Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea teie nei ao e mou ai?

E nafea teie nei ao e mou ai?

“Aore [outou] i roto i te pouri, a roohia mai ai outou e taua mahana ra mai te eiâ ra.”—TES. 1, 5:4.

1. Eaha te tauturu ia tatou ia vai ara e ia faaruru i te mau tamataraa?

 TE HAAPAPU ra te tupuraa o te mau parau tohu Bibilia e fatata tatou i te ite i te mau tupuraa faufaa roa. E titauhia ïa ia vai ara tatou. Eaha te tauturu ia tatou ia na reira? Te faaitoito maira te aposetolo Paulo ia “haapao . . . i te mau mea hiˈo-ore-hia.” Oia mau, e mea tia ia haamanaˈo tatou i te haamaitairaa o te ora mure ore ta tatou e fanaˈo i te raˈi aore ra i nia i te fenua. Te faaite ra te mau irava tapiri e ua hinaaro Paulo e faaitoito i to ˈna mau hoa haamori ia tiatonu maite i te faahopearaa oaoa o to ratou taiva ore. E tauturu atoa te na reiraraa ia faaruru i te mau tamataraa e hamani-ino-raa.—Kor. 2, 4:8, 9, 16-18; 5:7.

2. (a) Ia aha ia mau papu ia tatou to tatou tiaturiraa? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i teie tumu parau e i to muri nei?

2 E faaueraa tumu faufaa roa to roto i te aˈoraa a Paulo: Ia mau papu ia tatou to tatou tiaturiraa, e mea tia ia hiˈo atea tatou, oia hoi ia tiatonu maite i te mau tupuraa faufaa aore â i itehia. (Heb. 11:1; 12:1, 2) I roto i teie tumu parau e i to muri iho, e hiˈopoa mai tatou ahuru tupuraa te itehia hou to tatou tiaturiraa o te ora mure ore e riro ai ei mea mau.

EAHA TE TUPU NA MUA NOA ˈˈE I TE HOPEA?

3. (a) Eaha te ohipa tei ore â i tupu tei faahitihia i roto i te Tesalonia 1, 5:2, 3? (b) Eaha ta te mau tia poritita e rave, e o vai paha te apiti atu ia ratou?

3 I roto i ta ˈna rata i to Tesalonia, ua faahiti Paulo i te hoê ohipa tei ore â i tupu. (A taio i te Tesalonia 1, 5:2, 3.) Ua huti oia i te ara-maite-raa i nia i “te mahana o te Fatu ra” o Iehova. I ǒ nei, te mahana o Iehova, o te anotau ïa o te haamata e te haamouraa o te haapaoraa hape e o te hope e te tamaˈi o Aramagedo. Na mua noa ˈˈe râ te mahana o Iehova e haamata ˈi, e parau te mau tia faatere o te ao “E hau, e aita e ino.” E tupu paha te reira i te hoê noa taime aore ra hau atu. E manaˈo te mau nunaa e ua fatata ratou i te faatitiaifaro i te tahi o to ratou mau fifi rahi. Eaha ta te mau tia faaroo e rave? I te mea e tei roto ratou i teie nei ao, e apiti paha ratou i te mau tia poritita. (Apo. 17:1, 2) E pee ïa te pǔpǔ ekalesiatiko i te hiˈoraa o te mau peropheta hape o Iuda i tahito o tei parau: “Ei hau, ei hau.” Ua parau râ Iehova: “Aita roa ˈtu hoi e hau.”—Ier. 6:14; 23:16, 17.

4. Ia faaauhia i te rahiraa o te taata, eaha ta tatou i ite?

4 Noa ˈtu o vai te parau “E hau, e aita e ino,” e faaite te reira e te haamata ra te mahana o Iehova. Ua tia ïa ia Paulo ia parau: “E te mau taeae, aore [outou] i roto i te pouri, a roohia mai ai outou e taua mahana ra mai te eiâ ra. E tamarii anaˈe outou no te maramarama.” (Tes. 1, 5:4, 5) Ia faaauhia i te rahiraa o te taata, ua ite tatou maoti te mau Papai i te auraa o te mau tupuraa e itehia nei. E nafea teie parau tohu no nia i te parau “E hau, e aita e ino” e tupu ai? E titauhia ia tiai e ia hiˈo tatou. No reira, e faaoti papu anaˈe ‘ia vai ara e ia haapao maitai.’—Tes. 1, 5:6; Zeph. 3:8.

