te “feia rahi roa” e ore roa e pau ia taio o te mau “mamoe ê atu,” te tiaturi nei ïa ratou e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso faaterehia e te Basileia Mesia. (Apo. 7:9, 10; Ioa. 10:16) Ia haamanaˈo noa te mau mamoe ê atu e e ora ratou ia turu ratou i “te mau taeae” faatavaihia o te Mesia i nia noâ i te fenua. (Mat. 25:34-40) E fanaˈo iho â tei faatavaihia i ta ratou utua maitai, oia atoa te mau mamoe ê atu. (A taio i te Hebera 11:39, 40.) E hiˈopoa anaˈe na mua i te tiaturiraa o te feia faatavaihia.

TE TIATURIRAA PAPU O TE MAU KERISETIANO FAATAVAIHIA

3, 4. Nafea Iehova e “faafanau faahou” ai i tei faatavaihia no te hoê tiaturiraa papu, e eaha taua tiaturiraa ra?

3 Ua papai Petero e piti rata no “tei maiti hia,” oia hoi te mau Kerisetiano faatavaihia. (Pet. 1, 1:1, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) Te tauturu maira na rata a Petero ia ite hau atu â no nia i te tiaturiraa nehenehe mau o te nǎnǎ iti. Ua papai oia i roto i ta ˈna rata matamua: “Ia haamaitaihia te Atua te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, o tei faafanau faahou ia tatou no te rahi o to ˈna ra aroha, ia noaa te manaˈo ora i te tia-faahou-raa o Iesu Mesia mai te pohe maira, ia noaa te tufaa ino ore ra, e te viivii ore, e te maheahea ore, o tei vaiihohia i nia i te raˈi no outou. O tei tiai-pare-hia e te mana o te Atua i te faaroo, ia noaa te ora i ineine i te faaitehia mai ia tae i te tau hopea ra: ia rahi to outou oaoa i te reira.”—Pet. 1, 1:3-6.

4 Ua “faafanau faahou” Iehova i te pǔpǔ iti o te mau Kerisetiano ta ˈna i maiti ei apiti o te Mesia i roto i te Basileia i te raˈi. E riro ratou ei tamaiti faatavaihia i te varua a te Atua e ei arii e ei tahuˈa e te Mesia. (Apo. 20:6) E nehenehe ïa ratou e fanaˈo i te manaˈo ora, aore ra te hoê tiaturiraa papu, oia hoi mai ta Petero i parau “te tufaa ino ore ra, e te viivii ore, e te maheahea ore” i nia i te raˈi. E oaoa iti rahi ïa to tei faatavaihia ia manaˈo ratou i to ratou tiaturiraa faahiahia! E fanaˈo ratou i te reira ia vai taiva ore ratou.

5, 6. No te aha ia vai taiva ore noa ˈi te mau Kerisetiano faatavaihia?

5 I roto i te piti o ta ˈna rata, ua faaue Petero i te mau Kerisetiano faatavaihia ia faaitoito i te “haapapu maitai i to [ra]tou nominoraa hia e te maitiraa hia.” (Pet. 2, 1:10, V.C.J.S.) E mea tia ia tutava ratou i te atuatu i te mau huru maitatai Kerisetiano mai te faaroo, te paieti, te aroha taeae e te here. Ua parau Petero: “E tei ia outou te reira mau mea, e te rahi ra, na te reira e faaite e, aore outou i toaruaru e te hotu ore.”—A taio i te Petero 2, 1:5-8.

6 I te mau matahiapo faatavaihia i te varua o te amuiraa no Philadelephia, i Asia Iti, ua parau te Mesia: “No te mea ua mau papu oe i te parau faaoromai na ˈu ra, e mau atoa vau ia oe ia ora oe i taua hora ati e tupu i te taata atoa ra, ei tamataraa i te feia e parahi i te fenua nei. Inaha, te haere oioi atu nei au; a mau papu i tei noaa ia oe na, eiaha to oe korona ia riro ia vetahi ê.” (Apo. 3:10, 11) Eita te hoê Kerisetiano faatavaihia tei taiva e fanaˈo i “te korona hanahana, o te ore roa e maheahea.” E horoa-noa-hia te reira i te feia maitihia i vai taiva ore e tae roa ˈtu i to ratou poheraa.—Pet. 1, 5:4; Apo. 2:10.

TE ÔRAA ˈTU I ROTO I TE BASILEIA

7. Eaha te tiaturiraa faahiahia ta Iuda i faahiti i roto i ta ˈna rata?

7 I te area matahiti 65, ua papai te taeae o Iesu ra o Iuda i te hoê rata i te mau Kerisetiano faatavaihia, “te feia i haamoˈahia.” (Iuda 1; a hiˈo i te Hebera 3:1.) Ua hinaaro oia e papai atu no nia i te tiaturiraa faahiahia o te ora ta ratou paatoa e atuatu nei. (Iuda 3) Noa ˈtu e e ohipa ru tei tia ia ˈna ia faaite, ua faahiti oia i te reira i te pae hopea o ta ˈna rata poto: “E teie nei, ei te tia ia ˈna te tiai ia outou ia ore ia hiˈa, e te pûpû atu ia outou ma te hapa ore i mua i te aro o to ˈna hanahana ma te oaoa rahi, ei te Atua paari anaˈe to tatou Ora ra, te haamaitai, e te hanahana, e te hau, e te puai, i teie nei e a muri noa ˈtu.”—Iuda 24, 25.

