Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ejemplu stiʼ cani gupa fe

José gupa binnilidxi ne bidii ni caquiiñecabe

José gupa binnilidxi ne bidii ni caquiiñecabe

JOSÉ nuu ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ láʼ Belén. Maʼ huaxhinni ngue ne chigúninebe binnilídxibe ti viaje zitu. Laabe gudíxhebe últimu bultu deche burru huiiniʼ stibe ne gudapa huiinibe décheme, de raqué ruyadxibe guiráʼ ladu ndaaniʼ calle que. Ne zándaca caníʼ íquebe guizáʼ zitu ngue zazácabe para chindácabe Egipto. Qué runibiáʼcabe ca binni que, nin diidxaʼ riniʼcaʼ ne nin ca costumbre sticaʼ... Ñee ziaa binnilídxibe raqué la?

Nanna dxíchinu guca nagana para José gabi María biseendaʼ Dios ti ángel para gudxi laa lu ti bacaandaʼ xi guendanagana chiguidxaagalúcabe. Peru gúcabe nadxibalú ne gúdxibe laa nuu rey Herodes guuti xiiñihuiinicabe. Ngue runi caquiiñeʼ guireecabe de Belén nagueenda (Mateo 2:13, 14). Guizáʼ nuu María xizaa. Nin laabe nin José qué ganda guiénecabe xiñee nuu ca binni que guuticaʼ xiiñicabe pa qué gapa donda. Ne qué zanda diʼ guni baʼduhuiiniʼ que gastiʼ para gulá laca laa. Peru nánnacabe zanda gacané Jiobá laacabe, ngue runi biásacabe de guidxi que.

Guiráʼ ca binni ni nabeza ndaaniʼ guidxi Belén que nisiaasicaʼ, nin gánnacaʼ xi guendanagana chigueeda. José, María ne Jesús nagaʼchiʼ bireecabe de guidxi que laga nacahuiruʼ. Biaʼsi ora maʼ ziyaaniʼ neza ra rindani gubidxa que, mápeca zécabe neza gueteʼ stiʼ guidxi Belén. Ne zándaca caníʼ ique José: «Xi guneʼ para ganda gapaʼ binnilidxeʼ de ca enemigu ni zanda guuti laadu, pa naa ti carpinteru si nga nacaʼ yaʼ. Ñee qué ziuu dxi gusiaadxaʼ ni caquiiñeʼ ca binnilidxeʼ la? Ñee zanda gusiniiseʼ baʼduhuiiniʼ ni nabé risaca bidii Jiobá naa para gapaʼ riʼ, neca guidxagaluáʼ guendanagana la?». Nabé naroʼbaʼ ca guendanagana bidxagalú José. Ora maʼ bidúʼyanu ximodo bidxiilube cani zudiʼnu cuenta xiñee guiranu naquiiñeʼ gápanu fe cásica laabe ne jma nga zacané ejemplu stibe cani maʼ napa xiiñiʼ.

Bilabe binnilídxibe

Raca jma de ti iza, laga nuuruʼ José ndaaniʼ gudxi Nazaret, bichaa xquendanabani. Ne raqué nga bidii stiidxabe María, xiiñiʼ Elí, guichaganabe laa. Para José la? naca María ti gunaa ni qué huayuni cosa dxabaʼ ne nabé napa fe Dios. Peru málasi gúnnabe nacaxiiñiʼ María. Yanna, para cadi guiníʼ binni laabe la? gudixhe íquebe gaca divorciarbe de laa nagaʼchiʼ. * Dxiquepeʼ gudxi ti ángel laabe lu ti bacaandaʼ biquiiñeʼ Jiobá espíritu santu stiʼ para gucaxiiñiʼ María. Ne ndiʼ nga gudxi ángel que laabe chiguni baʼduhuiiniʼ que: «Zulá ca xpinni de irá ni huachee caʼ». Ne laaca gudxi laabe: «Gucuaa María xheela luʼ ne ma cadi ucaa ique lu usaana lu laabe» (Mateo 1:18-21).

