Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni bieeteʼ lu guendaridagulisaa raca guiráʼ iza

Ti guendaridagulisaa ni cusihuinni nuunu tobi si ne ra bieeteʼ ca cosa sicarú chigaca

Ti guendaridagulisaa ni cusihuinni nuunu tobi si ne ra bieeteʼ ca cosa sicarú chigaca

CA GUENDARIDAGULISAA raca guiráʼ iza stiʼ Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania nabé rusiecheʼ cani binni. Ne zacá nga gúcani lu guendaridagulisaa 127, ni guca sábadu 1 stiʼ octubre 2011 ndaaniʼ ti Yoo ra raca guendaridagulisaa roʼ ni nuu Jersey City (Nueva Jersey, Estados Unidos). Guyé binni de stale lugar.

Ora bizulú guendaridagulisaa que, Gerrit Lösch, tobi de ca ni nuu lu Grupu ni Zaniruʼ, bigapadiuxi ca binni ni nabé cayecheʼ nuu raqué. Laabe gúdxibe ca binni ni zeeda de ochenta y cinco guidxi roʼ nácacaʼ de ti familia ni nuu lu guidubi Guidxilayú, ne nuucaʼ tobi si jma que xcaadxi grupu nuu lu Guidxilayú. Nga rusihuinni nabánicaʼ jneza ne rusisácacaʼ Jiobá. Ne ni jma guníʼcabe raqué nga de modo chuʼ binni tobi si.

CAADXI COSA SICARÚ NI CAYACA MÉJICU

Lu primé ndaa stiʼ guendaridagulisaa que bihuinni ximodo ndiʼ nuu xquidxi Jiobá tobi si. Raqué gudiʼdiʼ Baltasar Perla, ni runi dxiiñaʼ Betel stiʼ Méjicu, ne gunabadiidxabe chonna de cani nuu Betel riʼ para guiniʼcaʼ xii nga ca cosa galán cahuinni ra guca Betel stiʼ Méjicu tobi si né xhoopaʼ Betel ni guyuu Centroamérica. Laacabe guníʼcabe maʼ nuu xpinni Cristu de gadxé gadxé guidxi ládecabe, ne nga racané para uguusaacabe gana laacabe. ¡Zeeda gácani casi ora nuchiá Dios ti lindaa ni guyuu nezalúcabe!

Ra bidaaguʼ ca Yoo Betel riʼ, zándaca guni sentir cani rucheeche diidxaʼ ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi ca nuucaʼ stúbicaʼ ne guni sentircaʼ nuucaʼ zitu de xquidxi Jiobá. Para cadi chúʼcabe zacá, guiráʼ neza binni ridagulisaa, neca nuucaʼ jma zitu gucuaacaʼ ti dirección stiʼ ti correu ni zanda guxhélecaʼ laasicaʼ para ganda guiníʼnecaʼ Betel ni cayuuyaʼ dxiiñaʼ cayúnicaʼ.

XU ROʼ GUCA JAPÓN

James Linton, ni runi dxiiñaʼ Betel nuu Japón, guníʼ pabiáʼ gucaná guidxi que pur ca xu roʼ ne ca tsunami guca lu beeu marzo 2011. Stale de ca xpinni Cristu guti binnilídxicaʼ ne laaca biníticaʼ cani nápacaʼ. Stale de ca Testigu ni nabeza sti guidxi gucanecaʼ laacabe ne bicuicaʼ jma de 3,100 yoo para cani biniti lidxi ne bidii ca Testigu riʼ laacabe gayuaa de carru. Ca Grupu de Binnigola ni Ruuyaʼ Cuí Yoo stiʼ Reinu biseendacaʼ binni para guni chaahuicaʼ lidxi ca xpinni Cristu riʼ. Biaʼsi guyé jma de 1,700 Testigu para gacané. Laaca guyé 575 binni yeguni chaahuiʼ ca Yoo stiʼ Reinu ni gucaná, ládecabe zeeda ti grupu de Testigu de Estados Unidos.

Ni jma gucuá íquecabe gúnicabe nga, uguucabe gana ca xpinni Cristu ne gacanécabe laacaʼ cadi guixélecaʼ de Dios. Guyuu jma de tapa gayuaa binnigola ni yeganna binni ni gucaná. Grupu ni Zaniruʼ, biseendaʼ dede Brooklyn chupa binnigola ni riganna ca Yoo Betel para uguucaʼ gana ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu de guidxi ca. Ca xpinni Cristu ni nuu guidubi Guidxilayú laaca biseendacaʼ guiʼchiʼ ra bicaacaʼ pabiáʼ nadxiicaʼ laacabe, ne nabé guluucani gana ca binni ni gucaná.

