Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Te hinaaro nei te Tamaiti i te faaite i te Metua’

‘Te hinaaro nei te Tamaiti i te faaite i te Metua’

‘Te hinaaro nei te Tamaiti i te faaite i te Metua’

“Aore hoi te hoê i ite i te Metua, maori râ o te Tamaiti, e o ta te Tamaiti i hinaaro i te faaite atu.”—LUKA 10:22.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

No te aha o Iesu te taata maitai aˈe no te faaite i to ˈna Metua?

Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna Metua ia vetahi atu?

E nafea outou e pee ai i te hiˈoraa o Iesu e e faaite ai i te Metua ia vetahi ê?

1, 2. Eaha te uiraa e mea fifi no e rave rahi ia pahono, e no te aha?

 ‘O VAI te Atua?’ Teie te hoê uiraa e mea fifi roa no e rave rahi ia pahono. A hiˈo na i te haapiiraa o te Toru tahi, te tiaturi ra te rahiraa o te taata e faahua Kerisetiano ra i te reira. Mea rahi râ te faˈi ra e e haapiiraa taa ore teie. Ia au i te hoê taata papai e peresibutero atoa hoi, aita e nehenehe e faataa i te haapiiraa o te Toru tahi no te mea te vai ra te tahi mau mea aita te taata e taa ra. Te tiaturi ra vetahi atu i te haapiiraa o te tauiuiraa o te mau mea ora. No ratou, aita e Atua, ua fa noa mai te mau mea faahiahia o te poieteraa mai tera. Aita Charles Darwin, o tei haaparare i teie haapiiraa, i patoi e te vai ra te Atua. Ua parau râ oia e aita te taata e nehenehe e taa i te taatoaraa o te mau mea no nia i te Atua.

2 Ua feruri hohonu te rahiraa o te taata, noa ˈtu eaha ta ratou e tiaturi ra, i teie uiraa. Mea rahi râ tei faaea i te imi i te Atua, aita hoi i roaa ia ratou te tahi pahonoraa mauruuru. Ua haapouri atoa Satani i te aau o te feia faaroo ore. (Kor. 2, 4:4) E ere ïa i te mea maere e aita te rahiraa o te taata i ite i te parau mau no nia i te Metua, te Atua Poiete o te ao nui!—Isa. 45:18.

3. (a) O vai tei faaite mai i te Atua Poiete? (b) E hiˈopoa tatou i teihea mau uiraa?

3 Mea faufaa roa ia haapii te taata i te parau mau no nia i te Atua. No te aha? O te feia anaˈe hoi o te tiaoro “i te iˈoa o Iehova” te ora. (Roma 10:13) Te tiaororaa i te iˈoa o te Atua, o te haapiiraa ïa o vai o ˈna e eaha to ˈna huru. Ua haapii Iesu i teie ite faufaa mau i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua faaite oia i to ˈna Metua ia ratou. (A taio i te Luka 10:22.) No te aha o Iesu anaˈe te nehenehe e faaite i to ˈna Metua ma te tia roa? Ua nafea oia? E e nafea ia pee i te hiˈoraa o Iesu ma te faaite i te Metua ia vetahi atu? E hiˈopoa mai tatou i teie mau uiraa.

O IESU TE TAATA MAITAI AˈE NO TE FAAITE I TE METUA

4, 5. No te aha o Iesu te taata maitai aˈe no te faaite i to ˈna Metua?

4 O Iesu te taata maitai aˈe no te faaite i to ˈna Metua. No te aha? Hou a poietehia ˈi te mau mea ora atoa, tei te raˈi o Iesu, ei varua. O ˈna “te Tamaiti fanau tahi a te Atua.” (Ioa. 1:14; 3:18) E tiaraa otahi mau teie! I pihaiiho i to ˈna Metua, ua fanaˈo oia i to ˈNa haapao maitai e ua haapii no nia ia ˈNa e i to ˈNa mau huru maitatai. I tera maororaa, ua tauaparau rahi te Metua e te Tamaiti e ua piri roa ˈtu â to raua taairaa. (Ioa. 5:20; 14:31) Auê ïa ite rahi tei noaa mai ia ˈna i te hiˈoraa i te huru o to ˈNa Metua!—A taio i te Kolosa 1:15-17.

5 Ua maiti te Metua i te Tamaiti ei auvaha no ˈNa, “te Logo ïa a te Atua.” (Apo. 19:13) Ua horoahia ia Iesu anaˈe te hopoia e faaite i to ˈna Metua ia vetahi atu. No reira Ioane i faataa ˈi ia Iesu, “te Logo,” “i nia i te ouma o te Metua.” (Ioa. 1:1, 18) Te manaˈo ra paha Ioane i te peu i matauhia i tera tau i te taime tamaaraa. E haaparahihia te tahi manihini i pihaiiho i te tahi atu ia nehenehe raua e paraparau ohie. Oia atoa, tei nia te Tamaiti “i te ouma o te Metua” i roto i te auraa e e tauaparau maitai raua.