Cumu nabé nachaʼhuiʼ José ne nácabe ti hombre nabé ruzuubaʼ diidxaʼ la? bíʼnibe guiráʼ ni gudxi ángel que laabe. Gucuaabe dxiiñaʼ nabé risaca ni qué huayuu dxi guni tuuxa binni lu Guidxilayú: gusiniisibe ne gápabe Xiiñipeʼ Dios, nin cadi liica xiiñibe. Despué, dxi nacaxiiñiʼ María, yené José laabe ndaaniʼ guidxi Belén para guicá lácabe, purtiʼ zinándabe ni na ley gudixhe emperador romanu que. Ne raqué nga gule baʼduhuiiniʼ que. *

Lugar de nibiguetaʼ José Nazaret la? biaananebe binnilídxibe Belén para cuézacabe raqué, ti guidxihuiiniʼ ni nuu chupa chonna kilómetru de Jerusalén. Neca binni pobre laacabe, peru biʼniʼ José stipa para cadi ñaadxaʼ gastiʼ María ne baʼduhuiiniʼ que. Qué nidaa de gule Jesús yendézacabe ndaaniʼ ti yoohuiiniʼ ni qué gápapeʼ stale cosa. Ne dxi maʼ huaniisihuiiniʼ Jesús, zándaca maʼ nápabe biaʼ ti iza, málasi bibiguetaʼ bichaa xquendanabánicabe.

Yendá caadxi hombre ralidxi José ne María, ne bisihuínnicaʼ respetu baʼduhuiiniʼ que. Laacaʼ ruundacaʼ beleguí ne zeedacaʼ neza ra rindani Gubidxa stiʼ guidxi Belén, zándaca de Babilonia. Yenándacaʼ ti beleguí dede yendacaʼ ra nuu baʼduhuiiniʼ ni chigaca rey stiʼ ca judíu que.

Zándaca nanna ca hombre ni ruundaʼ beleguí que guluucaʼ xquendanabani Jesús ra naxoo, ne zándaca coʼ. Qué niné diʼ beleguí que laacabe Belén, sínuque primeru yeneni laacabe Jerusalén, ne raqué nga gúdxicabe rey Herodes cuyúbicabe baʼduhuiiniʼ ni chigaca rey stiʼ ca judíu. Ni bíʼnicabe que jmaruʼ si bichiichini rey que purtiʼ nápabe envidia baʼduhuiiniʼ que. (Biiyaʼ tema ni láʼ «Cani ruundaʼ revista riʼ racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ: Tu bicaa beleguí que Belén», ni zeeda lu yaza 29.)

Galán si nga gucané sti binni jma nadipaʼ que Herodes laacabe. Ximodo yaʼ. Cani yeganna laacabe que yenecaʼ stale cosa risaca, casi «oro, olíbano ne mirra», ne qué nibézacaʼ nudiicabe laacaʼ xiixa. ¡Nanna pabiáʼ bidxagayaacabe ora bíʼyacabe guiráʼ ngue yaʼ! Ca binni ni ruundaʼ beleguí que cá íquecaʼ gábicaʼ rey Herodes paraa nuu baʼduhuiiniʼ que, ngue runi maʼ Jiobá peʼ biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana que. Xi bíʼnibe yaʼ. Lu ti bacaandaʼ gúdxibe ca binni ni ruundaʼ beleguí que guicaacaʼ sti neza para guibiguétacaʼ xquídxicaʼ (Mateo 2:1-12).

Qué nindaa de zeʼ ca binni ni bedaganna José ne María que biseendaʼ Jiobá ti ángel para quixhená José, ne gudxi laabe: «Biasa gucuaa badu huiini ca ne jñaa, laché Egipto ne laguiaana raqué, ne naa gabe laatu padxí ma zanda iree tu de raqué, purti zuyubi Herodes badu huiini ca para guuti» (Mateo 2:13). Casi maca bidúʼyanu ra bizulú tema riʼ, nagueendaca bizuubaʼ José diidxaʼ. Cumu ni jma risaca para laabe nga chuʼ baʼduhuiiniʼ que nazaaca la? ngue runi gucuaabe binnilídxibe yenebe Egipto. Ne ca cosa risaca ni yené ca binni ni ruundaʼ beleguí que nga gucané para gúpacabe ni biquiiñecabe biaʼ tiempu guyuucabe xquidxi binni.

