‘Ei au fost purtaţi de spiritul sfânt’

„Profeţia n-a fost niciodată adusă prin voinţa omului, ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, fiind purtaţi de spiritul sfânt.“ (2 PET. 1:21)

IDEI LA CARE SĂ REFLECTĂM:

Cum le-a transmis Dumnezeu mesajul său scriitorilor Bibliei?

Pe ce ne întemeiem convingerea că Biblia este de inspiraţie divină?

Ce poţi face zi de zi pentru a nu-ţi pierde aprecierea faţă de Cuvântul lui Dumnezeu?

1. De ce avem nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu?

DE UNDE venim? De ce ne aflăm aici? Încotro ne îndreptăm? De ce a ajuns lumea aşa cum este? Ce se întâmplă cu noi după moarte? Acestea sunt doar câteva întrebări pe care şi le pun oamenii de pretutindeni. Am putea oare afla răspunsul la astfel de întrebări dacă nu am avea Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu? Fără Biblie, ne-am bizui doar pe experienţa noastră şi n-am putea avea aceleaşi sentimente faţă de „legea lui Iehova“ ca psalmistul David. (Citeşte Psalmul 19:7.)

2. Ce ne va ajuta să nu ne pierdem aprecierea faţă de Biblie?

² Din păcate, unii nu mai preţuiesc învăţăturile Bibliei ca la început. (Compară cu Revelaţia 2:4.) Ei nu mai trăiesc aşa cum îi place lui Iehova (Is. 30:21). Noi însă putem şi trebuie să ne păstrăm aprecierea faţă de Biblie şi faţă de învăţăturile ei. Sfintele Scripturi sunt un dar preţios de la Creatorul nostru iubitor (Iac. 1:17). Ce ne va ajuta să apreciem şi mai mult „cuvântul lui Dumnezeu“? Ne-ar putea fi util să medităm la modul în care a fost scrisă Biblia şi să analizăm câteva dintre numeroasele dovezi care confirmă originea ei divină. Această analiză ne va impulsiona să citim Biblia în fiecare zi şi să aplicăm sfaturile ei (Evr. 4:12).

„PURTAŢI DE SPIRITUL SFÂNT“ — CUM?

3. În ce sens au fost „purtaţi de spiritul sfânt“ profeţii şi scriitorii Bibliei?

³ Scrierea Bibliei a durat 1 610 ani: din 1513 î.e.n. până în 98 e.n. La redactarea ei au contribuit aproximativ 40 de bărbaţi, inclusiv unii profeţi, care au fost „purtaţi de spiritul sfânt“. (Citeşte 2 Petru 1:20, 21.) Expresia grecească redată prin „a fi  purtat“ înseamnă „a duce sau a căra dintr-un loc în altul“ şi „poate fi tradusă şi prin: a fi impulsionat, a primi avânt sau a te lăsa îmboldit“. * În Faptele 27:15, această expresie este folosită pentru a descrie o corabie împinsă de vânt într-o anumită direcţie. Scriitorii Bibliei şi profeţii au fost „purtaţi de spiritul sfânt“ în sensul că Dumnezeu a comunicat cu ei, i-a impulsionat şi i-a îndrumat prin intermediul forţei sale active. Astfel, ei nu au transmis propriile idei, ci gândurile lui Iehova. Uneori, nici măcar nu cunoşteau semnificaţia lucrurilor pe care le profeţeau sau pe care le scriau (Dan. 12:8, 9). Cu siguranţă, „toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu“. Ea nu exprimă puncte de vedere omeneşti (2 Tim. 3:16).

4–6. Cum le-a transmis Iehova mesajul său scriitorilor Bibliei? Ilustraţi.

⁴ Dar cum a folosit Dumnezeu spiritul sfânt pentru a le comunica scriitorilor Bibliei mesajul său? Le-a transmis el o formulare exactă sau doar idei pe care puteau să le exprime cu propriile cuvinte? Să ne gândim la modul în care un om de afaceri redactează o scrisoare. Când consideră că este necesară o formulare anume, scrie personal scrisoarea sau i-o dictează secretarei. Ea o dactilografiază, după care omul de afaceri o semnează. Alteori însă, el îi spune doar ideile principale, iar ea compune singură scrisoarea. În unele cazuri, omul de afaceri o verifică şi îi comunică secretarei eventualele modificări. Când scrisoarea este gata, o semnează, iar destinatarul o primeşte ca venind din partea acelui om de afaceri.