BIʼNIʼ GANÁRCABE NEZALÚ TRIBUNAL

Despué maʼ gudiʼdiʼ Stephen Hardy, laa runi dxiiñaʼ Yoo Betel ni nuu Gran Bretaña. Nabé bidxagayaa cani cucaadiaga ora guniʼbe ne ora guníʼ xcaadxi Testigu ximodo cayuni ganar ca xpinni Cristu ca juiciu cayaca guidxi ca. Gobiernu stiʼ Francia canabaʼ quixe Betel ni nuu guidxi ca 58,000,000 de euro (82,000,000 de dólar) saca impuestu. Peru ora guyécabe nezalú Tribunal Europeo de Derechos Humanos, guyuu Tribunal riʼ pur ca Testigu. Guníʼcabe cadi cayuni gobiernu stiʼ Francia ni na artículo 9 stiʼ Convenio Europeo, ra na zaa gapa binni intiica religión chuulaʼdxiʼ. Biiyaʼ ca binni riʼ cadi cayuni gobiernu stiʼ Francia ni pur bidxichi, sínuque ni racaláʼdxicabe nga cueecabe ca xpinni Cristu de guidxi riʼ ne cadi chuʼ religión stinu raqué.

Laaca guyuu Tribunal Europeo pur ca testigu stiʼ Jiobá lu ti guendanagana ni guca guidxi Armenia. Dede 1965, Tribunal Europeo riʼ guníʼ qué zanda diʼ gacané ca binni ni qué naʼ gudii serviciu militar. Peru lu juiciu que guníʼ Gran Sala —ra nuu ca juez ni jma risaca stiidxaʼ— stiʼ Tribunal Europeo de Derechos Humanos, napa guiráʼ binni derechu para guiníʼ qué zuni serviciu que pa zuchiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa. Cásica gobiernu stiʼ Armenia ne stiʼ xcaadxi guidxi casi Azerbaiyán ne Turquía laaca naquiiñeʼ gúnicaʼ ni guníʼ Tribunal riʼ.

NI CAYÚNICABE PARA CUÍ XCAADXI YOO BETEL

Sti xpinni Cristu ni bidii libana nga Guy Pierce, laa nuu lu Grupu ni Zaniruʼ. Bidiibe cuenta rapa cani nuu raqué gana gánnacaʼ xi guiráʼ dxiiñaʼ cayaca Nueva York. Biluiʼbe laacaʼ ti videu, ne luni bihuinni xi guiráʼ dxiiñaʼ maʼ guca Wallkill ne Patterson ne cani chigaca lu ca layú nacubi guzíʼcabe Warwick ne Tuxedo (Nueva York). Wallkill cayúnicabe ti residencia ni chigapa chonna gayuaa cuartu, ne nácabe zándaca guilúxeni lu iza 2014.

Ne caníʼ íquecabe gucuícabe jma yoo naroʼbaʼ lu ti layú stícabe de 100 hectárea ni nuu Warwick. Guy Pierce guníʼ: «Neca qué ganna chaahuidu xi cá ique Jiobá né cani cayúnidu Warwick, cayuni chaahuidu layú nápadu raqué, purtiʼ caníʼ íquedu chinedu ca oficina stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu Brooklyn, Nueva York raqué». Laaca bizeetebe zaquiiñeʼ ti layú de 20 hectárea ni nuu biaʼ 10 kilómetru ladu guiaʼ stiʼ Warwick para chuʼ ca máquina ne xcaadxi cosa ni riquiiñecabe. Guy Pierce guniʼruʼ: «Ora gudiicabe permisu laadu para gucuidu cani, ribézadu guilúxedu cani lu tapa iza. Oracaruʼ guidoo ca yoo ni nuu Brooklyn».

Óraque gunabadiidxabe: «Ñee riníʼ nga maʼ cadi caníʼ ique Grupu ni Zaniruʼ pa mayaca guzulú ca dxi jma nagana la?». Laca laabe bicábibe: «¡Coʼ xa! Pa gueeda ca dxi jma nagana ca laga cayúnidu cani la? ¡jmápeca galán!».

LACHUU CUIDADU NÉ «LION NI CANAGUU BEEDXEʼ»

Sti xpinni Cristu ni nuu lu Grupu ni Zaniruʼ, Stephen Lett, laa guníʼ xiná 1 Pedro 5:8: «Lacuu xpiaani tu ne lagataná, purti canazá binidxabaʼ, enemigu stitu, canananda laatu casi ti lion ni canaguu beedxeʼ, canayubi tu uxuuxe». Stephen Lett bisiene biáʼsipeʼ nga guníʼ Pedru zeeda gaca Binidxabaʼ casi ti lión, purtiʼ zacá rúnibe dxiiñaʼ.