Caadxi cuentu ne historia ni gudixhe si binni ruzeetecani nabé sicarú guiráʼ ni bizaaca José ne María neza zecaʼ Egipto. Lúcani rieeteʼ biʼniʼ Jesús milagru para qué ñaca neza stícabe zitu, ne para qué ñuniná caadxi hombre malu laacabe, ne dede bíʼnibe sti milagru para gandagaa yaga ziña ni cá dátil lu ni nuu neza zécabe ti ganda uchuugu María cani. * Peru dxandipeʼ la? zitu guzácabe para yendácabe raqué ne nagana guca biaje que purtiʼ qué runibiáʼcabe nezaqué.

Cani napa xiiñiʼ zanda guiziidicaʼ stale cosa de ejemplu stiʼ José, purtiʼ jma gucuá íquebe gápabe binnilídxibe, ne pur nga nagueendaca bisaanabe xhiiñabe ne qué nicá íquebe ñápabe stale cosa risaca para nibánibe galán. Rihuinni dxíchica nabé risaca para laabe gúnibe dxiiñaʼ ni bidii Jiobá laabe. Nabé nagana para gusiniisi binni xiiñiʼ yanna, purtiʼ nuu stale binni ni zanda gucaa xiiñicabe guni cosa dxabaʼ o dede gunitilú xquendanabánicaʼ. Nga runi, nabé rusisácanu dxiiñaʼ ni runi ca hombre ne ca gunaa ni napa xiiñiʼ purtiʼ rápacaʼ xiiñicaʼ, cásica biʼniʼ José.

Gúpabe binnilídxibe

Ruluíʼ si qué ñaanané José binnilidxi xadxí ndaaniʼ guidxi Egipto, purtiʼ qué nindaa de nuucabe raqué gudxi ti ángel José maʼ guti Herodes. Lu stiidxaʼ Dios maca guníʼ Jiobá zusendacaa Xiiñiʼ de Egipto (Mateo 2:15). Ne gucané José para gaca ni maca guníʼ Dios ora bireebe guidxi que ne yebíʼnebe binnilídxibe Jerusalén, xquídxicabe. Peru paraapeʼ zécabe yaʼ.

José naca ti hombre ni riníʼ ique dede ante xi zándaca guizaaca binnilidxi. Laabe bidxíbibe Arquelao, ni chichuu lugar stiʼ Herodes, purtiʼ naca ti hombre nabé malu ne ruuti binni. Dios gudxi José chiné binnilidxi neza guiá, zitu de guidxi Jerusalén ne zitu de ca binni ni nuu guniná laacabe. Pur ngue bibiguetaʼ José ne María Nazaret ti guidxihuiiniʼ stiʼ Galilea, ne raqué biaanacabe ne bisiniisicabe ca xiiñicabe (Mateo 2:19-23).

Neca qué ñápacabe stale cosa risaca para nibaninécabe, peru nagana modo bibánicabe. Lu Biblia rieeteʼ guca José ti carpinteru, ne stale cosa nga biʼniʼ ti binni ni runi dxiiñaʼ ca dxiqué. Laacabe gupa xidé bisábacabe yaga, guyuáʼcabe cani ne gudíxhecabe cani para guibidxi cani. Ne ca yaga que nga riquiiñecabe para gucuícabe yoo, gúnicabe barcu, gúnicabe xiixa puente huiiniʼ o gúnicabe carreta, rueda, ayubu, ne guiráʼ ni riquiiñecabe para gúnicabe dxiiñaʼ lu layú (Mateo 13:55). Stale stipa nga biʼniʼ ca carpinteru ni bibani dxiqué para gúnicaʼ xhiiñacaʼ. Laacabe jma nga bíʼnicabe dxiiñaʼ entrada ralídxicabe o ti yoo huiiniʼ ni nuu cueʼ lídxicabe.

