Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A rave i tei nehenehe no te haamaitai i to outou faaipoiporaa

A rave i tei nehenehe no te haamaitai i to outou faaipoiporaa

A rave i tei nehenehe no te haamaitai i to outou faaipoiporaa

“E te feia i faaipoipohia ra, teie ta ˈu parau, e ere râ ta ˈu, na te Fatu râ.”—KOR. 1, 7:10.

E NEHENEHE ANEI OUTOU E FAATAA MAI?

Ua taati te Atua i na hoa faaipoipo i roto i teihea auraa?

E nafea te mau matahiapo e tauturu ai i te mau Kerisetiano faaipoipo e fifi ra?

Eaha to tatou manaˈo i te faaipoiporaa?

1. Eaha te manaˈo o te mau Kerisetiano i te faaipoiporaa, e no te aha?

 E EUHE te mau Kerisetiano i te Atua ia faaipoipo ratou. E ere te reira i te ohipa hauti. (Koh. 5:4-6) I te mea e o Iehova te tumu o te faaipoiporaa, na ˈna ïa i “taati” i na hoa faaipoipo. (Mar. 10:9) I te tahi taime, e ere hoê â ture to te fenua e to te Bibilia no nia i te faaipoiporaa. Ia haafaufaa râ te mau tavini a te Atua i te faaipoiporaa, noa ˈtu e e ere ratou i te Ite no Iehova a faaipoipohia ˈi.

2. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?

2 E oaoa rahi te itehia ia manuïa te faaipoiporaa. Eaha râ te rave ia fifihia te faaipoiporaa? E nafea ia haamaitai i te reira? Eaha te tauturu i na hoa faaipoipo ia vai hau noa?

E FAAIPOIPORAA OAOA ANEI AORE RA EITA?

3, 4. Eaha te tupu ia rave te hoê taata i te faaotiraa paari ore a maiti ai i te hoê hoa faaipoipo?

3 Mea oaoa ia manuïa te hoê faaipoiporaa Kerisetiano e e faahanahana te reira ia Iehova. Ia ore râ, mea mauiui roa ïa. E nehenehe te hoê Kerisetiano taa noa e haamata maitai i to ˈna faaipoiporaa ma te pee i te aratairaa a te Atua. I te tahi aˈe pae, e inoino e e oto rahi paha te hoê taata o te maiti ma te paari ore i to ˈna apiti. Ei hiˈoraa, aita vetahi feia apî i ineine atura no te oraraa faaipoipo a haamata ˈi ratou i te haamatau. Ua ite vetahi atu i te hoa faaipoipo i nia i te Internet e oioi atura ratou i te ite e e ere to ratou faaipoiporaa i te mea oaoa. Ua hara vetahi ê a haamatau ai e faaoti atura e faaipoipo. Ua haamata ïa ratou i to ratou oraraa faaipoipo ma te ore e faatura rahi faahou i to ratou apiti.

4 Aita vetahi mau Kerisetiano i faaipoipo ‘ia au i te Fatu’ e ua mauiui ratou e aita to ratou apiti e tavini ra ia Iehova. (Kor. 1, 7:39) Mai te peu e to roto oe i teie tupuraa, a pure i te Atua ia faaore mai i ta oe hara e a ani i ta ˈna tauturu. Eita oia e tatara i te mau fifi o te mau hape i ravehia na, e tauturu râ oia i te feia tatarahapa ia faaruru i te reira. (Sal. 130:1-4) A rave i tei nehenehe no te faaoaoa ia ˈna i teie nei â e a muri noa ˈtu. E maitaihia e e puaihia ïa oe i te oaoa no ǒ mai ia Iehova ra.—Neh. 8:10.

IA FIFIHIA TE FAAIPOIPORAA

5. Eaha te huru feruriraa e tinai e ere anaˈe to tatou faaipoiporaa i te mea oaoa?

5 E manaˈo paha te feia e ere to ratou faaipoiporaa i te mea oaoa: ‘Mea hoona anei ia faaitoito i te haamaitai i to ˈu faaipoiporaa? Ahani e nehenehe e hoˈi i muri e e faaipoipo i te tahi atu taata!’ E haamata paha ratou i te manaˈo e faarue i to ratou apiti: ‘Auê, ahani o vau anaˈe! No te aha e ore ai e faataa? Noa ˈtu e aita e tumu Bibilia no te na reira, no te aha e ore ai e faataa ê e e oaoa faahou i te oraraa?’ Eiaha roa ˈtu te mau Kerisetiano e manaˈo mai tera aore ra e manaˈonaˈo noa i te tahi atu huru oraraa. Ia rave râ ratou i tei tia ia ratou ma te imi e te pee i te aratairaa a te Atua.

