Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haafaufaa mau ra anei outou i ta Iehova ô o te faaipoiporaa?

Te haafaufaa mau ra anei outou i ta Iehova ô o te faaipoiporaa?

Te haafaufaa mau ra anei outou i ta Iehova ô o te faaipoiporaa?

“E ia horoa mai hoi Iehova i te maitai no orua, i te utuafare o ta orua ra pue tane.”—RUTA 1:9.

A IMI I TE MAU PAHONORAA:

Mea nafea te mau tavini a te Atua i tahito ra i te haafaufaaraa i ta ˈna ô o te faaipoiporaa?

Na te aha e faaite ra e mea faufaa no Iehova te taata ta tatou e faaipoipo atu?

E faaohipa outou i teihea aˈoraa Bibilia no nia i te faaipoiporaa i roto i to outou oraraa?

1. A faataa na i te huru o Adamu a poietehia ˈi ta ˈna vahine.

 “I TEIE nei, e ivi teie no to ˈu nei ivi, e iˈo hoi no to ˈu nei iˈo: e parauhia oia e, e vahine, no te mea, no roto oia i te taata i te noaaraa mai.” (Gen. 2:23) O te mau parau teie a Adamu, te taata matamua. Auê oia i te oaoa a poietehia ˈi ta ˈna vahine! Ua faataoto na mua Iehova ia Adamu, ua rave i to ˈna ivi aoao e ua poiete i teie vahine haviti mau. Horoa ˈtura Adamu i te iˈoa Eva, e taati aˈera Iehova ia raua. I te mea e ua rave o ˈNa i te ivi aoao o Adamu no te poiete i ta ˈna vahine, e taairaa piri roa ïa to raua ia faaauhia i te tahi noa ˈtu hoa faaipoipo.

2. No te aha te tane e te vahine e faaite ai i to raua here te tahi i te tahi?

2 Ma te paari, ua poiete Iehova i te taata ia nehenehe ratou e faaite i te here e piri ai te taairaa o te tane e te vahine. Ia au i te hoê buka ite rahi (The World Book Encyclopedia), te hinaaro nei te rahiraa o te taata o te faaipoipo e ia vai noa tera here e to ratou apiti. Tera tei itehia e rave rahi taime i roto i te nunaa o Iehova.

UA HAAFAUFAA RATOU I TE Ô O TE FAAIPOIPORAA

3. Mea nafea Isaaka i te farereiraa i ta ˈna vahine?

3 Mea faufaa roa no Aberahama taiva ore te faaipoiporaa, no reira oia i tono ai i ta ˈna tavini paari aˈe i Mesopotamia no te imi i te hoê vahine na Isaaka. Ua pahonohia te pure a teie tavini. Riro mai nei Rebeka, tei mǎtaˈu hoi i te Atua, ei vahine here na Isaaka e ua haa oia ia tupu ta Iehova i fafau no nia i te huaai o Aberahama. (Gen. 22:18; 24:12-14, 67) E ere i te auraa e e nehenehe tatou e imi i te hoa faaipoipo no vetahi atu noa ˈtu e aita i anihia mai te tauturu. No e rave rahi taata i teie mahana, na ratou iho â e maiti i to ratou hoa faaipoipo. Eita te Atua e maiti e faaipoipo ia vai, e aratai râ o ˈna i te mau Kerisetiano i roto i teie tuhaa e i te tahi atu ia ani ratou i to ˈna tauturu e ia vaiiho ratou i to ˈna varua ia aratai ia ratou.—Gal. 5:18, 25.

4, 5. E nafea ia ite e mea here te Sulami e te tiai mamoe?

4 Aita te hoê potii Sulami nehenehe no Iseraela i tahito i hinaaro e ia faahepo vetahi atu ia ˈna ia riro ei vahine na te arii Solomona. Ua parau oia: “Te aˈo atu nei au ia outou, e te mau tamahine i Ierusalema nei, eiaha outou e faahitimaue, eiaha e faaara i tau here nei, e ia hinaaro noa oia ihora.” (Sire 8:4) Te here nei te Sulami i te hoê tiai mamoe. Ua parau oia ma te haehaa: “E tiare hoi au no Sarona; e lili anaˈe no te mau peho ra!” Ua pahono atu râ te tiai mamoe: “Mai te lili i roto i te mau raau taratara ra, oia atoa tau here i roto i te mau vahine atoa ra”! (Sire 2:1, 2) Te here mau nei raua.