6, 7. Mea nafea te taairaa i rotopu i te Metua e te Tamaiti i piri roa ˈtu â ˈi?

6 Ua piri roa ˈtu â te taairaa o te Metua e te Tamaiti. E o te Tamaiti “tei here-taa-ê-hia e [te Atua] i te mau mahana atoa.” (Traduction du monde nouveau; a taio i te  Maseli 8:22, 23, 30, 31.) Ua puai roa ˈtu â ïa to raua taairaa a ohipa amui ai raua e a haapii ai Iesu i te pee i te mau huru maitatai o to ˈna Metua. I te poieteraahia te tahi atu mau mea ora maramarama, ua ite te Tamaiti i te huru o to ˈna Metua i nia ia ratou taitahi. Mea papu e ua here e ua faatura roa ˈtu â o ˈna ia Iehova.

7 I to Satani patoiraa i te tia-mau-raa o te mana arii o Iehova, ua ite atoa te Tamaiti e nafea to ˈna Metua e faaite ai i te here, te parau-tia, te paari e te puai i mua i te hoê tupuraa fifi. Mea papu e ua faaineine te reira ia Iesu ia faaruru i te mau fifi ta ˈna iho e ite a tavini ai oia i nia i te fenua.—Ioa. 5:19.

8. E nafea te mau Evanelia e tauturu mai ai ia haapii hau atu â no nia i te mau huru maitatai o te Metua?

8 Aita e taata ê atu ia Iesu tei nehenehe e faaite maitai roa ˈtu â i te Metua, e taairaa piri roa hoi to raua. Te ravea maitai aˈe no te ite i te Metua, o te hiˈopoaraa ïa i ta te Tamaiti fanau tahi i haapii e i rave, e ere anei? Ei hiˈoraa, mea fifi roa ia taa maitai eaha te “here” ma te taio noa i ta te titionare e parau ra. Ia feruri râ tatou i te mau faatiaraa putapû mau a te feia papai Evanelia no nia i te taviniraa a Iesu e i to ˈna huru i nia ia vetahi ê, e taa maitai roa ˈtu â ˈi ia tatou teie parau: “E aroha hoi te Atua.” (Ioa. 1, 4:8, 16) Hoê â no te tahi atu mau huru maitatai o te Atua ta Iesu i faaite i ta ˈna mau pǐpǐ a ora ˈi oia i nia i te fenua.

MEA NAFEA IESU I TE FAAITERAA I TO ˈNA METUA?

9. (a) Eaha na ravea e piti i faaite ai Iesu i to ˈna Metua? (b) Eaha te tahi hiˈoraa ta Iesu i faaohipa no te faaite i to ˈna Metua?

9 Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna Metua i ta ˈna mau pǐpǐ e i te feia e riro mai ei pǐpǐ na ˈna? Maoti e piti ravea: ta ˈna mau haapiiraa e to ˈna haerea. E hiˈopoa anaˈe na mua i ta Iesu mau haapiiraa. Ua faaite te reira e ua ite maitai o ˈna i te manaˈo, te huru e te mau haaraa a to ˈna Metua. Ei hiˈoraa, ua faaau Iesu i to ˈna Metua i te hoê fatu haapao maitai o te hoê nǎnǎ e imi ra i te hoê mamoe i moe. I to tera taata iteraa i te mamoe i moe, ua rahi “to ˈna oaoa i te reira, i te iva ahuru e iva tiahapa tei ore i haere ê.” Eaha te haapiiraa e huti mai? Ua faataa Iesu: “Oia atoa to outou Metua i te ao ra, aore ïa i hinaaro e ia moe te hoê i teie nei mau taata rii.” (Mat. 18:12-14) Eaha te haapii mai no nia ia Iehova maoti teie hiˈoraa? Noa ˈtu e i te tahi taime e manaˈo oe e mea faufaa ore oe e ua moehia oe, te tâuˈa e te haapao nei to oe Metua i te raˈi ia oe. Mai “te hoê i teie nei mau taata rii” oe no ˈna.

10. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna Metua maoti to ˈna haerea?

