Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Xiñee naquiiñeʼ gúninu xhiiñaʼ Jiobá primeru

Xiñee naquiiñeʼ gúninu xhiiñaʼ Jiobá primeru

Xiñee naquiiñeʼ gúninu xhiiñaʼ Jiobá primeru

«Zaniéʼ rúniluʼ ni jneza; guidubi dxi zaniéʼ lii nga [Dios] ni rulá.» (SAL. 71:15)

XI NICÁBILUʼ.

Xi gucané Noé, Moisés, Jeremías ne Pablu para bíʼnicaʼ xhiiñaʼ Dios primeru.

Xi naquiiñeʼ guinabadiidxaluʼ laca lii para gánnaluʼ ximodo caquiiñeluʼ xquendanabániluʼ.

Xiñee maʼ gudixhe íqueluʼ guʼnuʼ xhiiñaʼ Jiobá primeru lu xquendanabániluʼ.

1, 2. 1) Xi rusihuinni tuuxa ora rudii laa Jiobá. 2) Xi zabeendunu ora guidúʼndanu ejemplu stiʼ Noé, Moisés, Jeremías ne Pablu.

 TI COSA ni jma risaca gúninu nga gácanu discípulo stiʼ Jesús ne chuʼnísanu. Gudiʼnu xquendanabáninu Dios nga ti cosa ni jma galán. Ora gúninu ni la? casi ora ñábinu laabe: «Jiobá, dede nagasi maʼ lii nga runi mandarluʼ naa. Zudieeʼ lugar gaʼbuʼ naa ximodo iquiiñeʼ tiempu stinneʼ, bueltu stinneʼ ne cani nannaʼ guneʼ, ne laaca zudieeʼ lugar gaʼbuʼ naa xii nga cani guneʼ primé lu xquendanabaneʼ».

2 Pa maʼ guyuunísaluʼ la? maʼ bíʼniluʼ ni na ca diidxaʼ ni bizéʼtenu. Nabé galán nga ni maʼ biʼnuʼ, purtiʼ laani nga ni jma jneza. Yanna, pa maʼ guniʼluʼ Jiobá nga runi mandar lii ne laabe nga señor stiuʼ, ximodo jma jneza iquiiñuʼ tiempu stiuʼ yaʼ. Ejemplu stiʼ Noé, Moisés, Jeremías ne apóstol Pablu zacané laanu guicábinu guendarinabadiidxaʼ ca. Guirácabe biʼniʼ adorárcabe Jiobá de guidubi ladxidóʼcabe, ne cumu nabáninu casi bibánicabe la? galán gánnanu xi gudixhe íquecabe gúnicabe primé. Ora gúninu ni, zacanécani laanu guiduʼyaʼ chaahuinu ximodo caquiiñenu tiempu stinu (Mat. 28:19, 20; 2 Tim. 3:1).

ANTE GUIABA NISAGUIÉ NAROʼBAʼ

3. Ximodo nga zeeda gaca tiempu stiʼ Noé casi ca dxi stinu.

3 Jesús bichaaga tiempu stiʼ Noé né tiempu nabáninu ora guníʼ: «Ne dxi ibigueta Hombre Biseenda Dios la? zaca ni casi dxi bibani Noé». Tiempu que «cayó ca binni que ne cayéʼ caʼ, cachaganá caʼ ne cucheela caʼ, dede dxi biuu Noé ndaani arca que. Ne caʼru guiene ca xi chi gaca dede ora beeda nisa que, ziné irá caʼ» (Mat. 24:37-39). Ca binni nabani yanna laaca qué rucaadiágacaʼ ora riguixhená ca xpinni Dios laacaʼ. Qué rizaaláʼdxicabe pa mayaca guinitilú cosa malu nuu yanna. Ne nuu de laacabe dede ruxídxicabe ora guieeteʼ chiguni chaahuiʼ Dios modo nabani binni, cásica biʼniʼ ca binni bibani dxi stiʼ Noé (2 Ped. 3:3-7). Peru ximodo biquiiñeʼ Noé tiempu stiʼ lade ca binni malu que yaʼ.