5 Te here nei te Sulami e te tiai mamoe i te Atua na mua roa. E haapaari te reira i to raua faaipoiporaa. Inaha, ua parau teie potii i ta ˈna tiai mamoe here: “E haamau oe ia ˈu ei tapao i nia i to aau na, ei tapao hoi i nia iho i to pue rima ra! e uˈana rahi to te hinaaro, mai to te pohe ra, aroha ore rahi to te hae, mai to te apoo ra, to ˈna ura e ura auahi ïa, e mai te auahi rahi ura ra [no ǒ mai ia Iehova ra]. Rahi noâ te pape e ore te hinaaro e pohe ia tinai; e ore atoa e pohe i te pape pue. Ia horoa te taata i te mau taoˈa atoa o to ˈna ra fare ei hoo i te hinaaro, e vahavaha-roa-hia mai oia.” (Sire 8:6, 7) Eiaha anei ïa te mau tavini a te Atua e titau i te hoê â haerea i to ratou hoa faaipoipo?

MEA FAUFAA NO TE ATUA TE TAATA TA TATOU E MAITI

6, 7. E nafea tatou e ite ai e mea faufaa no Iehova te taata ta tatou e faaipoipo atu?

6 Mea faufaa no Iehova te taata ta tatou e faaipoipo atu. A hiˈo na, no te mau taata no Kanaana, ua faaue oia i te mau Iseraela: “Eiaha oe e faaipoipo ia ratou; eiaha oe e horoa i to tamahine i ta ˈna ra tamaiti, eiaha hoi oe e rave i ta ˈna ra tamahine na ta oe ra tamaiti. E riro hoi ratou i te faafariu ê i to mau tamarii ia ore ia pee mai ia ˈu, ia haamori i te mau atua ěê ra, tupu ihora te riri o Iehova ia outou, pohe ihora oe i reira ra.” (Deut. 7:3, 4) E senekele i muri aˈe, ua parau te tahuˈa ra o Ezera: “Ua hara outou, ua rave i te mau vahine ěê i rahi ai te hara a Iseraela.” (Ezr. 10:10) E ua na ô atu Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “Ua tapeahia te vahine e te ture i te oraraa te tane ra; ia pohe râ tana tane, ua matara oia ia faaipoipo i ta ˈna i hinaaro ra: ia au râ i te Fatu.”Kor. 1, 7:39.

7 E faaroo ore te mau tavini pûpûhia a te Atua ia ˈNa ia faaipoipo ratou i te hoê taata tei ore i bapetizohia. Ua taiva te mau Iseraela o te tau o Ezera ma te “rave i te mau vahine ěê.” Eita ïa e tano ia imi i te otoheraa no te ore e pee i te mau faaueraa taa maitai a te mau Papai. (Ezr. 10:10; Kor. 2, 6:14, 15) Aita ïa te hoê Kerisetiano o te faaipoipo i te hoê taata bapetizo-ore-hia e pee ra i te mau faaueraa a te Atua no nia i te faaipoiporaa. E ere atoa paha o ˈna i te tahi o ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa. E mea tano ore ïa ia tiai i te mau haamaitairaa ma te faˈi i roto i te pure: ‘E Iehova e, aita vau i auraro ia oe, na ˈu iho â i maiti. Teie râ, a haamaitai mai na ia ˈu.’

UA ITE MAITAI AˈE TO TATOU METUA I TE RAˈI

8. A faataa na no te aha e pee ai i te aratairaa a te Atua no nia i te faaipoiporaa.

8 Ua ite maitai te taata hamani matini e nafea ta ˈna matini e tere ai. Mai te peu e e titauhia ia tamaumau i te reira, e horoa ïa oia i te mau faataaraa taa maitai. Eaha te tupu aita anaˈe tatou e tâuˈa i ta ˈna mau faaueraa a tamaumau atu ai i te matini ia au i to tatou iho manaˈo? E ino paha ïa te matini. Oia atoa, ia hinaaro tatou e ite i te hoê faaipoiporaa oaoa, e titauhia ia pee i te mau faaueraa no ǒ mai ia Iehova, te Tumu o te faaipoiporaa.

9. Eaha te faaite ra e te taa ra ia Iehova te manaˈo moemoe o te taata e te oaoa e itehia i roto i te faaipoiporaa?

9 Ua ite Iehova i te mau mea atoa tei tia ia ite no nia i te taata e te faaipoiporaa. Ua tuu oia i roto i te taata te hinaaro e taati ia nehenehe ratou ‘e fanau e ia rahi roa.’ (Gen. 1:28) Te taa ra ia ˈna te manaˈo moemoe o te taata, no reira oia i parau ai hou a poiete ai i te vahine matamua: “E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra; e hamani au i te tahi tauturu au na ˈna.” (Gen. 2:18) Ua ite atoa Iehova e e nehenehe te taata e oaoa i roto i te faaipoiporaa.—A taio i te Maseli 5:15-18.