6. A faataa na eaha te auraa o te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 19:9.

6 Ia hinaaro te hoê Kerisetiano e faataa no te hoê tumu Bibilia, e tiamâraa to ˈna no te faaipoipo faahou. Mai te peu râ aita, eita ïa ta ˈna e nehenehe. Ua parau Iesu: “O te haapae noa i ta ˈna vahine, e ere i to te faaturi, a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa.” (Mat. 19:9) Mea faufaa roa ia pure te hoê Kerisetiano i te Atua no te ani i ta ˈna aratairaa ia manaˈo noa ˈtu oia e faataa i to ˈna apiti tei rave i te mau peu taatiraa tia ore, oia hoi tei faaturi aore ra tei rave i te hara ino mau i te pae taatiraa.

7. Eaha ta te taata e manaˈo ia ore te hoê faaipoiporaa Kerisetiano e manuïa?

7 Te fifi nei paha te mau taairaa o te hoê taata e te Atua i ore ai to ˈna faaipoiporaa i manuïa. Teie te uiraa faufaa ta Paulo i tuu: “O te taata hoi aore i ite i te aˈo i to ˈna iho utuafare, eaha e tia ˈi ia ˈna ia tiai i te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua?” (Tim. 1, 3:5) Aita anaˈe te faaipoiporaa o na Kerisetiano e manuïa, e manaˈo paha te taata e aita raua e faaohipa mau ra i ta raua e poro nei.—Roma 2:21-24.

8. Eaha te fifi ia faaoti na hoa faaipoipo Kerisetiano i te faataa ê aore ra i te faataa?

8 Ia opua na hoa faaipoipo bapetizohia i te faataa ê aore ra i te faataa no te mau tumu aita e tu ra i te mau Papai, mea papu e te vai ra te tahi fifi pae varua i roto i to raua oraraa. Aita paha hoê aore ra raua toopiti e faaohipa ra i te mau faaueraa tumu Bibilia. E nehenehe râ to raua faaipoiporaa e maitai mai ia ‘tiaturi mau raua ia Iehova ma to raua aau atoa.’—A taio i te Maseli 3:5, 6.

9. Mea nafea te mau tutavaraa a vetahi mau Kerisetiano i mua i te mau fifi o to ratou faaipoiporaa i te haamaitairaahia?

9 Mea rahi te faaipoiporaa fifi mau ia hiˈohia tei maitai mai. E pinepine e ua haamaitaihia te mau tutavaraa a te mau Kerisetiano tei tapea i te paari i mua i te mau fifi o to ratou faaipoiporaa. A hiˈo na i te nehenehe e tupu e ere anaˈe te hoê hoa faaipoipo i te tavini a Iehova. Ua papai Petero: “E te mau vahine, e auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu.” (Pet. 1, 3:1, 2) Oia mau, e farii paha te hoa faaipoipo o te hoê Kerisetiano i te parau mau no te hiˈoraa maitai o to ˈna apiti! E faahanahana teie mau faaipoiporaa tei maitai mai i te Atua e e haamaitairaa rahi te reira no te tane, te vahine e ta raua mau tamarii.

10, 11. Eaha te mau tauiraa te nehenehe e haafifi i te hoê faaipoiporaa? Ia papu te hoê Kerisetiano i te aha?

10 No to ratou hinaaro e faaoaoa ia Iehova, e faaipoipo te rahiraa o te mau Kerisetiano i te tahi tavini a Iehova. Noa ˈtu râ, e nehenehe to ratou tupuraa e taui taue. E fifi-mau-hia paha hoê o na hoa faaipoipo i te pae aau. Aore ra i muri iti aˈe i te faaipoiporaa, e faaea hoê i te poro. A hiˈo na ia Linda, * e tuahine itoito rahi oia e e metua vahine î i te here. Ua mauiui oia i te iteraa i ta ˈna tane, e taeae hoi, ia rave i te mau mea aita e tuati ra i te mau Papai. Aita o ˈna i tatarahapa e ua tiavaruhia ˈtura oia. Ia aha te hoê Kerisetiano mai te peu e e au ra e aita e ravea faahou ia maitai mai te faaipoiporaa?

11 E ui paha oe: ‘Ia tutava noa anei au i te haamaitai i to ˈu faaipoiporaa noa ˈtu eaha te tupu mai?’ Na oe iho e rave i teie faaotiraa. E tumu maitai râ no te ore e tuu. Noa ˈtu e te fifi ra to ratou faaipoiporaa, te faaoromai nei te mau Kerisetiano no te mea te haapao ra ratou i te manaˈo o te Atua. Mea faufaa roa te reira no Iehova. (A taio i te Petero 1, 2:19, 20.) Maoti ta ˈna Parau e to ˈna varua, e tauturu Iehova i te Kerisetiano e faaitoito ra i te haamaitai i to ˈna faaipoiporaa.

