Eaha to roto?

Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa

Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa

Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa

EAHA tei turai i te hoê tane ia hoˈi i roto i te haapaoraa ta ˈna i faarue? Nafea te hoê taurearea i te iteraa mai i te hoê metua tane ta ˈna i imi noa na? A taio eaha ta teie mau taata i parau.

“Titauhia ia ˈu ia hoˈi ia Iehova ra.”ELIE KHALIL

MATAHITI FANAURAA: 1976

FENUA: KUPERO

AAMU: TAMAITI HAAMÂUˈA FAUFAA

NA MUA ˈˈE: Ua fanauhia vau i Kupero, tera râ, ua paari au i Auteralia. E Ite no Iehova to ˈu na metua, e ua tutava raua i te haapii ia ˈu ia here ia Iehova e ia haafaufaa i ta ˈna Parau, te Bibilia. Tera râ, i to ˈu taurearearaa, ua haamata vau i te orure hau. I te po, e haere au ma te tapuni i rapae i te fare no te amui i te tahi atu mau taurearea. Ua eiâ matou i te mau pereoo e e rave rahi atu â peu ino ta matou i rave.

I te omuaraa, ua rave huna noa vau i teie mau peu aˈunei to ˈu na metua a inoino ai. Tera râ, aita vau e mǎtaˈu faahou. Ua faahoa vau e te feia paari aˈe ia ˈu o tei ore i here ia Iehova e e haerea ino to ratou i nia ia ˈu. I te pae hopea, ua parau vau i to ˈu na metua, aita vau e hinaaro faahou e apiti i ta raua haapaoraa. Ma te faaoromai ua tamata raua i te tauturu ia ˈu, tera râ, ua patoi au i ta raua tutavaraa. Ua oto roa to ˈu na metua.

I muri aˈe i to ˈu faarueraa i te fare, ua haamata vau i te tamata i te raau taero, ma te tanu e ma te hoo atoa i te marijuana e rave rahi. Ua ora vau i te oraraa tia ore e ua au roa vau i te haere i te fare arearearaa. E oioi atoa vau i te iria. Ia parau aore ra ia rave te tahi taata i te hoê mea aita vau i au, e hae roa vau. E pinepine e parau ino vau i te taata ma te tupai ia ratou. Ua rave au i te mau mea atoa aita i haapiihia ia ˈu ei Kerisetiano.

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA: Ua haamata vau i te faahoa i te hoê taata o te rave i te raau taero tei ere i to ˈna metua tane i to ˈna apîraa. E pinepine mâua i te paraparau i te maororaa po. Te tahi mau po, ua haamahora oia i to ˈna aau ma te parau e te mihi ra oia i to ˈna papa. Ua paari au ma te ite no nia i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, ua maere roa vau i te paraparau ia ˈna no nia ia Iesu ma te faataa e ua faatia mai Iesu i tei pohe e ua fafau oia i te na reira faahou i mua nei. (Ioane 5:28, 29) Ua parau vau: “A feruri na e ite faahou oe i to oe papa e e nehenehe tatou pauroa e ora e a muri noa ˈtu, i nia i te fenua i roto i te paradaiso.” Ua putapû teie mau manaˈo i te aau o to ˈu hoa.

I te tahi atu mau taime, e faahiti to ˈu hoa i te mau tumu parau no te mau mahana hopea aore ra no te Toru tahi. E faaohipa vau ta ˈna Bibilia a faaite atu ai i te mau irava e rave rahi o te faaite ra i te parau mau no nia i te Atua ra o Iehova, Iesu e te mau mahana hopea. (Ioane 14:28; Timoteo 2, 3:1-5) Hau atu â vau i te paraparau i to ˈu hoa no nia ia Iehova, rahi atu â vau i te manaˈo ia Iehova.