⁵ În mod asemănător, câteva pasaje din Biblie au fost scrise de însuşi Dumnezeu (Ex. 31:18). De asemenea, când a considerat că este important ca textul să aibă o anumită formă, Iehova i-a dictat scriitorului cuvintele respective. De exemplu, la Exodul 34:27 citim: „Iehova i-a mai zis lui Moise: «Scrie-ţi aceste cuvinte, căci pe baza acestor cuvinte închei un legământ cu tine şi cu Israel»“. Iar pe Ieremia l-a îndemnat: „Scrie-ţi într-o carte toate cuvintele pe care ţi le voi spune“ (Ier. 30:2).

⁶ De cele mai multe ori însă, Dumnezeu nu le-a indicat scriitorilor Bibliei ce cuvinte să folosească. El le-a pus în minte şi în inimă doar ideile, permiţându-le să le exprime într-o manieră proprie. În Eclesiastul 12:10 se spune: „Convocatorul s-a străduit să găsească cuvinte plăcute şi să scrie întocmai cuvintele adevărului“. Evanghelistul Luca ‘a cercetat cu atenţie toate lucrurile de la începuturi ca să le  scrie în ordine’ (Luca 1:3). Prin intermediul spiritului sfânt, Dumnezeu s-a asigurat că mesajul său nu a fost denaturat de imperfecţiunea umană.

7. De ce a ales Dumnezeu ca Biblia să fie scrisă de oameni?

⁷ În marea sa înţelepciune, Dumnezeu a ales ca Biblia să fie scrisă de oameni. Astfel, ea nu ne transmite doar informaţii, ci şi emoţii şi sentimente. Ce s-ar fi întâmplat dacă Iehova ar fi apelat la îngeri pentru scrierea Bibliei? Ar fi putut ei să transmită sentimente precum teama, tristeţea sau descurajarea, sentimente proprii naturii umane? Întrucât Dumnezeu le-a lăsat oamenilor imperfecţi libertatea de a formula singuri ideile primite prin spiritul sfânt, mesajul său are un farmec aparte şi ne merge la inimă.

DOVEZI ÎN SPRIJINUL BIBLIEI

8. De ce putem spune că Biblia este diferită de toate cărţile religioase?

⁸ Există nenumărate dovezi care atestă originea divină a Bibliei. Nicio altă carte religioasă nu ne dezvăluie atâtea informaţii despre Dumnezeu. De exemplu, scrierile sacre ale hinduismului includ culegerile de imnuri vedice, o colecţie de comentarii pe marginea ritualurilor hinduse, textele filozofice numite Upanişade, precum şi poemele epice Ramayana şi Mahabharata. O parte din Mahabharata, numită Bhagavad Gita, cuprinde învăţături de ordin moral. Una dintre scrierile sacre ale budismului, Tipitaka („Cele trei coşuri“), conţine în primul volum reguli privitoare la viaţa monahală. Al doilea volum se concentrează asupra doctrinelor budiste, în timp ce al treilea consemnează învăţăturile orale ale lui Buddha. El nu s-a considerat zeu şi a vorbit foarte puţin despre divinitate. Textele confucianiste sunt un amalgam de scrieri despre trecut, reguli morale, formule magice şi cântece. Cartea sfântă a islamului, Coranul, predă credinţa într-un singur Dumnezeu omniscient, care cunoaşte inclusiv viitorul. Totuşi, Coranul nu dezvăluie nici măcar numele lui Dumnezeu, Iehova, care este menţionat de mii de ori în Biblie.

9, 10. Ce ne dezvăluie Biblia despre Dumnezeu?