TE HOÊ “ARII VAHINE” TEI ORE I MANAˈO E E FIFIHIA O ˈNA

5. (a) E nafea te “ati rahi” e haamata ˈi? (b) O teihea “arii vahine” tei ore i manaˈo e e fifihia o ˈna?

5 Teihea ˈtu â tupuraa aore â i itehia te fa mai i muri iho? Ua na ô Paulo: “E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi.” Te tuhaa matamua o teie “pohe oioi,” o te aroraa ïa ia “Babulonia rahi,” te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape, tei matau-atoa-hia mai te “vahine faaturi.” (Apo. 17:5, 6, 15) E arohia ïa te mau huru haapaoraa hape atoa e tae noa ˈtu te Amuiraa faaroo Kerisetiano. O te haamataraa teie o te “ati rahi.” (Mat. 24:21; Tes. 2, 2:8) E maere te taata e rave rahi i te reira. Ua hiˈo noa hoi te vahine faaturi ia ˈna iho ei ‘arii vahine o te ore e ite i te oto.’ Oioi râ o ˈna i te ite e ua hape mau oia. E “râ tahi-noa-hia to ˈna pohe,” oia hoi e haamou-oioi-hia oia.—Apo. 18:7, 8.

6. Na vai e haamou i te haapaoraa hape?

6 Ia au i te Parau a te Atua, na te hoê “puaa” e na “tara auahuru” e aro i te vahine faaturi. Te faaite ra te haapiiraa i te buka o te Apokalupo e te faahohoˈa ra te puaa taehae i te Nunaa Amui. Te faahohoˈa ra na “tara auahuru” i te mau puai poritita atoa o teie tau o te turu ra i teie “puaa uteute.” * (Apo. 17:3, 5, 11, 12) Mea ino anei teie aroraa? E haru te mau nunaa o te Nunaa Amui i te mau taoˈa e rave rahi a te vahine faaturi, e faaite i to ˈna huru mau, e amu ia ˈna e e “tutui ia ˈna i te auahi.” E haamou-roa-hia oia.—A taio i te Apokalupo 17:16.

7. Na vai e turai i te “puaa” ia aro i te vahine faaturi?

7 Te faaite atoa ra te parau tohu Bibilia o vai to muri mai i teie aroraa. Aita tatou i ite e nafea, e tuu Iehova i roto i te aau o te mau tia poritita i te manaˈo e ‘rave i to ˈNa hinaaro,’ oia hoi e haamou i te vahine faaturi. (Apo. 17:17) E riro noa te haapaoraa faatupu tamaˈi ei puai amahamaha rahi na te ao. No reira te mau nunaa e manaˈo ai e no to ratou iho maitai ratou e haamou ai i te vahine faaturi. Oia mau, e manaˈo te mau tia faatere o te aro atu e te rave nei ratou i tei ‘au ia ratou.’ E mauhaa noa râ ratou na te Atua no te faaore roa i te haapaoraa hape atoa. E aro ïa te tahi tuhaa o te ao a Satani i te tahi atu, e aita e mana to Satani no te tapea i te reira.—Mat. 12:25, 26.

E AROHIA TE NUNAA O TE ATUA

8. Eaha te aroraa a “Goga i te fenua o Magoga”?

8 I muri aˈe i te haamouraahia te haapaoraa hape, e nehenehe â e itehia te mau tavini a te Atua “o tei parahi ma te ora” e “ma te patu ore.” (Ezk. 38:11, 14) Eaha te tupu i teie pǔpǔ taata e au ra e aita e paruruhia ra e o te haamori noa ra ia Iehova? E au ra e e aro faahope roa te “taata atoa” ia ratou. Te faataa ra te Parau a te Atua i teie tupuraa mai te aroraa a “Goga i te fenua o Magoga.” (A taio i te Ezekiela 38:2, 15, 16.) Eaha to tatou huru i mua i teie aroraa?

9. (a) Eaha te tapitapiraa matamua a te hoê Kerisetiano? (b) Ia aha tatou i teie nei no te haapuai i to tatou faaroo?