4. Ximodo biquiiñeʼ Noé tiempu stiʼ ora bidii Jiobá laa ti dxiiñaʼ guni, ne xiñee.

4 Ora gudxi Dios Noé xi cá ique guni ne xi dxiiñaʼ nápabe para laa la? biʼniʼ Noé ti arca para guilá binni ne maniʼ (Gén. 6:13, 14, 22). Ne laaca gúdxibe ca binni que xi chiguni Jiobá. Apóstol Pedru na gudxi Noé ca binni que «nusaana ca irá enda ruchee sticaʼ», racá ridúʼyanu bíʼnibe stipa pur gacanebe ca vecinu stibe guiénecaʼ pabiáʼ naxoo tiempu nabánicaʼ (biindaʼ 2 Pedro 2:5). Ñee raʼbuʼ jneza ñuni Noé ne familia stiʼ pa niguixhe íquecaʼ ñápacaʼ ti negocio, ñápacaʼ jma bidxichi o nibánicaʼ jma galán que xcaadxi binni la? ¡Nin ti guisi! Cumu nánnacabe xi chiguizaaca la? qué nudiicabe lugar ñuu xiixa ni nibeechú laacabe.

NI GUDIXHE IQUE TI PRÍNCIPE NI GUYUU EGIPTO

5, 6. 1) Xiñee bisiidicabe Moisés «irá ni nanna ca binni Egipto». 2) Xiñee bicaanáʼ Moisés guiráʼ ni ñándaca ñapa Egipto.

5 Yanna guidúʼyanu ejemplu stiʼ Moisés. Gucuaa ti xiiñidxaapaʼ Faraón laabe casi xiiñiʼ ne biniisibe ndaaniʼ palaciu. Cumu ti príncipe huiiniʼ laabe la? «biziidi be irá ni nanna ca binni Egipto» (Hech. 7:22; Éxo. 2:9, 10). Zándaca bisiidicabe laabe guiráʼ ngue para ganda gúnibe xhiiñaʼ Faraón. Ñanda ñácabe ti binni risaca lu gobiernu ni jma nadipaʼ guyuu dxiqué ne ñápabe stale cosa risaca, nusisaca binni laabe ne ñúnibe guiráʼ ni ñápabe gana. Peru ñee gucuá íquebe gúnibe ca ngue la?

6 Dxi nahuiiniʼ Moisés, bisiidiʼ bixhózebe ne jñaabe laabe de Jiobá. Ngue runi, nánnabe xi gudxi Jiobá Abrahán, Isaac ne Jacob, ne runi crebe dxandíʼ zaca cani. Zándaca guníʼ ique chaahuibe xi gúnibe despué ne ximodo cadi gusaanabe Jiobá. Ne ora bidxiña dxi gúʼyabe pa ziaanabe casi ti príncipe stiʼ Egipto o pa zácabe ti esclavu cásica guiráʼ ca israelita la? «ulí be acaná né be ca binni xquidxi be», lugar de «ñeche né be irá ni ñapa be, [...] chupa chonna si gubidxa» (biindaʼ Hebreos 11:24-26). Despué bidiirube lugar gabi Jiobá laabe ximodo iquiiñebe xquendanabánibe (Éxo. 3:2, 6-10). Xiñee bíʼnibe zaqué yaʼ. Purtiʼ biʼniʼ crebe cani guníʼ Jiobá ne biénebe qué zindabe zitu pa guicálube guiráʼ ni nuu Egipto. Ne biaʼsi ngue ni bíʼnibe, purtiʼ qué nindaa de ngue binitilú Dios guidxi que ora biseendaʼ chii plaga raqué. Ñee maʼ biiyaluʼ xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Moisés guiráʼ ca xpinni Jiobá ni maʼ guyuunisa la? Rusiidini laanu naquiiñeʼ guicá íquenu Jiobá primeru ne dxiiñaʼ stiʼ, lugar de gápanu stale cosa risaca ne gúninu guiráʼ ni riuuláʼdxinu, casi runi binni ni qué runibiáʼ Dios.

GUNNA JEREMÍAS XI CHIGUIZAACA

7. Xiñee zanda guchaaganu ca dxi bibani Jeremías né ca dxi stinu.

7 Sti hombre ni biʼniʼ xhiiñaʼ Jiobá primé lu xquendanabani nga Jeremías. Biʼniʼ Jiobá laabe ti ni riguixhená ne bidii laabe ti dxiiñaʼ risaca. Naquiiñeʼ quixhenabe ca binni de Jerusalén ne Judá, ne gábibe laacaʼ zusabanáʼ Dios laacaʼ purtiʼ cayuni adorarcaʼ dios ni cadi dxandíʼ. Ne zanda guininu bibani Jeremías «ra mayaca guiluxe ca dxi» que (Jer. 23:19, 20). Nánnabe dxíchibe maʼ cadi candaa diʼ para guinitilú ca binni malu nabani ca dxi stibe.

8, 9. 1) Xiñee bichaa Baruc modo guníʼ ique. 2) Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu ora guiníʼ íquenu xi gúninu despué.