⁹ În timp ce majoritatea cărţilor religioase dezvăluie puţine informaţii despre Dumnezeu, Biblia ne ajută să cunoaştem faţetele personalităţii lui Iehova, precum şi faptele sale. Ea ni-l prezintă nu numai ca pe un Dumnezeu atotputernic, înţelept şi drept, ci şi ca pe un Dumnezeu al iubirii. (Citeşte Ioan 3:16; 1 Ioan 4:19.) Biblia mai spune despre Iehova: „Dumnezeu nu este părtinitor, ci, în orice naţiune, omul care se teme de el şi practică dreptatea este primit de el“ (Fap. 10:34, 35). Într-un anumit sens, numărul mare de limbi în care este tradusă Biblia confirmă acest adevăr. Potrivit lingviştilor, dintre cele aproximativ 6 700 de limbi de pe glob, circa 100 sunt vorbite de 90% din populaţia lumii. Biblia a  fost tradusă parţial sau integral în peste 2 400 de limbi. Aproape oricine are acces la cel puţin o parte din ea.

¹⁰ Isus a spus: „Tatăl meu a lucrat fără încetare până acum şi eu lucrez fără încetare“ (Ioan 5:17). ‘Iehova este Dumnezeu din veşnicie în veşnicie’, iar ceea ce a înfăptuit întrece închipuirea noastră (Ps. 90:2). Doar Biblia ne spune ce a făcut Dumnezeu în trecut, ce face în prezent şi ce va face în viitor. Tot din Scripturi aflăm ce îi place şi ce îi displace şi cum putem să ne apropiem de el (Iac. 4:8). Să nu permitem niciodată ca obiectivele personale sau îngrijorările vieţii să ne îndepărteze de Iehova!

11. Ce fel de înţelepciune reflectă Biblia?

¹¹ Înţelepciunea profundă a lui Dumnezeu, reflectată în Scripturi, confirmă o dată în plus că Autorul lor este mult superior omului. Apostolul Pavel a întrebat: „Cine a ajuns să cunoască mintea lui Iehova, ca să-l înveţe?“ (1 Cor. 2:16). Întrebarea sa are la bază următoarele cuvinte ale lui Isaia: „Cine a măsurat spiritul lui Iehova? Cine poate să-l sfătuiască şi să-l înveţe ceva?“ (Is. 40:13). Evident, răspunsul la ambele întrebări este „nimeni“. Iată de ce, vom avea doar de câştigat dacă vom pune în aplicare sfaturile biblice privitoare la căsătorie, creşterea copiilor, divertismente, prietenie, hărnicie, cinste şi moralitate. Biblia nu dă niciodată greş. Oamenii însă nu sunt îndeajuns de înţelepţi ca să dea întotdeauna sfaturi viabile (Ier. 10:23). Când realizează că au greşit, ei revin asupra recomandărilor făcute. ‘Gândurile oamenilor sunt ca un abur’, spune pe bună dreptate Biblia (Ps. 94:11).

12. Cum au încercat oamenii de-a lungul veacurilor să distrugă Biblia?

¹² Istoria aduce şi ea dovezi în sprijinul originii divine a Bibliei. În trecut, mulţi oameni au încercat să distrugă Cuvântul lui Dumnezeu. De exemplu, în anul 168 î.e.n., regele sirian Antiochos Epiphanes le-a ordonat supuşilor lui să adune sulurile Legii şi să le ardă. În 303 e.n., împăratul roman Diocleţian a emis un decret conform căruia locurile de întrunire ale creştinilor trebuiau dărâmate, iar Scripturile, arse. Decretul lui a rămas în vigoare zece ani. După secolul al XI-lea, papii au încercat din răsputeri să împiedice traducerea Bibliei pentru ca ea să rămână inaccesibilă oamenilor de rând. Chiar dacă Satan şi susţinătorii lui s-au străduit s-o distrugă, Biblia a sfidat încercările lor disperate, ajungând până la noi. Iehova nu a permis nimănui să distrugă acest dar pe care l-a oferit omenirii.

CE I-A CONVINS PE MULŢI

13. Ce dovezi atestă că Biblia este de origine divină?

¹³ Alte dovezi care atestă că Biblia a fost inspirată de Dumnezeu sunt armonia internă, exactitatea ştiinţifică, profeţiile împlinite, sinceritatea dezarmantă a scriitorilor ei, puterea de a transforma vieţi şi acurateţea istorică. În plus, Biblia ne oferă răspunsuri pertinente la întrebările menţionate în primul paragraf. Să observăm în continuare ce i-a convins pe unii oameni că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu.

14–16. a) Cum s-au convins un musulman, o hindusă şi o agnostică de faptul că Biblia este de origine divină? b) Ce argumente îţi place să foloseşti pentru a-i convinge pe oameni că Biblia este inspirată de Dumnezeu?