UA INEINE RATOU I TE TAUTURU ATU

12. Eaha te manaˈo o te mau matahiapo ia ani tatou i ta ratou tauturu?

12 Mai te peu e te fifi ra to tatou faaipoiporaa, e ani anaˈe i te tauturu a te mau Kerisetiano feruriraa paari. Ei tiai o te nǎnǎ, e oaoa te mau matahiapo i te faaite mai i te aˈoraa Bibilia no ǒ mai ia Iehova ra. (Ohi. 20:28; Iak. 5:14, 15) E imi anaˈe i ta ratou tauturu a tauaparau atu ai no nia i to tatou mau fifi. E faatura noa mai iho â ratou e e here roa ˈtu â ratou ia tatou. E ite hoi ratou e te hinaaro mau ra tatou e faaoaoa i te Atua.

13. Eaha te aˈoraa o te Korinetia 1, 7:10-16?

13 No te tauturu i te mau Kerisetiano e ere to ratou apiti i te Ite, e faaohipa te mau matahiapo i te aˈoraa a Paulo, tei papai: “E te feia i faaipoipohia ra, teie ta ˈu parau, e ere râ ta ˈu, na te Fatu râ, Eiaha te vahine e faataa ê i tana tane. Ia faataa ê râ oia ra, e parahi noa oia eiaha e faaipoipo, e e faite hoi oia i tana tane; e eiaha te tane e tuu ê atu i tana vahine. . . . Eaha hoi oe i ite ai, e tera ra vahine, e eita to tane e ora ia oe? e eaha hoi oe i ite ai, e tera tane, e eita to vahine e ora ia oe?” (Kor. 1, 7:10-16) Auê ïa haamaitairaa ia riro te hoê hoa faaipoipo ei tavini a Iehova!

14, 15. (a) I roto i teihea tupuraa e faaoti ai te hoê Kerisetiano faaipoipo e faataa ê i to ˈna apiti? (b) No te aha mea faufaa ˈi ia feruri oia i te reira i roto i te pure e ia hiˈopoa oia i to ˈna mau manaˈo turai?

14 Eaha te mau tupuraa e turai i te hoê tuahine ia “faataa ê” i ta ˈna tane? Ua faaoti vetahi e faataa ê i to ratou apiti no te oreraa oia e aupuru i te utuafare a ere atu ai ratou i te moni e te maa. Area vetahi atu, no te mau hamani-ino-raa uˈana aore ra no te mea mea fifi mau no te Kerisetiano ia tavini i te Atua.

15 Na tatou iho e faaoti e faataa ê aore ra aita. Ia ani râ te apiti bapetizohia i te aratairaa a Iehova i roto i te pure e ia hiˈopoa oia i to ˈna mau manaˈo turai. Ei hiˈoraa, o vai mau te tumu e fifi ai te Kerisetiano i te pae varua? O te apiti noa anei e ere i te Ite aore ra o te Kerisetiano iho, no te mea aita oia i haapao i ta ˈna iho haapiiraa Bibilia, i haere tamau i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa?

16. No te aha te mau Kerisetiano e ore ai e rave i te faaotiraa ru no nia i te faataaraa?

16 Te poihere nei tatou i to tatou mau taairaa e te Atua, e te haafaufaa e te faatura nei tatou i ta ˈna ô o te faaipoiporaa. No reira tatou e ore ai e rave i te faaotiraa ru no nia i te faataaraa. Ei tavini a Iehova, mea faufaa no tatou te faaraaraa i to ˈna iˈoa moˈa. Eita roa ˈtu ïa tatou e taiva i to tatou apiti e e opua i te faarue ia ˈna no te faaipoipo i te tahi atu taata.—Ier. 17:9; Mal. 2:13-16.

17. Afea e nehenehe ai e parau e ‘ua haapaohia tatou e te Atua, ei hau ta tatou’?

17 Ia faaitoito te hoê Kerisetiano e hoa faaipoipo to ˈna e ere i te Ite ia haapaari i to raua mau taairaa e tia ˈi. Mai te peu e ua rave te Kerisetiano i tei nehenehe e e hinaaro iho â to ˈna apiti e faarue ia ˈna, eiaha roa ˈtu oia e faahapa ia ˈna iho. Ua papai Paulo: “Ia haere ê râ tei ore i faaroo ra, haere noa ˈtu ïa, e ore te taeae e te tuahine e fifi i te reira. Ua haapaohia râ tatou e te Atua, ei hau ta tatou.”—Kor. 1, 7:15. *

E TIATURI IA IEHOVA

18. Noa ˈtu e e faataa na hoa faaipoipo, eaha te faahopearaa maitai ia faaitoito te Kerisetiano i te haamaitai i to ˈna faaipoiporaa?