8 Xi qué niná Jeremías ñuni purtiʼ maʼ nanna xi guiráʼ chiguizaaca. Qué ninabe ñápabe stale cosa risaca ndaaniʼ guidxi que, purtiʼ mayaca guinitilú ni. Ti guendahuati nga ñúnibe pa nicá íquebe ñápabe cani. Peru Baruc, secretariu stibe guníʼ ique gadxé cosa. Ngue runi, gudxi Jiobá Jeremías gabi laabe sicaríʼ: ¡«Biiyaʼ! Cuxhiayaʼ ni maʼ bicueeʼ, ne cayaxhaʼ ni maʼ bizuhuaaʼ, guidubi guidxiʼ riʼ laaca zaxhaʼ laa. Peru lii, dede yanna cuyubuʼ cosa risaca para lii. Maʼ cadi guyubuʼ cani. Purtiʼ biiyaʼ, zedaniáʼ ti yuubaʼ luguiáʼ guiráʼ ni nabani [...], ne dxandipeʼ qué zunítiluʼ xquendanabániluʼ ladu tiica cheluʼ» (Jer. 45:4, 5).

9 Qué gánnadinu xii nga ca «cosa risaca» biyubi Baruc. a Peru nánnanu qué zanda iquiiñebe cani xadxí, purtiʼ zunitilú ca babilonio Jerusalén lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Ñee rudiiluʼ cuenta xi rusiidiʼ ndiʼ laanu la? Gápanu ni guibaninenu yanna, laaca riniʼni guiníʼ íquenu xi zaquiiñenu despué (Pro. 6:6-11). Peru ñee jneza nga iquiiñenu tiempu stinu ne stipa stinu para gápanu cosa ni qué zandaa lu guidxilayú riʼ la? Dxandíʼ cayuni xquidxi Dios dxiiñaʼ para chuʼ jma Yoo stiʼ Reinu, Yoo Betel ne xcaadxi lugar ra gaca adorar Dios. Peru ca yoo bizéʼtenu riʼ, cayaca cani purtiʼ zaquiiñecani para guiroobaʼ xhiiñaʼ Reinu. Guiráʼ ca xpinni Dios ni maʼ guyuunisa galán chinándacaʼ ejemplu riʼ ora quixhe íquecaʼ gúnicaʼ xiixa lu xquendanabánicaʼ. Ñee zanda guiniʼluʼ de guidubi ladxidoʼloʼ cuyubuʼ «primeru reinu stiʼ Dios» ne ruʼnuʼ «ni jneza ni rinabaʼ Dios» lii la? (Mat. 6:33NM.)

«NE MAʼ CASI GUIXI NI PARA NAA»

10, 11. 1) Xi gucuá ique Pablu ante gaca xpinni Cristu. b) Xi bicaa Pablu guchaa cani gudixhe ique guni.

10 Yanna guidúʼyanu ejemplu stiʼ Pablu. Ante gácabe xpinni Cristu, laaca ñanda nugaandabe stale cosa risaca lu xquendanabánibe. Biindabe ley stiʼ ca judíu ne bisiidiʼ tobi de ca maestru ni jma risaca guyuu dxiqué laabe, laaca bidii xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ poder laabe ne gúcabe ti binni jma risaca que stale de cani biniisinebe (Hech. 9:1, 2; 22:3; 26:10; Gál. 1:13, 14). Peru bichaa Pablu modo nabani ora biene maʼ cadi caguu Jiobá ndaayaʼ guidxi stiʼ ca judíu.

11 Guca Pablu fariseu, peru biénebe qué risaca guyubi binni gaca tuuxa lade ca judíu, ne qué zabeendú gastiʼ (Mat. 24:2). Biénebe pabiáʼ risaca cani naguixhe ique Dios guni ne bidiibe cuenta pabiáʼ risaca gucheechebe diidxaʼ. Ora bichaagabe cani biziidibe riʼ né cani bisiidicabe laabe ante, biiyabe cani «casi guixi». Ngue runi, bisaanabe religión stiʼ ca judíu ne biquiiñebe biaʼ tiempu bibánibe lu Guidxilayú para gucheechebe ca diidxaʼ nacubi ne galán (biindaʼ Filipenses 3:4-8, 15; Hech. 9:15).