¹⁴ Anwar * a crescut în Orientul Mijlociu, într-o familie de musulmani. El a locuit o vreme în America de Nord, unde a fost vizitat de Martorii lui Iehova. „Pe atunci aveam o părere proastă despre religiile creştine din cauza cruciadelor  şi a Inchiziţiei, spune el. Fiind însă o persoană curioasă din fire, am acceptat un studiu biblic.“ Nu după mult timp, Anwar s-a întors acasă şi a pierdut legătura cu Martorii. După câţiva ani s-a mutat în Europa şi a reînceput studiul. El mărturiseşte: „Împlinirea profeţiilor, armonia internă, lipsa contradicţiilor, precum şi iubirea dintre cei care i se închină lui Iehova m-au convins că Biblia este într-adevăr Cuvântul lui Dumnezeu“. Anwar s-a botezat în 1998.

¹⁵ O tânără de 16 ani, pe nume Asha, provine dintr-o familie de hinduşi. Ea spune: „Mă rugam doar când mă duceam la templu sau când aveam necazuri. Dar când îmi mergea bine, nu mă gândeam la Dumnezeu. În ziua în care Martorii lui Iehova au bătut la uşa mea, viaţa mi s-a schimbat la 180 de grade“. Asha a studiat Biblia şi s-a apropiat mult de Iehova. Ce a convins-o că Biblia este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu? „Aici am găsit răspuns la toate întrebările mele. Biblia m-a ajutat să manifest credinţă fără să fie nevoie să merg la templu şi să mă plec înaintea unui idol.“

¹⁶ Paula a crescut într-o familie de catolici, dar la maturitate a devenit agnostică. Apoi, viaţa ei s-a schimbat. Ea povesteşte: „M-am întâlnit cu un prieten pe care nu-l văzusem de luni de zile. Era perioada hippie. Când am observat ce mult se schimbase — se bărbierise, era tuns şi părea fericit — l-am întrebat: «Ce-i cu tine? Unde-ai fost atâta vreme?». Mi-a explicat că studia cu Martorii lui Iehova, după care a început să-mi depună mărturie“. Văzând ce influenţă puternică au avut învăţăturile biblice asupra prietenului ei, Paula a recunoscut că Biblia este de provenienţă divină şi a devenit interesată de adevăr.

„CUVÂNTUL TĂU ESTE O LAMPĂ PENTRU PICIORUL MEU“

17. Ce vei realiza citind în fiecare zi Biblia şi meditând la cele citite?

¹⁷ Biblia este un dar minunat pe care Iehova ni l-a oferit prin intermediul spiritului sfânt. Dacă o vei citi cu plăcere în fiecare zi, aprecierea ta faţă de această carte şi faţă de Autorul ei va creşte (Ps. 1:1, 2). Înainte de a te cufunda în studiul Bibliei, cere-i lui Iehova spirit sfânt ca să poţi înţelege cele citite (Luca 11:13). Biblia conţine gândurile lui Dumnezeu. Când meditezi la ceea ce spune ea, dobândeşti, de fapt, modul de gândire a lui Iehova.

18. Ce te motivează să-ţi sporeşti cunoştinţele biblice?

¹⁸ Pe măsură ce-ţi vei îmbogăţi cunoştinţele biblice, va trebui să trăieşti la înălţimea principiilor învăţate. (Citeşte Psalmul 119:105.) Când citeşti Biblia este ca şi cum te-ai privi în oglindă. Dacă observi că trebuie să faci schimbări, treci la acţiune (Iac. 1:23–25). Foloseşte-te de Cuvântul lui Dumnezeu ca de o sabie pentru a-ţi apăra convingerile şi pentru a smulge învăţăturile false din inimile celor umili (Ef. 6:17). Cât de recunoscători îi suntem lui Iehova că profeţii şi bărbaţii care au contribuit la scrierea Bibliei au fost „purtaţi de spiritul sfânt“!

[Note de subsol]

[Întrebări de studiu]

[Text generic pe pagina 29]

Citeşte Biblia în fiecare zi, iar iubirea ta pentru Autorul ei va deveni tot mai puternică

[Legenda fotografiei de la pagina 26]

Destinatarul primeşte scrisoarea ca venind din partea celui care a semnat-o