Ua haamata mǎrû noa te mau parau mau Bibilia tei vai noa na i roto i to ˈu aau o ta to ˈu na metua i tamata i te haapii ia ˈu, i te rahi mai. Ei hiˈoraa, i te tahi mau taime ia rave au i te raau taero i roto i te hoê arearearaa e to ˈu mau hoa, e manaˈo oioi au ia Iehova. E rave rahi o to ˈu mau hoa o te parau ra e te here ra ratou i te Atua, tera râ, aita to ratou haerea e faaite ra e te here mau ra ratou i te Atua. Aita vau e hinaaro e riro mai ia ratou, ua taa ia ˈu eaha tei titauhia ia rave au. Titauhia ia ˈu ia hoˈi ia Iehova ra.

Mea papu, mea ohie ia ite eaha te rave, mea fifi roa ˈtu â râ ia rave i te reira. Te tahi o te mau tauiraa mea ohie i te faaea: o te raveraa i te raau taero e i te faaearaa i te amuimui i te mau hoa. E ua haamata vau i te haapii i te Bibilia e te hoê matahiapo.

Te vai ra râ te tahi mau tauiraa mea fifi roa ia rave. Mea fifi roa no ˈu ia haavî i to ˈu riri. Te tahi taime e haere ia ˈu ia haavî i to ˈu riri tau taime noa e i muri iho e hoˈi faahou mai tera huru. E faahapahapa noa na vau ia ˈu ia hoˈi mai tera huru. Ia paruparu vau, e haere au e hiˈo i te matahiapo o tei haapii ia ˈu i te Bibilia. Ei taeae faaoromai e te hamani maitai, ua faaitoito mau oia ia ˈu. I te hoê mahana, ua faataio oia ia ˈu i te hoê tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa i te faufaaraa eiaha e tuu. * Ua aparau mâua i nia i te mau taahiraa te titauhia ia ˈu ia rave ia haamata anaˈe au i te riri. Ma te haamanaˈo i teie tumu parau e ma te tamau i te pure ia Iehova, ua haavî mǎrû noa vau i to ˈu riri. I te pae hopea, i Eperera 2000, ua bapetizohia vau ei Ite no Iehova. Aita e nehenehe e parau, ua oaoa roa to ˈu na metua.

TO ˈU FAUFAARAAHIA: Teie nei, ua ite au i te hau o te feruriraa e i te hoê manaˈo haava mâ, ma te ite aita vau e haaviivii faahou i to ˈu tino i te raau taero e te peu taotoraa tia ore. Noa ˈtu eaha ta ˈu e rave ra, ia ohipa vau, ia apiti i te mau putuputuraa Kerisetiano aore ra ia faaanaanatae, te oaoa roa nei au. E manaˈo maitai to ˈu i nia i to ˈu oraraa.

Te haamauruuru nei au ia Iehova no to ˈu na metua, no te mea aita raua i haamoˈe ia ˈu. Te manaˈo atoa ra vau i te mau parau a Iesu i roto i te Ioane 6:44: “E ore roa te taata e pee mai ia ˈu aita anaˈe te Metua tei tono mai ia ˈu e faafatata mai ia ˈna ia ˈu ra.” Ua putapû roa vau i te manaˈoraa ua nehenehe au e hoˈi mai ia Iehova ra no te mea ua faafatata mai oia ia ˈu.

“Ua hinaaro vau i te hoê metua tane.”MARCO ANTONIO ALVAREZ SOTO

MATAHITI FANAURAA: 1977

FENUA: TIRENI

AAMU: MERO NO TE HOÊ PǓPǓ DEATH METAL

NA MUA ˈˈE: Ua paari au i pihaiiho i to ˈu mama i Punta Arenas, hoê oire mea au roa te oraraa i te Reni o Magellan i pihaiiho noa i Marite apatoa. Ua taa to ˈu na metua i te paeraa o to ˈu matahiti, e au ra, ua faaruehia vau. Ua hinaaro vau i te hoê metua tane.

Ua haapii to ˈu metua vahine i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e e afai oia ia ˈu i te mau putuputuraa i te Piha a te Basileia. Tera râ, mea hae roa na ˈu te mau putuputuraa e pinepine au e faariri a haere noa ˈi. I te 13raa o to ˈu matahiti, ua faaea roa vau i te apiti atu.