10 Te piti o te ravea i faaite ai Iesu i to ˈna Metua i ta ˈna mau pǐpǐ, maoti ïa to ˈna haerea. No reira, i to te aposetolo Philipa aniraa ia Iesu, “E faaite mai ia matou i te Metua,” ua nehenehe o ˈna e pahono atu: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (Ioa. 14:8, 9) Teie te tahi mau hiˈoraa i faaite ai Iesu i te mau huru maitatai o to ˈna Metua. I to te hoê taata ua ati roa hoi to ˈna tino i te lepera taparuraa ia Iesu ia faaora i to ˈna maˈi, ua tapea Iesu ia ˈna e ua parau atura: “Ua tia ia ˈu, ia mâ oe.” I te oraraa to ˈna maˈi, aita e hape e ua ite teie lepera e no ǒ mai te puai o Iesu ia Iehova ra. (Luka 5:12, 13) Ua ite atoa te mau pǐpǐ i te aumihi o te Metua i to Lazaro poheraa, i te mea e ua uuru, ua horuhoru e ua “oto ihora” Iesu. Noa ˈtu e ua ite Iesu e e faatia faahou mai oia ia Lazaro, ua ite o ˈna i te mauiui o te utuafare o Lazaro e o to ˈna mau hoa. (Ioa. 11:32-35, 40-43) E aamu Bibilia paha ta oe e au roa no nia ia Iesu. E tauturu te reira ia oe ia ite i te aroha o te Metua.

11. (a) I to Iesu tamâraa i te hiero, eaha ta ˈna i faaite no nia i to ˈna Metua? (b) No te aha e tamahanahana ˈi te reira ia tatou?

11 Eaha te haapiiraa ta oe e huti mai i to Iesu tamâraa i te hiero? A hiˈo na: Ua hamani Iesu i te taura rii ei papai, e ua tiahi i te feia e hoo ra i te puaatoro e te mamoe. Ua hue oia i te moni a te feia hoo moni e ua faatiopa i ta ratou mau iri. (Ioa. 2:13-17) I mua i te itoito rahi o Iesu, ua haamanaˈo te mau pǐpǐ i te mau parau i tohuhia e te arii Davida: “Ua riro roa vau i te itoito i to fare.” (Sal. 69:9) Ma te ohipa puai, ua faaite Iesu e te hinaaro uˈana ra o ˈna e paturu i te haamoriraa mau. Te ite ra anei oe i roto i teie faatiaraa i te huru o te Metua? Te haamanaˈo ra te reira e e puai otia ore to te Atua no te faaore roa i te ino i nia i te fenua e te hinaaro uˈana atoa nei râ o ˈna i te na reira. Te faaite maira te huru etaeta o Iesu i mua i te ino i te huru o te Metua a hiˈo ai i te ino na te ao atoa nei. Mea mahanahana mau ia ite i te reira ia faaruru tatou i te mau ohipa tano ore!

12, 13. Eaha ta tatou e haapii mai no nia ia Iehova a hiˈo ai i te huru o Iesu i nia i ta ˈna mau pǐpǐ?

12 E hiˈopoa anaˈe i te tahi atu hiˈoraa: to Iesu huru i nia i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua mârô noa ratou no te ite o vai te mea rahi aˈe. (Mar. 9:33-35; 10:43; Luka 9:46) No te mea ua faaea maoro Iesu i pihaiiho i to ˈna Metua, ua ite o ˈna i to Iehova manaˈo no nia i te teoteo. (Sam. 2, 22:28; Sal. 138:6) Ua ite atoa o ˈna i tera huru feruriraa miimii i nia ia Satani te Diabolo. Te haapeapearaa matamua a Satani, o te tiaraa noa ïa. Auê ïa Iesu i te mauiui a ite ai i tera huru i nia i te mau pǐpǐ ta ˈna i haapii atu e i nia atoa i ta ˈna mau aposetolo! Ua nounou ratou i te tiaraa e tae roa ˈtu i te mahana hopea o to Iesu ora i nia i te fenua. (Luka 22:24-27) Ua aˈo noa râ Iesu ia ratou ma te mǎrû e ua tiaturi e e pee iho â ratou i te huru feruriraa haehaa ta ˈna iho i faaite.—Phil. 2:5-8.

13 Te ite ra anei oe i te huru o te Metua a hiˈo ai i te faaoromai o Iesu no te faaafaro i te huru feruriraa tano ore o ta ˈna mau pǐpǐ? Te ite ra anei oe i roto i ta Iesu mau parau e haaraa i to ˈna Metua, o te ore hoi e faarue i to ˈna nunaa noa ˈtu e e hape noa ratou? Eita anei te haamanaˈoraa i teie mau huru maitatai o te Atua e turai ia tatou ia haafatata ˈtu ia ˈna ia faaore mai oia i ta tatou mau hapa?

UA HINAARO IESU E FAAITE I TO ˈNA METUA

14. Mea nafea Iesu i te haapapuraa i to ˈna hinaaro i te faaite i to ˈna Metua?

14 Mea rahi te taata faatere te tamata nei i te haavî e i te tapea i te taata i roto i te poiri ma te huna i te tahi mau mea ia ratou. Area o Iesu, ua hinaaro oia e faaite i te mau mea atoa ta ˈna i ite no nia i to ˈna Metua ia vetahi atu. (A taio i te Mataio 11:27.) Ua horoa atoa Iesu i te ‘ite i ta ˈna mau pǐpǐ, ia ite ratou i te mea mau,’ oia hoi i te Atua ra o Iehova. (Ioa. 1, 5:20) Eaha ïa te auraa? Ua tauturu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia taa i ta ˈna mau haapiiraa no nia i te Metua. Aita oia i huna i te huru o to ˈna Metua na roto i te mau haapiiraa huru ê, mai te Toru tahi.

