Yu ben sabi a sani disi?

Fu san ede den Dyu ben wani sabi suma na den afo fu den?

▪ Den buku pe den Dyu ben skrifi suma na den afo fu den, ben de prenspari fu kon sabi fu sortu lo noso famiri den ben de. Den buku disi ben meki den kon sabi tu fa den ben musu prati gron nanga famirigudu. Ma san moro prenspari na taki den Dyu ben musu sabi na ini sortu famiri a pramisi Mesias ben o komoto. Den ben sabi taki a ben o komoto na ini David famiri di ben de fu a lo fu Yuda.​—Yohanes 7:42.

Joachim Jeremias e taki: „A manpikin fu wan priester, noso wan Leifisma ben musu teki a wroko fu en papa abra. A ben de prenspari trutru taki sma na ini a famiri disi no trow nanga sma fu tra lo.” Israel uma di ben trow nanga wan priester ben musu buweisi fu sortu famiri fu Israel den ben de. Na so a famiri fu den sma di ben dini leki priester „no ben o trow nanga sma fu tra lo”. Na a ten fu Nehemia, den Leifisma „go luku efu a nen fu den ben skrifi na ini lantibuku, so taki den ben kan sori ala sma fu sortu famiri èn fu sortu lo den ben de. Ma . . . nowan sani fu den ben de fu feni na ini lantibuku.” Sobun heriheri famiri fu a lo fu Leifi no ben man de priester moro.​—Nehemia 7:61-65.

A Wèt fu Moses ben taki tu dati „efu wan man meki wan manpikin nanga wan uma di no de en wefi”, noso efu wan sma ben de wan ’Amonsma noso wan Moabsma’, dan a no ben „musu de na mindri a pipel fu Yehovah” (Deuteronomium 23:2, 3). Jeremias e taki tu: „Efu wan Israelsma ben wani gebroiki en reti leki borgu, dan a ben musu man sori krin fu sortu famiri a ben de. . . . Srefi den Israelsma di no ben kisi furu skoroleri ben sabi suma na den krosibei afo fu den èn fu sortuwan fu den twarfu lo den ben de.”

Fa den Dyu skrifi èn kibri dokumenti di ben sori suma na den afo fu den?

▪ Mateyus nanga Lukas, skrifiman fu den Evangelietori, skrifi finifini suma ben de den afo fu Yesus (Mateyus 1:1-16; Lukas 3:23-38). Tra owruten buku pe skrifi suma ben de den afo fu den Dyu, ben kibri bun tu. Fu eksempre, wan Dyu buku e taki fu Hilel, wan leriman na ini a ten fu Yesus: „Sma feni wan bukulolo di e sori taki Hilel ben de wan bakapikin fu David.” A Dyu historia skrifiman Flavius Josephus fu a fosi yarihondro e skrifi na ini en buku The Life, taki den afo fu en papa sei ben de priester èn taki a famiri fu en mama sei ben de „famiri fu kownu”. A taki dati a kon sabi disi di a luku „san skrifi na ini lantibuku”.

Na ini a buku di nen Tegen Apion, Josephus skrifi taki den sma di ben kisi a wroko fu sorgu gi den buku di e taki suma na den afo fu den priester, ben de „bunbun sma di ben e dini Gado”. Wan tra buku e taki: „Wan spesrutu sekretarsi ben kisi a wroko fu luku den buku disi èn wan krutubangi ben de na Yerusalem di ben musu ondrosuku suma na den afo fu den priester” (The Jewish Encyclopedia). Dyu di no ben de priester ben musu go na a foto pe den papa gebore fu skrifi den nen na lantibuku (Lukas 2:1-5). Na so yu ben kisi furu lantibuku di den skrifiman fu den Evangelietori leisi fu kon sabi sani. A kan tu taki son famiri ben abi den eigi buku pe skrifi suma na den afo fu den.