I tera taime, mea au roa na ˈu i te mau pehe e au ra mea aravihi au no te reira. I te 15raa o to ˈu matahiti, ua hauti au i te heavy-metal e te death-metal i roto i te mau oroa, i te fare inuraa e i roto i te mau oroa taotiahia te taata. No to ˈu amuimuiraa i te mau taata hauti upaupa i au roa ˈi au i te upaupa. Ua haamata vau i te haapii i te upaupa i te Fare Upa rau o to ˈu vahi. I te 20raa o to ˈu matahiti, ua haere au i te oire pu, i Santiago, no ta ˈu haapiiraa. Ua tamau noa râ vau i te hauti i roto i te pǔpǔ heavy-metal e te death-metal.

I te roaraa o tera mau taime, aita vau i ite i te oaoa. Ia iti mai tera huru manaˈo, e inu e e rave au i te raau taero e to ˈu mau hoa, tei riro mai mai to ˈu fetii. E haerea orure hau to ˈu e e ite-maitai-hia i nia to ˈu faaahuraa. Ua faaahu vau ia ˈu e te ahu ereere, ua faaroroa vau i to ˈu huruhuru taa e ua faaroroa vau i to ˈu rouru tae roa i to ˈu tauupu.

E rave rahi taime, e faatupu vau i te peapea e e imi hara atoa vau i te mutoi. I te hoê mahana, no te rahi o te ava ta ˈu i inu, ua aa vau i te hoê pǔpǔ taata hoo i te raau taero o tei imi hara i to ˈu mau hoa e ia ˈu. Ua taparahi ino roa teie mau taata ia ˈu e ua fati to ˈu taa.

Te mea peapea roa ˈtu râ, no roto mai i to ˈu mau hoa. I te hoê mahana, ua ite au e ua taiva to ˈu apiti ia ˈu e rave rahi matahiti e to ˈu hoa piri e ua huna to ˈu mau hoa i te reira ia ˈu. Ua mauiui roa vau.

Ua hoˈi au i Punta Arenas, i reira to ˈu haamataraa i te haapii i te upaupa e i te ohipa ei taata hauti i te fira rahi. Ua tamau noa vau i te hauti e i te haruharu e te mau pǔpǔ heavy-metal e te death-metal. Ua farerei au i te hoê vahine nehenehe roa o Sussan te iˈoa e ua faaea fare mâua. Tau taime i muri iho, ua ite Sussan te tiaturi ra to ˈna mama i te haapiiraa o te Toru tahi e o vau aita roa ˈtu. Ua ui mai oia ia ˈu: “Teihea roa ïa te parau mau?” Ua pahono atu vau e ua ite au e mea hape te haapiiraa o te Toru tahi, aita râ vau e nehenehe e haapapu i te reira i roto i te Bibilia. Tera râ, ua ite au o vai te nehenehe. Ua parau vau ia ˈna, o te mau Ite no Iehova te nehenehe e faaite ia ˈna i te parau mau i roto i te Bibilia. I muri iho, ua rave au i te tahi mea o ta ˈu i ore e rave e rave rahi matahiti, ua pure au i te Atua e ua ani au i ta ˈna tauturu.

Tau mahana i muri aˈe, ua ite au i te hoê taata ta ˈu i matau, e ua ani au ia ˈna e Ite no Iehova anei o ˈna. Noa ˈtu ua huru ê o ˈna no to ˈu huru rapaeau, ua pahono oia i ta ˈu mau uiraa no nia i te mau putuputuraa i te Piha a te Basileia. Ua papu ia ˈu tera te pahonoraa o ta ˈu pure. Ua haere au i te Piha a te Basileia e ua parahi au i muri roa eita ïa vau e itehia mai. Noa ˈtu râ, e rave rahi tei ite mai ia ˈu, no te mea ua apiti au i to ˈu tamariiriiraa. Ua farii popou mai ratou ia ˈu e ua tauahi mai ia ˈu ma te here rahi e ua faatupu te reira i te hau i roto ia ˈu. Mai te huru ïa ua hoˈi au i te fare. I to ˈu iteraa i te taata tei haapii ia ˈu i te Bibilia i to ˈu apîraa, ua ani au ia ˈna ia haapii faahou mai ia ˈu.

