Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haafatata ˈtu i te Atua

“A farii na e ia hoˈi atu matou”

“A farii na e ia hoˈi atu matou”

I tavini na anei oe ia Iehova? Ua feruri anei oe e tavini faahou ia ˈna? Te ui râ paha oe, ‘E farii anei oia ia hoˈi mai au?’ A taio maite na i teie tumu parau o tei faaineine-taa-ê-hia no oe.

“UA TAPARU vau ia Iehova ia farii e ia hoˈi mai au e ia faaore mai i ta ˈu mau hara tei haamauiui ia ˈna,” ta te hoê vahine ïa i parau. Ua fariu ê oia i te mau haapiiraa Kerisetiano ta ˈna i fanaˈo na. Te aroha ra anei oe ia ˈna? Te uiui ra anei oe: ‘Eaha te manaˈo o te Atua i te feia i faaea na i te tavini ia ˈna? E haamanaˈo anei oia ia ratou? Te hinaaro ra anei oia ia hoˈi mai ratou?’ No te pahono i teie mau uiraa, e hiˈopoa anaˈe i te mau parau ta Ieremia i faahiti. Mea papu e e tamahanahana te mau pahonoraa i to oe aau.—A taio i te Ieremia 31:18-20.

A hiˈo na i tei tupu a faahiti ai Ieremia i teie mau parau. I 740 hou te Mesia, tau matahiti ïa na mua ˈˈe i te tau o Ieremia, ua faatia Iehova e ia hopoi-tîtî-hia na basileia hoê ahuru o Iseraela e te arii no Asura. * E faautuaraa te reira, ua rave hoi ratou i te hara ino mau ma te ore e tâuˈa i te mau faaararaa tamau a te mau peropheta a Iehova. (Te mau arii 2, 17:5-18) Ua taui anei te nunaa i to ratou huru a faaruru ai i te mau ati o te faatîtîraa? Ua faarue hoi ratou i to ratou Atua e i to ratou fenua. E moehia anei ratou e Iehova? Eita anei oia e farii ia hoˈi faahou mai ratou?

“Ua tatarahapa ihora vau”

A vai tîtî ai ratou, ua farii te nunaa i ta ratou hara e ua tatarahapa ˈtura. Ua ite Iehova i te reira. A faaroo na ia ˈna ia faataa i te haerea e i te huru aau o te mau Iseraela i afai-tîtî-hia, tei piihia o Epheraima.

“Ua faaroo hoi au ia Epheraima i te otoraa ia ˈna iho,” ta Iehova ïa e parau ra. (Irava 18) Ua faaroo oia i to ratou autâ no te mau faahopearaa o to ratou haerea tia ore. E au ratou i te hoê tamaiti turituri e taueue ra i to ˈna upoo no to ˈna oto rahi a feruri ai i to ˈna mau fifi e a mihi ai i te oraraa ta ˈna i fanaˈo na. (Luka 15:11-17) Eaha ta te nunaa i parau?

“Ua aˈo mai oe ia ˈu . . . mai te puaatoro aore i haamatarohia ra.” (Irava 18) Ua farii te nunaa e ua tano iho â ratou i te aˈoraahia. E au hoi ratou i te hoê puaatoro tei ore i haamatarohia no te amo i te zugo. Eaha te auraa o teie faahohoˈaraa? Te na ô ra te hoê buka e e au ratou i te puaatoro o te ore roa ˈtu e mauiui i te patia ahani o ˈna i faaroo.

“E faafariu oe ia ˈu, e ua faafariuhia ïa vau i reira, o oe hoi tau Atua, o Iehova.” (Irava 18) Ua haehaa mai to ratou aau e ua tiaoro atura i te Atua. Ua topa roa ratou i roto i te haerea tia ore. I teie nei râ, te taparu nei ratou i te Atua ia tauturu ia ratou ia fanaˈo faahou i to ˈna farii maitai. Te na ô ra te hoê huriraa Bibilia: “O oe to matou Atua—a farii na e ia hoˈi atu matou.”—Contemporary English Version.

“Ua tatarahapa ihora vau; . . . Haama aˈera vau, e maheahea aˈera.” (Irava 19) Ua tatarahapa te nunaa i ta ratou hara, ua farii i te aˈoraa e ua faˈi e ua hape ratou. Ua haama e ua hepohepo roa atoa ratou.—Luka 15:18, 19, 21.