XI RIGUIXHE ÍQUELUʼ GÚNILUʼ PRIMÉ

12. Xi jma gucuá ique Jesús guni guyuunisa si.

12 Noé, Moisés, Jeremías, Pablu ne xcaadxi binni casi laacabe biquiiñecabe stale de tiempu ne stipa stícabe para bíʼnicabe xhiiñaʼ Dios, nga runi nabé galán chinándanu ejemplu stícabe. Peru ejemplu ni jma risaca chinanda ca xpinni Jiobá nga stiʼ Jesús (1 Ped. 2:21). Guyuunísasibe, biquiiñebe xquendanabánibe para gucheechebe diidxaʼ ne gusisácabe Jiobá. Racá ridúʼyanu xi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu ni rudii lugar guni mandar Dios laa: naquiiñeʼ guni adorar Dios primeru lu xquendanabani. Ñee cayuʼnuʼ zacá la? Yanna, ximodo zanda guni binni xhiiñaʼ Jiobá ne guni dxiiñaʼ para gapa ni guibaniné yaʼ. Biblia na: «Zaniéʼ rúniluʼ ni jneza; guidubi dxi zaniéʼ lii nga [Dios] ni rulá, purtiʼ qué huayuu dxi gannaʼ guiráʼ cani». «Guiráʼ dxi zusisacaʼ lii, ya, ne dxandipeʼ zusisacaʼ laluʼ ne qué ziuu dxi gusaanaʼ de guneʼ ni.» (Salmo 71:15 ne 145:2.)

13, 14. 1) Xi cayabi xquidxi Dios ca xpinni Cristu ni maʼ guyuunisa. 2) Xi zuni sentir ca xpinni Dios pa gúnicaʼ jma lu xhiiñabe.

13 Maʼ stale iza de cayabi xquidxi Jiobá ca xpinni Cristu guni orarcaʼ Jiobá ne gúʼyacaʼ pa zanda gácacaʼ precursor. Cumu gadxé gadxé modo nabani cada xpinni Cristu la? nuu de laacaʼ qué zanda guni setenta hora cada beeu, ne cadi naquiiñeʼ chúʼcabe triste purtiʼ qué randa rúnicabe ni (1 Tim. 5:8). Peru lii yaʼ. Ñee dxandíʼ nga qué zanda gácaluʼ precursor la?

14 Bietenalaʼdxiʼ pabiáʼ nayecheʼ guyuu guiráʼ ca xpinni Dios ca dxi bietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Jesús iza riʼ. Lu beeu marzo que stale precursor auxiliar gulicaʼ pa zúnicaʼ treinta o cincuenta hora (Sal. 110:3). Millón de xpinni Cristu guca precursor auxiliar ne bihuinni pabiáʼ nayecheʼ guyuu guiráʼ ca binni ridagulisaa. Ñee zanda quixhe chaahuiluʼ modo nabániluʼ ne gúʼyaluʼ pabiáʼ nayecheʼ riuu binni ora gaca precursor auxiliar gatigá la? Cada dxi tiidiʼ, ti xpinni Cristu ni maʼ guyuunisa naquiiñeʼ chuʼ nayecheʼ ora gabi Jiobá: «Yannadxí bineʼ biaʼ gúndatiʼ lu xhiiñaluʼ».

15. Xi naquiiñeʼ quixhe ique ti xpinni Cristu ni nahuiiniʼ laga canazá scuela.

15 Pa nahuiiniluʼ la? zándaca nuuluʼ nazaaca ne huaxiéʼ dxiiñaʼ napuʼ, purtiʼ mayaca guilúxeluʼ scuela biaʼ rinabaʼ gobiernu lii. Ñee maʼ guníʼ íqueluʼ pa zanda gácaluʼ precursor regular la? Ca maestru ca zaniʼcaʼ jma galán cheluʼ scuela roʼ ne gápaluʼ ti puestu risaca ndaaniʼ guidxilayú riʼ. Peru laacabe cabézacabe chuʼ tu guni chaahuiʼ modo nabáninu ne runi crécabe qué ziuu dxi guiráʼ dxiiñaʼ ne bidxichi, peru cadi dxandíʼ ni. Yanna, pa quixhe íqueluʼ guʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá la? zahuinni caquiiñeluʼ tiempu stiluʼ jneza ne zugaanduʼ stale cosa galán ni qué ziuu dxi guinitilú. Ne pa guʼnuʼ zacá, zusihuinnuʼ zinanduʼ ejemplu sicarú stiʼ Jesús. Pa quixhe íqueluʼ guʼnuʼ zacá, zabanuʼ nayecheʼ, purtiʼ zápani lii para cadi gacanaluʼ ne gusihuinnuʼ maʼ gudixhe íqueluʼ guʼnuʼ ni bidii stiidxaluʼ Jiobá (Mat. 6:19-21; 1 Tim. 6:9-12).

16, 17. Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu ora maʼ caníʼ íquenu xi gúninu lu xquendanabáninu.