José gupa stale clase herramienta, ne zándaca nuu de laacani guca cani stiʼ bixhózebe. Zándaca gúpabe escuadra, plomo tiralinea, jacha, serruchu, zuela, martíu, mazu, ne xcaadxi clase de formón ne pegamentu. Ne zándaca biquiiñebe ti taladru de arcu, ni rucaabiéquecabe para quiide. Laaca zándaca gúpabe chupa chonna clavu neca caru bisaca cani dxiqué.

Guníʼ ique nahuiiniʼ Jesús ne cayuuyadxí ximodo runi bixhoze dxiiñaʼ. Dede rusiaande lube ora maʼ cayuuyadxibe de primé ne últimu bieque stiʼ José. Ora guyadxibe naʼ bixhózebe, batanáʼ, pabiáʼ xilaga deche, rudiibe cuenta pabiáʼ nadipaʼ ne nanna guni xhiiñaʼ ne rihuinni nabé nuu xpiaaniʼ pur modo ruuyadxí. Zándaca bizulú José bisiidiʼ laabe xiixa dxiiñaʼ huiiniʼ, casi iquiiñebe guidiladi benda ni maʼ bibidxi para guni lisunebe ladi yaga, ne bisiidiʼ laabe ximodo gunibiaʼbe yaga sicómoro, roble, olivo ne xcaadxi yaga.

Laaca biiyaʼ Jesús, cásica riquiiñeʼ José naʼ para gusaba yaga, uchuuguʼ muríu ne uquiidiʼ ca pieza stiʼ xiixa ni cayuni, zacaca biquiiñebe ni para bisihuínnibe pabiáʼ nadxiibe Jesús, jñaa ne xcaadxi biʼchiʼ ne bizaʼnaʼ. Ne rihuinni biroobaʼ familia que, purtiʼ despué gupa José ne María biaʼ xhi xhoopaʼ xiiñicaʼ (Mateo 13:55, 56). Cumu stálecabe la? jmaruʼ si biʼniʼ José dxiiñaʼ.

Peru ni jma risaca para José nga gusiidiʼ binnilidxi de Dios. Ngue runi guleebe tiempu para bisiidibe ca xiiñibe de Jiobá ne ca ley stiʼ. José ne María nabé yenecaʼ laacabe ndaaniʼ sinagoga ni nuu ndaaniʼ guidxi huiiniʼ ra nabézacaʼ, lugar que rigucaadiaga guiráʼ binni ra riuundaʼ Ley stiʼ Dios ne ra rusiénecabe de laani. Zándaca despué nabé gunabadiidxaʼ Jesús bixhoze ne jñaa stale cosa de ni binadiaga. Ne nannadxíchinu biʼniʼ José guirá ni gúndatiʼ para bisiidiʼ Jesús guiráʼ ni racalaʼdxiʼ ganna de Dios. José laaca yené binnilidxi ca saa ni raca guiráʼ iza para guni adorárcabe Dios ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Para chindácabe lugar ra raca Pascua que naquiiñeʼ sácabe jma de 110 kilómetru ne biáʼqueca zazácabe ora guibiguétacabe. Zándaca biaʼ chupa semana nga rindaa biaje que maca ne saa que.

Zacagá nga runi ca xpinni Cristu ni naca xaíque stiʼ ti familia yanna riʼ. Jma nga rusisácacabe gusiidicabe xiiñicabe de Dios ne para ganda gúnicabe ni rusaanacabe de gúnicabe ni racaláʼdxicabe, dede rusaanacabe de guyúbicabe gápacabe stale cosa risaca para guibánicabe galán. Rúnicabe stipa para chinécabe ca xiiñicabe ca guendaridagulisaa ni raca guiráʼ semana ne ca guendaridagulisaa roʼ. Cani napa xiiñiʼ nácacaʼ casi José, purtiʼ nánnacaʼ herencia jma risaca ni zanda gusaananecaʼ laacabe nga gusiidicaʼ laacabe de Dios.