Ua tatarahapa te mau Iseraela, ua oto ratou, ua faˈi i ta ratou mau hara i te Atua e ua fariu ê i to ratou mau haerea ino. E mǎrû mai anei to te Atua aau? E farii anei oia e ia hoˈi atu ratou?

“E aroha ˈtu â vau ia ˈna”

Ua here taa ê Iehova i te mau Iseraela. Ua parau oia: “Ua riro hoi au ei metua no Iseraela, e o Epheraima, o to ˈu ïa matahiapo.” (Ieremia 31:9) E nafea te hoê metua î i te here e ore ai e farii faahou i te hoê tamaiti o te tatarahapa mau ra? A hiˈo na mea nafea Iehova i faaite ai i to ˈna mau huru aau no to ˈna nunaa ei Metua.

“O tau tamaiti here anei Epheraima? e tamaiti hinaaro-rahi-hia anei oia? e ua parau anaˈe au ia ˈna, ua riro faahou atura tau manaˈo i te papuraa ˈtu ia ˈna.” (Irava 20) E parau tamahanahana mau â teie! Mai te hoê metua etaeta e te î râ i te here, ua tamau noa te Atua i te faaara i ta ˈna mau tamarii ia faarue i to ratou haerea tia ore. Aita iho â ratou i faaroo e ua hopoi-tîtî-hia ˈtura ratou. Ua faarue ïa ratou i to ratou fenua. Noa ˈtu e ua faautua oia ia ratou, aita oia i haamoe i to ˈna nunaa e e ore roa ˈtu. E ore roa e moe i te hoê metua î i te here ta ˈna tamarii. Eaha ïa to Iehova huru a ite ai e te tatarahapa mau ra ta ˈna mau tamarii?

“Ua horuhoru tau aau ia ˈna: e aroha ˈtu â vau ia ˈna.” (Irava 20) Ua haapeapea rahi Iehova i ta ˈna mau tamarii. Ua putapû to ˈna aau i to ratou tatarahapa haavare ore e ua hinaaro mau oia e ia hoˈi mai ratou ia ˈna ra. Mai te metua o te parabole a Iesu o te tamaiti haamâuˈa faufaa, ua aroha e ua tiai ru Iehova ia hoˈi mai ta ˈna mau tamarii.—Luka 15:20.

“E Iehova, a farii na e ia hoˈi atu vau!”

Te faaite maira te mau parau o te Ieremia 31:18-20 i to Iehova aumihi î i te here e i to ˈna aroha hamani maitai. Eita e moehia ia Iehova te feia i tavini na ia ˈna. Eaha to ˈna huru ia hinaaro teie mau taata ia hoˈi ia ˈna ra? Ua tia i te Atua i te faaore mai i te hara. (Salamo 86:5) Eita o ˈna e huri tua i te feia e hoˈi ia ˈna ra ma te aau tatarahapa. (Salamo 51:17) E oaoa râ oia i te farii faahou ia ratou.—Luka 15:22-24.

Ua hoˈi faahou te vahine i faahitihia i te omuaraa ia Iehova ra e ua haere i roto i te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova. Ua titauhia ia haavî o ˈna i to ˈna mau manaˈo toaruaru, i manaˈo na hoi o ˈna e eita e au ia ˈna ia tavini ia Iehova. Ua faaitoito e ua tauturu râ te mau matahiapo o te amuiraa ia ˈna ia itoito faahou mai i te pae varua. Ma te aau î i te mauruuru, te parau ra oia, “Auê hoi i te oaoa e ua farii Iehova e ia hoˈi mai au!”

Mai te peu e i tavini na oe ia Iehova e ua feruri oe e tavini faahou ia ˈna, a haere i roto i te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova i to oe vahi. A haamanaˈo e e pahono Iehova ma te aumihi e te aroha hamani maitai i te feia tatarahapa e tiaoro atu ia ˈna, “A farii na e ia hoˈi atu matou.”

Taioraa Bibilia no Eperera:

Ieremia 17-31

[Nota i raro i te api]

^ Tau senekele na mua ˈˈe, i 997 hou te Mesia, ua amaha te mau Iseraela ei piti basileia. Hoê, o te basileia apatoa ïa o na opu e piti o Iuda. Te tahi atu, o te basileia apatoerau ïa o na opu hoê ahuru o Iseraela, pii-atoa-hia Epheraima, o te opu hoi o Epheraima te mea rahi roa ˈˈe.