Ca lión ca jma nadípacame que laanu ne jma nagueendacame, zacaca nga Binidxabaʼ. Qué zanda diʼ gucáʼlunu ne guxóʼñenu de laabe stúbisinu. Caquiiñeʼ gacané Jiobá laanu ti ganda gudxíʼlunu laabe (Is. 40:31). Ti lión laaca rucaachilú para ganda guinaazeʼ tuuxa maniʼ para gó. Nga runi, pa qué racaláʼdxinu guiábanu lu trampa stiʼ Binidxabaʼ, naquiiñeʼ gánnanu xi guiráʼ riquiiñebe para gusábabe laanu. Cásica ruuti ti lión ti antílope ni nuu stubi o xiiñiʼ ti cebra ni nisiaasiʼ, zacaca nuu Binidxabaʼ gunduuxeʼ laanu. Ne cásica modo rusaana ti lión tuuxa maniʼ ni maʼ gudó, zacaca nga modo runduuxeʼ Binidxabaʼ binni, rinaaze dxiichibe «laa ne [jma] naná zaca» ni para laa que ante gunibiáʼ Stiidxaʼ Dios (2 Ped. 2:20). Nga runi, para ganda gudxíʼlunu laabe la? naquiiñeʼ gúninu guiráʼ ni maʼ bizíʼdinu lu Stiidxaʼ Dios (1 Ped. 5:9).

GUSISÁCANU LUGAR NÁPANU RALIDXI JIOBÁ

Samuel Herd, tobi de cani nuu lu Grupu ni Zaniruʼ, guníʼ lu libana stiʼ: «Guiranu nápanu ti lugar ndaaniʼ lidxi Jiobá». Guiráʼ ca xpinni Cristu napa ti lugar ndaaniʼ «lidxi» Dios, yuʼduʼ stibe, laani nga modo maʼ gudixhe Dios guni adorarnu laa pur guendaguti stiʼ Jesús. Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga chuʼnu ndaaniʼ lidxi Jiobá, naquiiñeʼ gusisácanu ni. Cásica David, riuuláʼdxinu cuézanu «ndaaniʼ lidxi Jiobá biaʼ dxi» guibáninu (Sal. 27:4).

Samuel Herd guníʼ xiná Salmo 92:12-14 de raqué gunabadiidxaʼ: «Ximodo racané Jiobá cueendú ca xpinni ni galán yaʼ». Óraque bisiénebe: «Caguixhedxí Dios ladxidoʼno, cayapa laanu ne cazíʼdinu ni dxandíʼ de laa, ni zeeda gaca casi nisa nagaʼndaʼ para laanu. Naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ cayuni adorarnu laa ne guidubi xquendanabáninu ndaaniʼ lidxi».

RUNI RESPETAR GUIRÁʼ XPINNI CRISTU STIIDXAʼ DIOS

Yanna guidúʼyanu xi guníʼ David Splane, stobi de cani nuu lu Grupu ni Zaniruʼ: cani dxandíʼ xpinni Cristu nabé runi respetarcaʼ Stiidxaʼ Dios. Biquiiñecabe ni lu primé siglu que para biʼniʼ chaahuicabe ti guendanagana (Hech. 15:16, 17). Peru lu guiropa siglu, caadxi ni na xpinni Cristu laacaʼ ni biʼndaʼ filosofía stiʼ ca griegu jma biʼniʼ respetarcaʼ ni guníʼ ca griegu que Stiidxaʼ Dios. Despué maʼ qué nusiidicabe ni zeeda lu Biblia, sínuque bisiidicabe ni guníʼ cani gudixhestí ni runi cré ca católicu (Padres de la Iglesia) ne ni guníʼ ca emperador stiʼ Roma, zaqué bisiidicabe ni cadi dxandíʼ.

David Splane guníʼ tobi de ca ejemplu stiʼ Jesús. Luni guniʼbe ziuu xpinni Cristu ni bibí lu Guidxilayú ni zacané binni ganna xipeʼ nga rusiidiʼ Biblia (Mat. 13:24-30). Neca qué zanda guininu tupeʼ nga laacabe, peru ra zidiʼdiʼ iza stale binni huaníʼ cadi jneza ni rusiidiʼ ne ni runi cani na xpinni Cristu laacaʼ. Chupa chonna de laacabe nga arzobispo Agobardo de Lyon lu siglu IX; Pedru de Bruys, Enrique de Lausana ne Valdès (o Valdo) lu siglu XII; John Wyclef lu siglu XIV; William Tyndale lu siglo XVI, ne Henry Grew ne George Storrs lu siglu XIX. Dede yanna runi respetar ca testigu stiʼ Jiobá ca ley stiʼ Dios ne riquiiñecaʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios para gusiidicaʼ binni ni runi crecaʼ. Nga runi guníʼ Grupu ni Zaniruʼ iquiiñeʼ ni cá lu Juan 17:17 para textu stiʼ iza 2012, ra na: «Dxandíʼ stiidxa luʼ».