9 Eita tatou e haapeapea roa ino i te ite-atea-raa e e arohia te nunaa o te Atua. Ta tatou tapitapiraa matamua, e ere o to tatou iho ora, o te faaraaraa râ i te iˈoa o Iehova e te faatiaraa i to ˈna mana arii. Inaha, i roto i te buka a Ezekiela, e 60 tiahapa taime to Iehova parauraa: “E ite hoi outou e, o vau o Iehova.” (Ezk. 6:7) Te tiai ru nei ïa tatou ma te anaanatae rahi i te tupuraa o teie tuhaa faahiahia o te parau tohu a Ezekiela e ma te tiaturi e “ua ite maori te Fatu i te faaora i te feia paieti i roto i te ati.” (Pet. 2, 2:9) A tiai ai râ, e faaohipa tatou i te mau taime atoa no te haapuai i to tatou faaroo ia nehenehe tatou e tapea i to tatou taiva ore ia Iehova noa ˈtu eaha te fifi e fa mai. Ia aha tatou? E titauhia ia pure tatou, ia haapii e ia feruri maite i te Bibilia e ia faaite haere i te poroi o te Basileia. Ma te na reira e mau papu ai ia tatou to tatou tiaturiraa mai te hoê “tiataro,” aore ra tutau.—Heb. 6:19; Sal 25:21.

E ITE TE MAU NUNAA O VAI RA O IEHOVA

10, 11. Eaha te tapao e ua haamata o Aramagedo? Eaha te tupu i tera taime?

10 Eaha te ohipa faufaa te tupu ia arohia te mau tavini a Iehova? Na roto ia Iesu e i te nuu melahi i te raˈi, e paruru Iehova i to ˈNa nunaa. (Apo. 19:11-16) I reira ïa e tupu ai “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra” o Aramagedo.—Apo. 16:14, 16.

11 No nia i teie tamaˈi, te parau ra Iehova na roto ia Ezekiela: “Na ˈu e parau i te ˈoˈe ei rave [ia Goga] e ati noa ˈˈe tau mau mouˈa atoa nei, te parau maira te Fatu ra o Iehova; e te mau ˈoˈe atoa a te taata atoa nei, ei rave anaˈe ïa i to ˈna iho taeae.” No to ratou riaria rahi, e huehue te feia i te paeau o Satani e e haapohe ratou ia ratou taitahi. E atihia ïa te ao taatoa a Satani. Te parau ra Iehova: “Na ˈu e haamairi mai i [te auahi e te gopheri i nia ia Goga], e i nia i to ˈna ra mau pǔpǔ, e te taata e pee ia ˈna.” (Ezk. 38:21, 22) Eaha te faahopearaa o teie tamaˈi a te Atua?

12. E faahepohia te mau nunaa ia aha?

12 E taa i te mau nunaa e o Iehova te tumu o to ratou pau rahi. I reira, mai to Aiphiti i tahito tei tapapa i te mau Iseraela i te miti Uteute, e pii hua te mau puai a Satani ma te hepohepo: “Te aro maira te Fatu ia tatou no ratou.” (Exo. 14:25, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) Oia mau, e faahepohia te mau nunaa ia ite o vai ra o Iehova. (A taio i te Ezekiela 38:23.) Ua piri roa anei tatou i te haamataraa o tera anairaa tupuraa?

AITA ˈTU PUAI O TE AO NEI TE FA MAI

13. Eaha ta tatou i ite no nia i te pae o te tuhaa o te tii ta Daniela i faataa?

13 Te tauturu maira te hoê parau tohu a Daniela ia ite teihea roa tatou i roto i te tereraa o te tau. Te faataa ra Daniela i te hoê tii, e hohoˈa taata to ˈna, o tei hamanihia e te metara taa ê. (Dan. 2:28, 31-33) Te faahohoˈa ra te reira i te mau puai o te ao nei o tei aro tia ˈtu, te tahi i muri i te tahi, i te nunaa o te Atua no tahito e no teie tau: o Babulonia, Medai Peresia, Heleni e Roma. E te puai hopea o te ao nei, tei to tatou ïa tau. Te faaite ra te hoê hiˈopoaraa o te parau tohu a Daniela e ua faahohoˈahia tera puai hopea o te ao nei e te tapuae e te manimani avae o te tii. I te Tamaˈi rahi Matamua, ua faatupu Beretane e te Hau Amui i te hoê taairaa taa ê. Oia mau, o te Puai Beretane e Marite o te ao nei te pae o te tuhaa o te tii itehia e Daniela. O te tapuae avae te tuhaa hopea o te tii, te auraa ïa e aita ˈtu puai o te ao nei a te taata te fa mai i muri iho. Ua hamanihia te tapuae e te manimani avae e te auri anoihia e te araea. Te faahohoˈa ra te reira i te huru paruparu o te Puai Beretane e Marite o te ao nei.