10. Eaha ta te mau Kerisetiano faaipoipo e haamanaˈo no nia i te taatiraa pae tino?

10 No to tatou huru taata hara e tia ore, aita e faaipoiporaa tia roa. E nehenehe râ te mau tavini a Iehova e ite i te hoê faaipoiporaa oaoa mau ia pee ratou i te mau faaueraa o te Parau a te Atua. A hiˈo na i te aˈoraa taa maitai a Paulo no nia i te taatiraa pae tino i roto i te faaipoiporaa. (A taio i te Korinetia 1, 7:1-5.) Ia au i te mau Papai, eita na hoa faaipoipo e taati noa no te fanau mai. No te haamâha atoa râ i to raua mau hinaaro pae tino e aau. Eita roa ˈtu râ te Atua e au i te mau peu faufau. I roto i teie tuhaa faufaa o to ratou oraraa, e faaite te mau tane e vahine Kerisetiano i te mǎrû e te here mau i to ratou hoa faaipoipo. Eita roa ˈtu ïa ratou e rave i te tahi noa ˈˈe mea ta Iehova e ore e farii.

11. Mea nafea te taiva ore o Ruta ia Iehova i te haamaitairaahia?

11 Ia oaoa te faaipoiporaa e ia faaea hau atoa te utuafare o te hoê Kerisetiano e tia ˈi. A hiˈo na i tei tupu a fatata e 3 000 matahiti aˈenei. Ua pohe te tane a Naomi, te hoê vahine ruhiruhia, e a ta ˈna na hunoa vahine ra o Oraphe raua Ruta. A haere ai i Iuda mai Moabi mai, ua faaue Naomi i ta ˈna na hunoa ia hoˈi i roto i to raua nunaa. Ua faaea râ Ruta i pihaiiho ia Naomi e ua vai taiva ore i te Atua mau. Ua papu ia ˈna e e utua rahi ta ˈna no ǒ mai ia Iehova ra, i raro aˈe hoi i to ˈna pererau oia i te imiraa i te haapuraa. (Ruta 1:9; 2:12) No to ˈna mauruuru i te Atua no te ô o te faaipoiporaa, riro mai nei Ruta ei vahine a te taata paari ra o Boaza, e tavini taiva ore a Iehova. Ia faahoˈihia mai oia i te ora i te fenua, mea papu e e oaoa oia i te ite e e tupuna oia no Iesu Mesia. (Mat. 1:1, 5, 6; Luka 3:23, 32) Ua haamaitai-rahi-hia to ˈna taiva ore ia Iehova!

AˈORAA MAITAI IA MANUÏA TE FAAIPOIPORAA

12. Ihea tatou e ite ai i te aˈoraa maitai no nia i te faaipoiporaa?

12 Mea rahi aˈe to te Atua ite i to te taata, no reira oia e faaite mai ai i tei titauhia ia ite ia oaoa to tatou faaipoiporaa. Mea tano noa te Bibilia, ia niu-noa-hia ïa te aˈoraa i nia i te mau ture aveia Bibilia. A hiˈo na i ta Paulo i papai: “E aroha . . . te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora, e te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” (Eph. 5:33) E taa ohie i te mau Kerisetiano feruriraa paari teie huru aˈoraa Bibilia. Teie râ te uiraa: E faaohipa anei ratou i te Parau a te Atua? E na reira ratou ia haafaufaa ratou i te ô o te faaipoiporaa. *

13. Eaha paha te faahopearaa ia ore te hoê tane e pee i te aˈoraa o te Petero 1, 3:7?

13 Ia haapao maitai te mau tane i ta ratou vahine ma te here. Ua papai Petero: “Oia atoa hoi outou, e te mau tane, e parahi ia ratou ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra, e ei fatu atoa hoi i te maitai ra i te ora; ia ore ta outou pure ia mairi.” (Pet. 1, 3:7) Eita Iehova e faaroo i te pure a te hoê tane o te ore e faaohipa i ta ˈNa aˈoraa. E nehenehe te taairaa o na hoa faaipoipo e o Iehova e fifihia. E tupu atoa te hepohepo rahi, te tatamaˈi e te iria.