8. Na te aha e faaite maira e e oaoa rahi to nia i te raˈi ia vai taiva ore noa te hoê Kerisetiano faatavaihia?

8 E hinaaro iho â te mau Kerisetiano faatavaihia taiva ore i te parururaa a te Atua ia ore ratou ia hiˈa e ia haamouhia. Te tiaturi nei ratou e e faatia-faahou-hia mai ratou e Iesu Mesia ei varua tia roa a nehenehe atu ai e tia i mua i te aro o te Atua ma te oaoa rahi. Ia pohe hoê o ratou ma te taiva ore, mea papu e ‘e faatiahia oia ei tino varua tahuti ore, ma te hanahana.’ (Kor. 1, 15:42-44) Mai te peu e “e oaoa rahi to nia i te raˈi i te taata hara hoê ia tatarahapa,” a feruri na i te oaoa i nia i te raˈi ia vai taiva ore te hoê taeae faatavaihia o te Mesia e tae roa ˈtu i te pohe. (Luka 15:7) E oaoa Iehova e te mau mea ora varua taiva ore ia fanaˈo te tavini faatavaihia i ta ˈna utua maitai “ma te oaoa rahi.”—A taio i te Ioane 1, 3:2.

9. E nafea te ôraa ˈtu te mau Kerisetiano faatavaihia taiva ore i roto i te Basileia e ‘horoa-hua-hia ˈi,’ e eaha te huru o tei faatavaihia i nia noâ i te fenua?

9 Mai ia Iuda, ua papai atu Petero i te mau Kerisetiano faatavaihia e ia haapao maitai ratou i to ratou nominoraa ma te vai taiva ore, “e horoa-hua-hia mai te ô no [ra]tou, i roto i te basileia mure ore o to tatou Fatu o Iesu Mesia, to tatou ora.” (Pet. 2, 1:10, 11) Peneiaˈe te manaˈo ra o Petero i te hanahana ta ratou e fanaˈo a ô ai i roto i te Basileia i nia i te raˈi. Aore ra i te haamaitairaa rahi ta ratou e fanaˈo no to ratou faaitoitoraa i roto i te hororaa o te ora. E nehenehe ratou e hiˈo i to ratou oraraa taiva ore ma te oaoa rahi e te mauruuru. E faaitoito teie tiaturiraa i te mau Kerisetiano faatavaihia i nia noâ i te fenua ia vai taiva ore.—Pet. 1, 1:13.

TE TIATURIRAA O TE MAU MAMOE Ê ATU

10, 11. (a) Eaha te tiaturiraa o te mau mamoe ê atu? (b) E nafea te tiaturiraa e ora i te fenua i taaihia ˈi i te Mesia e i “te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua”?

10 Ua papai Paulo i te mau “tamarii a te Atua” tei faatavaihia no nia i to ratou tiaturiraa hanahana ei “feia tufaa” e te Mesia. Faahiti atura oia i te tiaturiraa faahiahia ta Iehova e pûpû ra i te feia rahi roa o te mau mamoe ê atu: “Te hinaaro rahi o te mau [taata i] hamanihia nei ma te faaoao, te tiai nei ïa i te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua [te feia faatavaihia]. (Ua faarirohia hoi te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa, e ere ra i te mea hinaaro, na ˈna râ na tei faariro ei mea faufaa ore noa ma te tiai,) e faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua.”—Roma 8:14-21.

11 Ua horoa Iehova i te taata te hoê “tiai,” aore ra tiaturiraa, a fafau ai oia ia faaora ia ratou i te “ophi tahito” ra o Satani te Diabolo maoti te huaai, aore ra huero, fafauhia. (Apo. 12:9; Gen. 3:15) O Iesu Mesia te tuhaa matamua o teie huero. (Gal. 3:16) Ua riro to ˈna pohe e tia-faahou-raa ei niu papu no te tiaturiraa e e tiamâ mai iho â te huitaata i te hara e te pohe. Ua taaihia te tupuraa o teie tiaturiraa i “te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua.” O te feia faatavaihia o tei riro ei arii i nia i te raˈi te piti o te tuhaa o te huero. E ‘faaitehia’ ratou ia tauturu ratou i te Mesia ia haamou i te ao ino a Satani. (Apo. 2:26, 27) E faaorahia te mau mamoe ê atu o tei na roto atu i te ati rahi.—Apo. 7:9, 10, 14.