14. O vai te puai rahi o te ao nei ia tairi mai o Aramagedo?

14 Te faataa atoa ra tera parau tohu e ua matara mai te Basileia o te Atua, faahohoˈahia e te hoê ofai rahi, i te mouˈa o te mana arii o Iehova i 1914 ra. Te haere tia nei teie ofai i nia i te tapuae avae o te tii. I Aramagedo e parari huˈahuˈa roa ˈi te tapuae avae e te tii taatoa. (A taio i te Daniela 2:44, 45.) Te auraa ïa e o te Puai Beretane e Marite o te ao nei noâ te puai rahi o te ao nei ia tairi mai o Aramagedo. Auê ïa oaoa ia ite i te tupuraa taatoa o teie parau tohu! * Eaha ta Iehova e rave i nia ia Satani?

EAHA TE RAVEHIA I NIA I TE ENEMI RAHI O TE ATUA?

15. Eaha te tiai maira ia Satani e i ta ˈna mau demoni ia oti Aramagedo?

15 A tahi, e ite Satani i te haamouraa o ta ˈna faanahonahoraa taatoa. O Satani te haapaohia i teie nei. Te faatia ra te aposetolo Ioane i te tupu i muri iho. (A taio i te Apokalupo 20:1-3.) E haru Iesu Mesia—te “melahi . . . tei ia ˈna te taviri o te abuso”—ia Satani e i ta ˈna mau demoni, e huri ia ratou i raro i te abuso ra e e opani ia ratou e tausani matahiti. (Luka 8:30, 31; Ioa. 1, 3:8) Tera te tuhaa matamua o te haaparuparuraa o te upoo o te ophi. *Gen. 3:15.

16. Eaha te auraa no Satani ia tuuhia oia i roto i te abuso?

16 Eaha “te abuso” i reira Satani e ta ˈna mau demoni e hurihia ˈi? O te “hohonuraa mau” te auraa o te taˈo Heleni aʹbys·sos ta Ioane i faaohipa i ǒ nei. Ua huri-atoa-hia te reira ei “faito ore” e ei “te aore otia ore.” O Iehova anaˈe e te melahi ta ˈna i faatoroa “tei ia ˈna te taviri o te abuso” te nehenehe e tuu ia Satani e ta ˈna mau demoni i rapaeau mai i te abuso. I roto, e ite Satani i te ohipa-ore-raa mai te pohe ra te huru. Eita ïa oia e nehenehe e “haavare faahou i te mau fenua.” Oia mau, e haamamûhia teie “liona uuru”!—Pet. 1, 5:8.

TUPURAA O TE ARATAI I TE HOÊ TAU HAU

17, 18. (a) Ua hiˈopoa mai tatou i teihea mau tupuraa aore â i itehia? (b) Eaha ta tatou e fanaˈo i muri aˈe i tera mau tupuraa?

17 E ohipa e e tupuraa faufaa roa to mua ia tatou. Te tiai ru nei tatou i te ite e nafea e faaroohia ˈi te parau “E hau, e aita e ino.” I reira tatou e ite ai i te haamouraa o Babulonia Rahi, i te aroraa a Goga no Magoga, i te tamaˈi o Aramagedo e te huriraahia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso. I muri aˈe i tera mau tupuraa, aita faahou anaˈe e ino, e fanaˈo tatou i te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia e i “te rahi o te hau.”—Sal. 37:10, 11.

18 Hau atu â i na tupuraa e pae ta tatou i hiˈopoa mai, e ohipa “hiˈo-ore-hia” â tei tia ia tatou ia “haapao.” O ta to muri nei ïa tumu parau e faataa mai.

^ A hiˈo i Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, api 251-258.

^ Te faataa ra te pereota ‘e hope roa taua mau basileia ra i te pau’ o te Daniela 2:44 i te mau basileia, aore ra puai o te ao nei, tei faahohoˈahia e te mau tuhaa taa ê o te tii rahi. Te faaite nei râ te tahi atu parau tohu tei tuea i ta Daniela e e haaputuputu “te hui arii o te fenua nei e o te ao atoa nei” no te aro ia Iehova i “taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” (Apo. 16:14; 19:19-21) Te auraa ïa e e haamouhia te mau basileia o te tii, oia atoa râ te mau faatereraa taata atoa o teie nei ao i Aramagedo.

^ E taataahi-pohe-roa-hia te upoo o te ophi i muri aˈe i te hopea o na tausani matahiti ia hurihia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i “te roto auahi e te gopheri ra.”—Apo. 20:7-10; Mat. 25:41.