14. Eaha ta te hoê vahine here e nehenehe e rave no to ˈna utuafare?

14 E nehenehe te hoê vahine e pee ra i te aratairaa o te Bibilia e o te varua moˈa o Iehova e faariro i to ˈna fare ei vahi hau mau e te oaoa. E here e e paruru iho â te hoê tane mǎtaˈu i te Atua i ta ˈna vahine i te pae tino e i te pae varua. E hinaaro te hoê vahine ia herehia mai oia. E faaite ïa oia i te mau huru maitatai o te tauturu i ta ˈna tane ia here hau atu â ia ˈna. Te na ô ra te Maseli 14:1: “Te patu ra te vahine paari i to ˈna ra utuafare; area te maamaa ra, te rave ra tana rima e vavahi i raro.” E rave te hoê vahine î i te here e te paari i tei nehenehe ia manuïa e ia oaoa to ˈna oraraa utuafare. E faaite atoa oia e te haafaufaa mau ra oia i te ô o te faaipoiporaa no ǒ mai i te Atua ra.

15. Eaha te aˈoraa o te Ephesia 5:22-25?

15 E faatura te mau tane e vahine e pee ra i te huru o Iesu i nia i ta ˈna amuiraa i te ô a te Atua o te faaipoiporaa. (A taio i te Ephesia 5:22-25.) Mea haehaa na hoa faaipoipo e here mau ra. Eita atoa raua e faaea i te tauaparau e e vaiiho i te tahi atu mau huru aita e tano i te hoê Kerisetiano ia haafifi i to raua taairaa. E haamaitai Iehova i te mau hoa faaipoipo mai teie!

EIAHA E TAATA E FAATAA Ê IA RAUA

16. No te aha vetahi mau Kerisetiano e faaea taa noa ˈi?

16 E hinaaro te rahiraa o te taata e faaipoipo i te hoê mahana. Te faaea taa noa nei vetahi mau tavini a Iehova no te mea aita ratou i ite atura i te hoa faaipoipo e tano no ratou e ta Iehova e au. Area te tahi atu, na ratou iho â i hinaaro e faaea taa noa no te horoa i to ratou taime taatoa no te tavini ia Iehova. Oia mau, ia oaoa noa tei faaea taa noa i roto i te mau otia ta Iehova i haamau.—Mat. 19:10-12; Kor. 1, 7:1, 6, 7, 17.

17. (a) Ia haamanaˈo tatou i teihea mau parau a Iesu? (b) Ia aha te hoê Kerisetiano ma te ore e tiai ia haamata oia i te faahinaaro i ta te tahi atu hoa faaipoipo?

17 E taata faaipoipohia anei aore ra aita, ia haamanaˈo tatou paatoa i teie mau parau a Iesu: “Aita outou i taio e o [te Atua] tei hamani i te taata i te matamua ra, i hamani ïa i te tane hoê e te vahine hoê, e ua na ô aˈera, E faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine a ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê? E teie nei, e ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” (Mat. 19:4-6) E hara te nounouraa, aore ra te faahinaaroraa, i te hoê taata faaipoipo. (Deut. 5:21) Ia haamata te hoê Kerisetiano i te atuatu i teie mau hinaaro tia ore, e mea tia ia tinai oioi oia i te reira, noa ˈtu e mea mauiui roa no te mea ua rahi roa mai tera hinaaro. (Mat. 5:27-30) Mea faufaa roa ia faaafaro i teie huru feruriraa e ia faaore roa i te hinaaro tia ore o te hoê aau haavare.—Ier. 17:9.

18. Eaha to tatou manaˈo no nia i te ô a te Atua o te faaipoiporaa?

18 Mea rahi te taata tei ore i ite maitai aore ra tei ore roa ˈtu i ite i te Atua ra o Iehova e i ta ˈna ô o te faaipoiporaa. Te faaite nei râ ratou i te tahi faatura no te faaipoiporaa. E tatou ïa? Ei tavini pûpûhia a te Atua oaoa ra o Iehova, te oaoa nei tatou i te faaite i roto i to tatou huru oraraa e te haafaufaa e te faatura nei tatou i te ô a te Atua o te faaipoiporaa!—Tim. 1, 1:11.

[Nota i raro i te api]

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 16]

E faahanahana te hoê faaipoiporaa manuïa ia Iehova e e ite te utuafare atoa i te oaoa rahi

[Hohoˈa i te api 15]

Ua faaite Ruta e mea faufaa no ˈna ta te Atua ô o te faaipoiporaa

[Hohoˈa i te api 17]

Te faaite ra anei orua e mea faufaa no orua ta Iehova ô o te faaipoiporaa?