Naguu xaíquecabe laabe

Biblia ruzeeteʼ xi bizaaca dxi napa Jesús 12 iza. José gupa costumbre chiné binnilidxi Jerusalén dxi raca Pascua. Stale familia nga maʼ zecaʼ juntu, ne cumu maʼ primavera ngue la? sicarú rihuinni guiráʼ guixi gaʼ que. Ora maʼ zidíʼdicabe ca lugar ra naloma ne nabé feu para chindácabe Jerusalén que stale de laacabe maʼ ziyuundaʼ caadxi salmo ora maʼ ziguíʼbacaʼ (Salmo 120 dede 134). Zándaca gayuaa mil binni ridxá ndaaniʼ guidxi que. Guiluxe si saa que maʼ ribiguetaʼ guiráʼ familia que ralídxicaʼ sti biaje. Cumu stale cosa nga caníʼ ique José ne María la? zacaxácabe zeeda Jesús lade guiráʼ binni que, zándaca ra zeeda xcaadxi binnilídxicabe. Peru guzasícabe guidubi ti dxi, guizáʼ bidxíbicabe purtiʼ qué guidxélacabe Jesús nin ti ladu (Lucas 2:41-44).

Oraqueca bibiguétacabe Jerusalén dede cayacaditi ladxidóʼcabe. Guzácabe ndaaniʼ ca calle que peru maʼ nin ti binni qué ñuuyacabe, canayúbicabe xiiñicabe ne cucaacabe ridxi laabe. Paraa nuube pue. Zándaca lu chonna gubidxa de biniti Jesús que guníʼ ique José pa cadi maʼ bicheené Jiobá. Últimu yeyúbicabe laabe ndaaniʼ yuʼduʼ que ne guyuucabe ra dagulisaa ca maestru ni nanna de Ley. Raqué bidxélacabe Jesús zubané ca hombre que (Lucas 2:45, 46). ¡Dede gutadxí ladxidóʼ José ne María ora bíʼyacaʼ laabe!

Raqué cucaadiaga Jesús ca maestru que ne canabadiidxaʼ laacabe, ne laacaʼ dede cadxagayaacaʼ pabiáʼ nánnabe pur modo cacábibe. José ne María laaca cadxagayaacaʼ. Biblia qué ruzeete diʼ pa guníʼ José xiixa oraqué. Peru María bisihuinni xi cayuni sentírcabe ora guníʼ: «Xiiñeʼ, xiñee ndi canayuʼnu laadu sicaríʼ. Naa ne bixhoʼzo lugu canazá du canayubi du lii» (Lucas 2:47, 48).

Ni bizaaca lu historia ni zeeda lu Biblia riʼ, rusihuinni xi guiráʼ guendanagana rapa binni ora napa xiiñiʼ. Ne xiiñiʼ ndácabe que naca ti binni ni qué ruche. Pur ca cosa malu ni cazaaca lu Guidxilayú riʼ nabé riguu xaíque binni ca xiiñiʼ, peru ratadxí ladxidoʼcaʼ gánnacaʼ ruzeeteʼ Biblia ca guendanagana ni rápacaʼ.

Peru galanpeʼ bidxélacabe Jesús zuba ndaaniʼ yuʼduʼ que, ne raqué nga runi sentirbe nuube jma gaxha de bixhózebe ni nuu guibáʼ. Guizáʼ cucaadiaga Jesús guiráʼ ni cusiidiʼ ca binni que laa. Ngue runi, né diidxaʼ nadóʼ gúdxibe bixhózebe ne jñaabe: «Xiñee ndi canayubi tu naa. Ñee qué ganna tu pa naquiiñe gune xhiiña Bixhoze la?» (Lucas 2:49).

Nannadxíchinu nabé bicaa ca diidxaʼ que José guiníʼ ique. Zándaca dede bidxá tipa ladxidoʼbe purtiʼ nánnabe bisiidibe Jesús gannaxhii Jiobá. Ne neca ti hombrehuiiniruʼ Jesús, peru nayecheʼ runi sentirbe ora gábibe Jiobá bixhozeʼ. Ne para gunda gunnaxhiibe Jiobá la? gupa xidé gucané José laabe.