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA: I te hoê mahana, ua taio vau i te Maseli 27:11 o te parau ra: “Ei haerea paari to oe, ta ˈu tamaiti, e a faaoaoa i to ˈu aau.” Ua maere roa vau i te iteraa e nehenehe te hoê taata hara e faaoaoa i Tei poiete i te ao nui. Ua taa ia ˈu o Iehova te Metua o ta ˈu i imi noa na i te roaraa o to ˈu oraraa!

Te hinaaro nei au e faaoaoa i to ˈu Metua i te raˈi e i te rave i to ˈna hinaaro, tera râ, ua riro vau ei tîtî no te raau taero e te ava e rave rahi matahiti. Ua taa ˈtura ia ˈu i te haapiiraa a Iesu i roto i te Mataio 6:24, o te parau ra: “Eita te hoê taata e nehenehe e tavini e piti fatu.” A tutava noa ˈi au no te rave i te mau tauiraa, ua ohipa mau â te faaueraa tumu no roto mai i te Korinetia 1, 15:33 i nia ia ˈu: “Eiaha outou e vare. E ino te haerea maitai i te amuimuiraa i te feia iino.” Ua taa ia ˈu aita ta ˈu e nehenehe e faarue i to ˈu haerea ino mai te peu e tamau vau i te haere i te mau vahi ta ˈu i matau e i te amuimui i te hoê â mau taata. Mea papu roa te aˈoraa Bibilia: Mea titauhia ia ˈu ia tâpû ê roa i te mau mea o te faaturori ia ˈu.—Mataio 5:30.

Te faaotiraa fifi roa o ta ˈu i rave, o te faarueraa ïa i te heavy-metal, tera hoi te upaupa ta ˈu i au roa. Maoti te tauturu a to ˈu mau hoa i roto i te amuiraa, ua manuïa vau. Ua faaea roa vau i te inu i te ava e te rave i te raau taero. Ua tâpû vau i to ˈu rouru, ua hahu vau i to ˈu huruhuru taa e ua faaea vau i te ahu noa i te ahu ereere. I to ˈu parauraa ia Sussan te hinaaro ra vau e tâpû i to ˈu rouru, ua maere roa o ˈna. Ua parau mai oia ia ˈu: “E haere au na muri ia oe no te ite eaha teie Piha a te Basileia!” Ua au roa o ˈna ta ˈna i ite i reira, e ua haamata oia i te haapii i te Bibilia. I muri aˈe, ua faaipoipo mâua Sussan. I 2008, ua bapetizohia mâua ei Ite no Iehova. Ua oaoa roa mâua i te apiti e to ˈu mama no te tavini ia Iehova.

TO ˈU FAUFAARAAHIA: Ua horo ê au i te hoê ao e ere te oaoa i te mea mau e te amuimuiraa i te mau hoa taiva. Te au noa ra vau i te upaupa, teie nei râ e maiti au te upaupa ta ˈu e faaroo. E faaohipa vau i to ˈu tupuraa no te tauturu i to ˈu mau fetii e te tahi atu, te feia apî iho â râ. Ua hinaaro vau e tauturu ia ratou ia ite ratou e nehenehe te mau mea ta teie nei ao e pûpû e riro ei mea anaanatae, tera râ, e “pueraa pehu” noa te reira.—Philipi 3:8.

Ua fanaˈo vau i te mau hoa taiva ore i roto i te amuiraa Kerisetiano, i reira e itehia ˈi te here e te hau. Hau atu â, a faafatata ˈi au ia Iehova, ua itehia mai ia ˈu i to ˈu Metua.

[Nota i raro i te api]

^ par. 14 E itehia te tumu parau “Te manuïaraa maoti te tamau-noa-raa,” i te 1 no Fepuare 2000, api 4-6.

[Parau iti faaôhia ô]

“Ua nehenehe au e hoˈi mai ia Iehova ra no te mea ua faafatata mai oia ia ˈu.”