15. No te aha aita ˈi Iesu i faaite i te tahi mau parau no nia i to ˈna Metua?

15 Ua faaite anei Iesu i te mau mea atoa ta ˈna i ite no nia i to ˈna Metua? Ma te paari, aita o ˈna i faaite pauroa. (A taio i te Ioane 16:12.) No te aha? No te mea i tera taime, ‘aita i tia’ i ta ˈna mau pǐpǐ ia ite i te reira. Mai ta Iesu râ i faataa, e rahi atu â te ite ia tae mai “te Faaaˈo,” aore ra tauturu. O te varua moˈa teie tauturu o te aratai ia ratou “i te mau parau mau atoa.” (Ioa. 16:7, 13) E tiai paha te tahi mau metua feruriraa paari ia faaite i te tahi mau parau i ta ratou mau tamarii ia paari rii mai ratou. E taa ïa ia ratou te auraa. Oia atoa, ua tiai Iesu e ia noaa i ta ˈna mau pǐpǐ te feruriraa paari no te faaite i te tahi mau parau ia taa ia ratou te tahi mau mea no nia i te Metua. Ma te mǎrû, ua haapao o ˈna i to ratou mau otia.

A PEE I TE HIˈORAA O IESU MA TE TAUTURU IA VETAHI Ê IA ITE IA IEHOVA

16, 17. No te aha e nehenehe ai oe e faaite i te Metua ia vetahi atu?

16 Ia haamatau oe i te hoê taata e ia au oe i to ˈna huru î i te here, eita anei oe e paraparau ia vetahi atu no nia ia ˈna? Ta Iesu ïa i rave i te fenua no nia i to ˈna Metua. (Ioa. 17:25, 26) E nehenehe anei tatou e pee i to ˈna hiˈoraa ma te faaite ia Iehova ia vetahi atu?

17 Mai ta tatou i haapii, aita e taata tei ite maitai aˈe i te Metua ia Iesu. Ua hinaaro râ o ˈna e faaite i ta ˈna i ite e ua horoa atoa i ta ˈna mau pǐpǐ te maramarama no te taa i te mau tuhaa faufaa roa o te huru o te Atua. Maoti te tauturu a Iesu, ua ite tatou i te huru o te Metua, ta te rahiraa hoi i ore i ite. Auê ïa oaoa e ua faaite mai Iesu i to ˈna Metua maoti ta ˈna mau haapiiraa e to ˈna haerea! E haamaitairaa mau hoi ia ite i te Metua. (Ier. 9:24; Kor. 1, 1:31) Ua faaitoito tatou i te haafatata ˈtu ia Iehova, e ua haafatata mai oia ia tatou. (Iak. 4:8) E nehenehe ïa tatou e faaite i ta tatou i ite no nia ia Iehova ia vetahi atu. E nafea ïa?

18, 19. E nafea oe e faaite ai i te Metua ia vetahi ê? A faataa.

18 E pee tatou i te hiˈoraa o Iesu ma te faaite i te Metua maoti ta tatou mau parau e ohipa. E haamanaˈo anaˈe e mea rahi te taata ta tatou e farerei tei ore i ite o vai te Atua no te haapiiraa hape paha. E faaite anaˈe, maoti te Bibilia, i ta tatou i ite no nia i te iˈoa o te Atua, i ta ˈna opuaraa no te taata e i to ˈna huru. E nehenehe atoa e tauaparau e to tatou mau hoa haamori no nia i te mau aamu Bibilia e faaite ra i te huru o te Atua mai ta tatou i ore i taa i na mua ˈˈe. E faufaa-atoa-hia ïa ratou.

19 Ia pee tatou i te hiˈoraa o Iesu e ia faaite tatou i te Metua maoti to tatou haerea. Ia ite te taata i te here o te Mesia i roto i ta tatou mau ohipa, e haafatata ˈtu ratou ia Iesu e i to ˈna Metua. (Eph. 5:1, 2) Ua faaitoito te aposetolo Paulo ia tatou ‘ia pee ia ˈna mai ia ˈna atoa i pee i te Mesia.’ (Kor. 1, 11:1) E fanaˈoraa taa ê mau â ia tauturu i te taata ia ite i te huru o Iehova maoti to tatou haerea! E tamau anaˈe i te pee i te hiˈoraa o Iesu ma te faaite i te Metua ia vetahi ê.

[Uiraa haapiiraa]