CAADXI COSA NI BIDXAA LU CA SCUELA NAPA XQUIDXI JIOBÁ

Anthony Morris, tobi de cani nuu lu Grupu ni Zaniruʼ, bizeeteʼ maʼ bidxaa caadxi modo chiguni ca misioneru ne ca precursor especial dxiiñaʼ. Lu septiembre iza 2012 zuzulú Scuela para ca Guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu ndaaniʼ caadxi guidxi roʼ. Ne laaca maʼ bidxaa dxiiñaʼ chiguni cani cheʼ Scuela stiʼ Galaad. Cani biuu lu Scuela stiʼ Galaad lu beeu octubre iza gudiʼdiʼ ca nga ca xpinni Cristu ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios, casi misioneru ni qué huayé scuela riʼ, precursor especial, binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa o cani runi dxiiñaʼ Betel. Caadxi de cani guiluxe scuela riʼ, ziecaʼ Betel, zácacaʼ superintendente de circuito ne de distrito, ziecaʼ lugar ra jma nuu binni para uguucaʼ gana ca xpinni Cristu para gucheechecaʼ diidxaʼ ne para gacanécabe laacaʼ guzuhuaacaʼ dxiichiʼ.

Zuseendacabe caadxi precursor especial caadxi lugar ra qué huayé guirutiʼ. Dede 1 stiʼ enero 2012, caadxi de cani cheʼ Scuela ra Riziidiʼ ca Solteru gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios ne cani cheʼ Scuela para ca Guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu, zácacaʼ precursor especial ti tiempu para chigúnicaʼ xhiiñaʼ Dios ca lugar nuu zitu. Ziécabe biaʼ ti iza o chonna iza. Cani cueendú stale lu dxiiñaʼ riʼ, zanda gueeda guiaanacaʼ casi precursor especial stale iza.

Nabé nayecheʼ guyuu cani guyé lu guendaridagulisaa ni guca iza 2011. Rinábanu Jiobá uguu ndaayaʼ ca cosa nacubi chigúninu, purtiʼ cayaca cani para ganda gucheechenu diidxaʼ jma ne gacanécani para chuʼ ca xpinni Cristu tobi si, ne zaquiiñeʼ guirácani para gusisácanu Jiobá.

[Ca imagen ne cuadru ni zeeda lu yaza 18 ne 19]

Ca Gunaa Ni Ruzuubaʼ Stiidxaʼ Dios

Lu guendaridagulisaa que gudiʼdiʼ gaayuʼ de ca gunaa ni bichaganáʼ ca hombre ni guyuu lu Grupu ni Zaniruʼ, ca hombre riʼ maʼ gúticaʼ. Peru laaca guyuu stapa gunaa casi laacabe. Marina Sydlik, Edith Suiter, Melita Jaracz, Melba Barry ne Sydney Barber bizeetecaʼ ximodo biziidicaʼ ni cá lu Biblia ne ximodo bizulú bíʼnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Laaca guníʼcabe caadxi cosa sicarú ni rietenaláʼdxicabe, bizeetecabe de xheelacabe ne ca ndaayaʼ gupanécabe laacaʼ. Biluxe guiniʼsícabe, nabé biecheʼ guiráʼ cani nuu raqué ora bíʼndacaʼ diidxaʼ riuundaʼ 86 ni láʼ «Fieles siervas de Dios».

[Ca imagen 19]

(Luguiáʼ) Daniel ne Marina Sydlik; Grant ne Edith Suiter; Theodore ne Melita Jaracz

(Xagueteʼ) Lloyd ne Melba Barry; Carey ne Sydney Barber

[Mapa ni zeeda lu yaza 16]

(Para gúʼyaluʼ ca letra ni zeeda ra rihuinni ximodopeʼ bireeni la? biiyaʼ ni lu libru o revista ra bireeni)

Xhoopaʼ yoo Betel ni guca tobi si né Méjicu

MÉJICU

GUATEMALA

HONDURAS

EL SALVADOR

NICARAGUA

COSTA RICA

PANAMÁ

[Imagen ni zeeda lu yaza 17]

Sicaríʼ nga rápacabe gana gaca ca oficina ni iquiiñeʼ cani zaniruʼ lu dxiiñaʼ runi ca testigu stiʼ Jiobá guidxi Warwick (Nueva York)