Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee nannuʼ ni la?

Ñee nannuʼ ni la?

Ñee nannuʼ ni la?

Xii ngue nuu Jesús guiníʼ ora na cheʼ binni chupa kilómetru pa guinábacabe laa saʼ tobi

Lu libana bidii Jesús lu dani que guníʼ: «Pa chuʼ tobi de cani runi mandar uguáʼ laatu bultu stiʼ ti kilómetru la? Laguáʼ ni chupa kilómetru» (Mateo 5:41). Lu textu riʼ caniʼbe de caadxi dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ guni binni dxiqué, casi ni guinabaʼ ti xpinni gobiernu o ti soldadu laacabe gúnicabe.

Lu primé siglu ante de ca dxi stiʼ Jesús, guyuu Israel lu náʼ gobiernu stiʼ ca romanu. Ngue runi, zanda gucaa ca romanu tuuxa binni o ti maniʼ guni xhiiñacaʼ. Laaca zanda guicaacabe xiixa ni napa ti binni pa gúʼyacabe caquiiñeʼ ni para gaca xiixa ni racalaʼdxi gobiernu nagueendaca. Tobi de ca dxiiñaʼ ca nga ni bicaa ca soldadu stiʼ Roma Simón de Cirene guni: bicaacabe laabe guabe ti yaga nanaa ne chinebe ni dede ra chiguuticabe Jesús (Mateo 27:32). Qué ñá ca romanu que binni purtiʼ nabé naná dxiiñaʼ ni gunábacaʼ laacabe gúnicabe ne ca judíu qué ñuuláʼdxicaʼ cani rúnicabe.

Guirutiʼ qué ganna pa maca guʼtaʼ pabiáʼ zanda guinabaʼ gobiernu binni guaʼ xiixa. Peru zándaca qué niná ca judíu nudiicaʼ sti pasu jma de biaʼ gunábacabe laacaʼ. Nga runi, ora gudxi Jesús cani cucaadiaga laa sacaʼ chupa kilómetru pa guinábacabe laacaʼ sacaʼ tobi la? cayábibe laacaʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ ni guinabaʼ gobiernu laacaʼ né stale gana (Marcos 12:17).

Tuu nga Anás ni ruzeeteʼ ca Evangeliu

Ca dxi guca juzgar Jesús, nabé rieeteʼ de ti «sacerdote gola» láʼ Anás, o Anán (Lucas 3:2; Juan 18:13, 19; Hechos 4:6). Laabe nga suegru Caifás, xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stiʼ Israel tiempu que. Guca Anás xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ dede iza 6 o 7 despué de ca dxi stiʼ Jesús hasta dxi gulee ti procurador stiʼ Roma láʼ Valerio Grato laabe lu iza 15. Peru cumu gúcabe xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ la? risácaruʼ stiidxabe ndaaniʼ guidxi Israel. Aparte de xpigúdxibe, laaca guyuu gaayuʼ de ca xiiñibe lu puestu ca.

Ante guni mandar Roma guidxi Israel, ca xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ riaanacaʼ lu puestu sticaʼ dede ora gáticaʼ (Números 35:25). Peru dxi maʼ runi mandar Roma laacabe la? ca gobernador ne ca rey stiʼ guidxi que nga riguíxhecaʼ tu gaca xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne ruchaacaʼ laacabe ora gápacaʼ gana. Ti historiador láʼ Flavio Josefo, bicaa xi biʼniʼ Quirinio, gobernador stiʼ Roma ni biʼniʼ mandar Siria. Guniʼbe gundisaʼ gobernador que Joazar, xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne guluube Anás lugar stiʼ lu iza 6 o 7. Ruluíʼ si gulí ca romanu que binni para gaca xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ lade ca familia ni maca gudixhe Dios gácacaʼ ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ.

Nabé runibiáʼ binni familia stiʼ Anás purtiʼ nápacaʼ stale bidxichi ne rachelucaʼ gápacaʼ jma. Ruluíʼ si beeda gácacabe ricu purtiʼ laacabe nga gunaazecabe negocio nuu ndaaniʼ yuʼduʼ, ra ridoo paloma, dendxuʼ, aceite, vinu ne xcaadxi cosa ni riquiiñeʼ para gudii binni ti ofrenda. Josefo bicaa gupa Ananías, xiiñiʼ Anás, «caadxi mozo qué iquiiñeʼ, laacabe [...] ricaacabe diezmu stiʼ xcaadxi ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ nuu raqué, ne riguíñecabe cani rutoo ndaaniʼ yuʼduʼ que pa qué gudiicaʼ laacabe diezmu».