Pa nápaluʼ xiiñiluʼ, ñee rudiiluʼ cuenta pabiáʼ galán nga dxiiñaʼ nápaluʼ para gusiidiluʼ laacabe gánnacabe ximodo nga rannaxhii binni xiiñiʼ ne rapa laacabe la? Ne pa maca napa xheelaluʼ xiiñiʼ ante guichaganaluʼ laa o gucuaaluʼ tuuxa baʼduhuiiniʼ casi xiiñiluʼ la? bietenalaʼdxiʼ xi biʼniʼ José ne bisisaca cada tobi de laacabe casi ñaca gastiʼ stobi casi laacabe. Gucané laacabe chúʼcabe gaxha de Jiobá, Bixhózecabe ni nuu guibáʼ.

Bíʼnibe dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ gúnibe

Biblia rusihuinni xcaadxi cosa ni biʼniʼ José. Ne risaca gánnanu de laacani. Luni rieeteʼ bizuubaʼ Jesús stiidxaʼ bixhoze ne jñaa ne «ze dxi jma ziyuu xpiaani be ne ziniisi be ne cayeche né Dios laabe ne zaqueca cayeche né binni laabe» (Lucas 2:51, 52). Xi rusiidiʼ ca diidxaʼ riʼ laanu yaʼ. Rusiidiʼ cani laanu gupa José binnilidxi ne bidii ni caquiiñecabe. Bihuinni zacá ni purtiʼ xiiñibe ni qué ruchee que nabé biʼniʼ respetar laabe ne bizuubaʼ stiidxabe.

Laaca rizíʼdinu: «ze dxi jma ziyuu xpiaani» Jesús. Nga runi, zanda guiníʼ íquenu gucané José laabe para gúcabe ti binni nuu xpiaaniʼ. Dxi bibánicabe que, guyuu ti proverbio yooxhoʼ ni nabé binibiáʼ ca judíu que, ne laani nani ti binni si ni napa stale tiempu nga zanda gaca tuuxa ni nuu xpiaaniʼ. Nácabe ca binni ni runi dxiiñaʼ de carpinteru, cani runi dxiiñaʼ lu layú, ca herreru, qué gánnacaʼ xii nga ni jneza ne ni cadi jneza ne qué zanda diʼ guni juzgarcaʼ tuuxa; ne qué randa riquiiñecaʼ ejemplu para gusiénecaʼ xiixa. Biniisi si Jesús bisihuinni cadi jneza diʼ modo riníʼ ique ca binni que. Purtiʼ stale biaje binadiágabe hombre ni gúpabe de bixhózebe, ti carpinteru, nabé jneza modo bisiidiʼ laabe xii nga ni jneza ne ni cadi jneza para Jiobá ne modo runi juzgar.

Ne cumu bedagaca Jesús ti hombre nadipaʼ la? nga rusihuinni bizaalaʼdxiʼ José chuʼbe nazaaca. Laaca bisiidiʼ José laabe gúnibe dxiiñaʼ nadipaʼ. Ne cadi binibiaʼsícabe Jesús casi xiiñiʼ ti carpinteru, sínuque gudxipécabe laabe «carpinteru» (Marcos 6:3). Rihuinni dxíchica guleendú José ni gudixhe ique: jneza modo bisiidibe Jesús. Nga runi, galán guizaalaʼdxiʼ cani naca xaíque ndaaniʼ ti familia pur chuʼ ca xiiñicaʼ nazaaca ne gacanecaʼ laacabe gápacabe ti dxiiñaʼ ni ganda gacané laacabe guibánicabe, cásica biʼniʼ José.