12. Eaha te mau haamaitairaa faahiahia ta te faaiteraa o tei faatavaihia e hopoi mai no te huitaata?

12 E oaoa rahi te huitaata ia faatere mai te Mesia e tausani matahiti! E ‘faaite-atoa-hia mai te mau tamarii a te Atua’ i te raˈi a haa ˈi ratou ei tahuˈa e te Mesia ia fanaˈo te huitaata i te mau haamaitairaa o te hoo o Iesu. I raro aˈe i te faatereraa a te Basileia i te raˈi, e haamata te taata i te tiamâ mai i te mau faahopearaa o te hara e te pohe a faaorahia ˈtu ai te taata auraro “i te tapea ra o te pohe.” Ia vai taiva ore ratou ia Iehova i na tausani matahiti e i te tamataraa hopea, e vai to ratou iˈoa i roto i “te buka ora” e a muri noa ˈtu. E e noaa ia ratou “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua.” (Apo. 20:7, 8, 11, 12) Auê ïa tiaturiraa faahiahia mau!

E HAAMANAˈO NOA ANAˈE I TO TATOU TIATURIRAA

13. (a) Ua niuhia to tatou tiaturiraa i nia i te aha? (b) Afea te Mesia e fa mai ai?

13 E tauturu rahi na rata e piti a Petero i tei faatavaihia e i te mau mamoe ê atu ia haamanaˈo noa i to ratou tiaturiraa. Ua faataa oia e aita to ratou tiaturiraa i niuhia i nia i ta ratou e rave, i nia râ i te hamani maitai rahi o Iehova: “Ia itoito, a tiai hua ˈtu ai i te maitai e hopoihia mai no outou i te faraa mai o Iesu Mesia.” (Pet. 1, 1:13) E fa mai te Mesia ia haamaitai o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore e ia haamou oia i te feia ino.—A taio i te Tesalonia 2, 1:6-10.

14, 15. (a) Ia aha tatou no te haamanaˈo noa i to tatou tiaturiraa? (b) Eaha te aˈoraa a Petero?

14 No te haamanaˈo noa i to tatou tiaturiraa, eiaha roa ˈtu tatou e haamoe e fatata roa te “mahana o te Atua.” I reira ïa e haamouhia ˈi te “raˈi” nei, aore ra te faatereraa taata, e te “fenua,” oia hoi te feia ino e te “mau mea rii tumu.” Ua papai Petero: “Mai te aha to outou huru e tia ˈi . . . i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra, te mahana e mou ai te raˈi i te tutuihia i te auahi, e e tarapape te mau mea rii tumu i te veavea rahi.”—Pet. 2, 3:10-12.

15 E monohia teie “raˈi” e teie “fenua” e “te raˈi apî [te faatereraa a te Basileia o te Mesia] e te fenua apî [te totaiete taata apî i nia i te fenua nei].” (Pet. 2, 3:13) Ua horoa Petero i te hoê aˈoraa maramarama maitai a “tiai” ai aore ra a haamanaˈo noa ˈi i to tatou tiaturiraa o teie ao apî fafauhia: “E teie nei, e au mau here e, o te reira mau mea ta outou e tiai na, e faaitoito, e haapapu hua ia roohia mai outou e ana ma te hau, ma te porao ore e te hapa ore.”—Pet. 2, 3:14.

E ORA ANAˈE IA AU I TO TATOU TIATURIRAA

16, 17. (a) Ia faaite tatou i teihea “huru e tia ˈi i te haapao maitai” e i “te paieti”? (b) E nafea to tatou tiaturiraa e riro ai ei mea mau?

16 Ia haamanaˈo noa tatou i to tatou tiaturiraa e ia ora atoa râ tatou ia au i te reira. E mea tia ïa ia papu ia tatou e te farii nei Iehova ia tatou. Te mau “huru e tia ˈi i te haapao maitai,” o te tapearaa ïa i te hoê haerea ‘maitai i rotopu i te mau Etene’ ma te rave i ta te Atua e parau ra e mea tia. (Pet. 2, 3:11; Pet. 1, 2:12) ‘Ia aroha atoa tatou ia tatou iho’ e tia ˈi. O te rave-atoa-raa ïa i tei nehenehe ia vai hoê noa to tatou fetii taeae na te ao e i roto i ta tatou amuiraa. (Ioa. 13:35) Te mau huru e tia ˈi i “te paieti,” o ta tatou ïa mau ohipa o te haapapu i to tatou mau taairaa piri e o Iehova. Tei roto atoa te pure-hohonu-raa, te taioraa Bibilia i te mau mahana atoa, ta tatou iho haapiiraa, te haamoriraa utuafare e te poro-tamau-raa i te “evanelia o te basileia.”—Mat. 24:14.

17 Te hinaaro ra tatou paatoa ia fariihia mai tatou e Iehova e ia faaorahia ia “mou” teie ao ino. E ite ïa tatou i to tatou tiaturiraa ia riro ei mea mau, te “tiaturi i te ora mure ore, i ta te Atua ta te ore e tia ia haavare i parau mai hou teie nei ao ra.”—Tito 1:2.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Ua faafanau-faahou-hia te mau Kerisetiano faatavaihia no te hoê tiaturiraa papu

[Hohoˈa i te api 24]

A haamanaˈo noa i te tiaturiraa i roto i to outou utuafare