18 Ia fifihia to tatou faaipoiporaa, e ani anaˈe ia Iehova te itoito e e tiaturi noa anaˈe ia ˈna. (A taio i te Salamo 27:14. *) A hiˈo na ia Linda, tei faahitihia na. Noa ˈtu e ua faaitoito o ˈna i te haamaitai i to ˈna faaipoiporaa tau matahiti i te maoro, ua faataa raua ta ˈna tane. No ˈna, ua mâuˈa noa anei to ˈna taime? “Aita roa ˈtu,” ta ˈna ïa i parau. “Ua ite te taata i ta ˈu mau tutavaraa. E manaˈo haava tia to ˈu. Te mea faufaa roa ˈˈe râ, ua tauturu teie mau matahiti i ta mâua tamahine ia mau papu i roto i te parau mau. Ua riro mai oia ei Ite no Iehova pûpûhia e te itoito rahi.”

19. Eaha te faahopearaa ia faaitoito tatou i te haamaitai i to tatou faaipoiporaa?

19 Ua oaoa te hoê tuahine ra o Marilyn te iˈoa i te tiaturiraa i te Atua e te tamata-noa-raa i te haamaitai i to ˈna faaipoiporaa. “Ua hinaaro vau e faataa ê i ta ˈu tane, aita hoi oia i aupuru ia ˈu i te pae materia e ua haafifi mau ia ˈu i roto i ta ˈu taviniraa,” ta ˈna ïa e parau ra. “E matahiapo ta ˈu tane hou oia a topa ˈi i roto i te mau ohipa tapihooraa paari ore. Ua mairi atura oia i te mau putuputuraa e ua faaea ihora mâua i te tauaparau. No te mea ua riaria roa vau i te hoê ohipa totoa i tupu i roto i to matou oire, mea au aˈe na ˈu e faaea o vau anaˈe. Teie râ, ua taa ia ˈu e no ˈu atoa te hape. Haamata faahou atura mâua i te tauaparau, i te haapii amui i te Bibilia e i te haere tamau i te mau putuputuraa. Mea mǎrû te mau matahiapo e ua tauturu rahi mai ratou. Ua maitai faahou mai to mâua faaipoiporaa. I muri aˈe, faaî faahou atura ta ˈu tane i te mau titauraa no te amo i te mau hopoia i roto i te amuiraa. E haapiiraa mauiui mau teie e te faahopearaa oaoa râ.”

20, 21. Eaha ta tatou e faaoti papu i te rave i roto i to tatou faaipoiporaa?

20 Te faaea taa noa ra anei tatou aore ra aita, e faaitoito e e tiaturi noa anaˈe ia Iehova. Ia fifihia to tatou faaipoiporaa, e mea tia ia tutava tatou i te faatitiaifaro i te mau fifi ma te haamanaˈo e ‘e ere na hoa faaipoipo i te toopiti, hoê râ.’ (Mat. 19:6) E haamanaˈo atoa anaˈe e ia faaea tatou e to tatou apiti e ere i te Ite noa ˈtu te mau fifi, e oaoa paha tatou i te ite ia ˈna ia tavini ia Iehova.

21 Noa ˈtu eaha to tatou tupuraa, e faaoti papu anaˈe i te haa ma te paari no te horoa i te faaiteraa maitai i te taata e ere i te Ite no Iehova. Ia fifi-mau-hia to tatou faaipoiporaa, e pure uˈana anaˈe, e hiˈopoa anaˈe i to tatou mau manaˈo turai, e feruriruri maite anaˈe i te mau Papai e e imi anaˈe i te tauturu a te mau matahiapo. Te mea faufaa roa ˈˈe râ, ia faaoti papu tatou i te faaoaoa i te Atua ra o Iehova i roto i te mau tuhaa atoa e i te faaite i te mauruuru mau no ta ˈna ô faahiahia o te faaipoiporaa.

[Nota i raro i te api]

^ par. 10 Ua tauihia te mau iˈoa.

^ par. 18 Salamo 27:14 (Traduction du monde nouveau): “E tiaturi ia Iehova; e faaitoito; e na ˈna e faaitoito mai i to aau ra: e tena na, e tiaturi â oe ia Iehova.”

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 20]

E pinepine e haamaitaihia te Kerisetiano e tapea i te paari i roto i te hoê faaipoiporaa tei fifihia

[Parau iti faaôhia i te api 22]

A tiaturi noa ia Iehova e a ani ia ˈna te itoito

[Hohoˈa i te api 19]

E haamaitai Iehova i te mau hoa faaipoipo Kerisetiano e tutava ra e ia maitai mai to ratou faaipoiporaa

[Hohoˈa i te api 21]

E tamahanahana e e tauturu mai te amuiraa Kerisetiano