Lu historia riʼ laaca zeeda dede ra guyuunisa Jesús dxi maʼ napa 30 iza, peru maʼ qué ruzeeteruʼ ni de José. Stale cosa rusihuinni maʼ viuda María dxi bizulú bicheeche Jesús diidxaʼ (biiyaʼ cuadru ra na «Padxí guti José» lu yaza 27). Neca maʼ huaxiéʼ rieeteʼ de laabe, peru galán ejemplu bisaanabe para cani napa xiiñiʼ purtiʼ gúpabe binnilídxibe ne bidiibe ni iquiiñecaʼ ne gúcabe ti binni ni gupa fe dede ra guti. Guiráʼ binni ni napa xiiñiʼ, cani naca xaíque ndaaniʼ ti familia, ne guiráʼ xpinni Cristu, galán gúnicaʼ stipa pur gápacaʼ fe cásica José.

[Nota]

^ Dxiqué, ora gudii stiidxaʼ tuuxa guichaganáʼ ti binni zeeda gácani casi ora maʼ bichaganáʼ.

^ Biiyaʼ tema ni láʼ: «Ejemplos de fe: Sacó “conclusiones en su corazón”», lu La Atalaya 1 stiʼ octubre 2008.

^ Lu Biblia rihuinni dxichi biʼniʼ Jesús primé milagru guyuunisa si (Juan 2:1-11). Para gánnaluʼ jma de ca cuentu ni gudixhe si binni, zanda gúʼyaluʼ tema ni zeeda lu yaza 18, ni láʼ «Ca evangeliu nacubi: Ñee zanda gusiidicani binni xiixa ni qué ganna de Jesús la?».

[Cuadru ni zeeda lu yaza 27]

Padxí guti José

Laanu nánnanu nabani José dxi napa Jesús 12 iza. Biaʼ iza ca maʼ ruzulú ca hombrehuiiniʼ judíu riziidicaʼ dxiiñaʼ runi bixhózecaʼ, ne ora maʼ nápacabe biaʼ 15 iza maʼ ruzulú rúnicabe ni. Ne biaʼsi tiempu bibani José ca nga biquiiñeʼ para bisiidiʼ xiiñiʼ gaca ti carpinteru. Peru ñee nabánirube dxi bizulú Jesús bicheechebe diidxaʼ ra maʼ napa 30 iza la? Ruluíʼ si maʼ coʼ. Dxi nápabe biaʼ iza ca rieeteʼ de jñaabe, ca bíʼchibe, ca bizáʼnabe, peru qué rieeteʼ diʼ de José. Ne ti biaje lugar de ñábicabe laabe xiiñiʼ José, gúdxicabe laabe «xiiñi María» (Marcos 6:3). Laaca rieeteʼ lu Biblia dxicá maʼ stubi si María riguixhe xi guni, ne qué rinabadiidxaʼ xheelaʼ (Juan 2:1-5). Dxi bibani ca binni ruzeeteʼ Biblia, cadi biaa diʼ ca gunaa que gúnicaʼ zaqué pa nápacaʼ xheelacaʼ, rúnicabe zacá ora maʼ viuda laacabe. Sti cosa ruzeeteʼ Biblia nga, gunabaʼ Jesús apóstol Juan gapaʼ jñaabe (Juan 19:26, 27). Pa ñaca nibani José la? qué niníʼdibe zacá. Nga runi, zándaca nahuiinigaruʼ Jesús dxi guti José. Yanna, cumu Jesús ngue baʼduʼ lugola la? zándaca maʼ laabe biaananebe negocio gupa bixhózebe ne bidiibe ni caquiiñeʼ binnilídxibe ne bíʼnibe ni dede dxi guyuunísabe.

[Imagen ni zeeda lu yaza 24]

Biʼniʼ José guiráʼ ni gunda para gapa xiiñiʼ

[Imagen ni zeeda lu yaza 25]

Nabé bíʼnibe dxiiñaʼ para gudiibe ni caquiiñeʼ familia stibe

[Imagen ni zeeda lu yaza 26]

Yené José familia stiʼ ra templu ni nuu Jerusalén para guni adorarcaʼ Jehová

[Imagen ni zeeda lu yaza 28]

Bisiidibe xiiñibe dxiiñaʼ de carpinteru