16 Stale xpinni Dios rúnicaʼ dxiiñaʼ stale hora para ganda gápacaʼ ni tiidiné binnilídxicaʼ dxi. Peru zándaca nuu tu laa runi jma hora neca cadi caquiiñeʼ guni ni (1 Tim. 6:8). Ca negocio nuu lu Guidxilayú riʼ, rucaacani laanu guni crenu qué zanda guibáninu nayecheʼ pa qué sinu guiráʼ ca cosa nacubi cabeecabe. Peru cani dxandíʼ xpinni Cristu qué rudiicaʼ lugar quixhe guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ primé lu xquendanabánicaʼ (1 Juan 2:15-17). Yanna, ximodo jma jneza iquiiñeʼ cani maʼ guca jubilar tiempu sticaʼ yaʼ. Cadi jma galán gácacabe precursor, ti zacá gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá primé lu xquendanabánicabe la?

17 Guiráʼ ca xpinni Jiobá ni maʼ guyuunisa naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ laca laa: «Xii nga ni jma risaca para naa. Ñee runeʼ xhiiñaʼ Reinu primeru la? Ñee runeʼ casi Jesús ne rusihuinneʼ riquiiñeʼ tiempu ne stipa stinneʼ para guneʼ xhiiñaʼ Dios primé la? Ñee cadi cusaanaʼ de chinandaʼ Jesús casi guniʼbe guneʼ ni la? Ñee zanda guchaaʼ hora runeʼ ca dxiiñaʼ stinneʼ ti gapaʼ jma tiempu para gucheecheʼ stiidxaʼ Reinu ne guneʼ xcaadxi xhiiñaʼ Dios la? Pa nagasi qué zanda guneʼ jma lu xhiiñaʼ Dios, ñee runeʼ stipa pur iquiiñeʼ tiempu ne stipa stinneʼ para Jiobá, neca gácani nagana para naa la?».

GUIALE DE LAANU GÚNINU NI NA DIOS

18, 19. Xi zanda guzeeteluʼ ora maʼ cayuni orarluʼ, ne xiñee ziuulaʼdxiʼ Jiobá ni.

18 Ridxátipa ladxidoʼno ora ridúʼyanu cayuni xquidxi Dios dxiiñaʼ né stale gana. Peru zándaca nuu xpinni Cristu ni qué riuulaʼdxiʼ gaca precursor, purtiʼ riníʼ qué zanda guni dxiiñaʼ riʼ neca zanda gúnini (Éxo. 4:10; Jer. 1:6). Xi zanda gúnicabe yaʼ. Galán guzeetecabe de laani lu oración stícabe. Guidúʼyanu xi bicaa Pablu ra nuu ca xpinni Cristu de guidxi Filipos: «Nuu Dios cayacané laatu uluiʼlaʼdxi tu guni tu ni na, ne zaqueca ti ganda guni tu ni» (Fili. 2:13). Nga runi, pa huaxiéʼ riuulaʼdxuʼ guʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá, gunabaʼ laabe gacanebe lii chuulaʼdxuʼ ni ne gudiibe lii gracia ni caquiiñuʼ para guʼnuʼ ni (2 Ped. 3:9, 11).

19 Noé, Moisés, Jeremías, Pablu ne Jesús gúpacaʼ fe. Biquiiñecabe tiempu ne stipa stícabe para gábicabe binni xi chiguni Jiobá ne qué nudiicabe lugar ñuu sti cosa nibeechú laacabe. Mayaca guinitilú ca cosa malu nuu yanna, nga runi, pa maʼ bidiʼnu xquendanabáninu Dios la? naquiiñeʼ gúninu stipa biaʼ gándatiʼ pur chinándanu ejemplu bisaanacabe (Mat. 24:42; 2 Tim. 2:15). Zacá ziuulaʼdxiʼ Jiobá ni gúninu ne zacaanu stale ndaayaʼ. Biblia na: «Latané guiráʼ ca chii ndaa de ni nápatu ndaaniʼ yuʼduʼ, ti ganda chuʼ guendaró ndaaniʼ lidxeʼ; ne laguuyaʼ —na Jiobá, Dios stiʼ stale binni nanda guiibaʼ—, pa qué zuxheleʼ ca compuerta stiʼ guibáʼ ne zundaateʼ ndaayaʼ stinneʼ luguiatu dede maʼ qué ziuu dxi guiaadxaʼ gastiʼ» (Malaquías 3:10).

[Nota]

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 21]

Qué nulabi binni Noé ora gudixhenabe laacaʼ

[Imagen ni zeeda lu yaza 24]

Ñee maʼ guníʼ ique chaahuiluʼ pa zanda gácaluʼ precursor regular la?