Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ximodo guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ

Ximodo guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ

Ximodo guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ

«Ma biree tu ra nacahui, ma qué zanda inaaze dxi que laatu, purti cabeza tu ni.» (1 TES. 5:4)

ÑANDA NUSIÉNELUʼ NI LA?

Gunáʼ nga caadxi cosa cuzeeteʼ ca versículo riʼ chiguizaaca.

1 Tesalonicenses 5:3

Apocalipsis 17:16

Daniel 2:44

1. Xi zacané laanu chuʼnu listu ti gudxíʼlunu intiica guendanagana.

 MODO cayaca ni na ca diidxaʼ riguixhená zeeda lu Biblia ca dxi riʼ, cusihuinni mayaca guizaaca caadxi cosa ni zuniibi dxacha guidxilayú. Xi zacané laanu para gatananu yaʼ. Ni guníʼ apóstol Pablu: «Cadi cazaalaʼdxi du ni caduʼya du yanna riʼ, sínuque cabeza du ni chi ihuinni ruʼ». Ca xpinni Cristu ni cabeza cheʼ guibáʼ ne cani chiguibani lu Guidxilayú, cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laacaʼ zacaacaʼ guendanabani ni qué zaluxe. Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ para uguu gana ca xpinni Cristu ti cadi guiaandaʼ laacaʼ premiu chigudii Dios cani ruzuubaʼ diidxaʼ. Pa guiníʼ íquecabe de laani la? zacaneni laacabe gudxiilúcabe intiica guendanagana gápacabe ne ora chuʼ tu sananda laacabe (2 Cor. 4:8, 9, 16-18; 5:7).

2. 1) Xi naquiiñeʼ gúninu para cadi guiaandaʼ laanu premiu ni chigudii Dios. 2) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ ne lu stobi ca.

2 Conseju stiʼ Pablu rusiidiʼ laanu ti cosa nabé risaca: para cadi guiaandaʼ laanu premiu chigudii Dios, naquiiñeʼ gúʼyanu ca cosa ni qué rihuinni ne guiníʼ íquenu de laacani (Heb. 11:1; 12:1, 2). Lu tema riʼ ne lu stobi ca zadúʼyanu chii cosa ni chiguizaaca ante guicaanu guendanabani ni qué zaluxe.

XI ZAZAACA ANTE GUINITILÚ GUIDXILAYÚ

3. 1) Xi cuzeeteʼ 1 Tesalonicenses 5:2, 3 chiguizaaca. 2) Xi zuni ca políticu, ne tuu nga cani zándaca guidaaguʼ laacabe.

3 Lu tobi de ca carta ni bicaa Pablu ra nuu ca Tesalonicenses nga bizeetebe primé cosa ni chiguizaaca (biindaʼ 1 Tesalonicenses 5:2, 3). Lu textu riʼ caníʼ Pablu de «dxi stiʼ Jiobá», ne zuzuluni ora guinitilú guiráʼ religión ni cadi dxandíʼ ne zalúxeni lu guerra ni láʼ Armagedón. Ante guzulú «dxi stiʼ Jiobá» riʼ, ca xaíque stiʼ ca guidxi roʼ zaniʼcaʼ: «Gasti chi gaca, nuu dxí guidxi», zándaca zaníʼcabe ni ti biaje si o stale biaje. Ne zándaca zaníʼ ique ca guidxi roʼ mayaca guni chaahuicaʼ chupa chonna de ca guendanagana jma naroʼbaʼ sticaʼ. Xi zuni ca xaíque yuʼduʼ yaʼ. Cumu laaca nuucabe lade ca binni ca la? zándaca laaca zaníʼcabe casi ca políticu (Apoc. 17:1, 2). Zeeda gácacabe casi ca binni ni cadi dxandíʼ gudixhená ndaaniʼ guidxi Judá guyuu dxiqué, laacaʼ guniʼcaʼ: «¡Gastiʼ guendaridinde! ¡Gastiʼ guendaridinde!», peru gudxi Jiobá laacabe cadi dxandíʼ ni (Jer. 6:14; 23:16, 17).

4. Xi riénenu ni qué randa riene stale binni.

4 Tutiica guiníʼ «Gasti chi gaca, nuu dxí guidxi», ora gúnicabe ni, naquiiñeʼ gánnanu mayaca guzulú dxi stiʼ Jiobá. Nga runi guníʼ Pablu: «Hermanu caʼ, ma biree tu ra nacahui, ma qué zanda inaaze dxi que laatu, purti cabeza tu ni. Ma cadi nuu tu lu guelacahui» (1 Tes. 5:4, 5). Laanu riénenu xiñee cazaaca guiráʼ ni ruzeeteʼ Biblia ca dxi riʼ, neca qué riene binni ni. Yanna, padxipeʼ nga guiníʼ binni «gasti chi gaca, nuu dxí guidxi» yaʼ. Naquiiñeʼ cuézanu para guidúʼyanu ximodo gácani. Nga runi, naquiiñeʼ «gataná nu ne cuʼ xpiaani nu» (1 Tes. 5:6; Sof. 3:8).

TI «REINA» NI RINÍʼ QUÉ ZIUU DXI GUINITILÚ

5. 1) Ximodo zuzulú ca dxi jma nagana. 2) Tuu nga «reina» ni guníʼ qué ziuu dxi guinitilú.

5 Xii nga sti cosa ni chiguizaaca yaʼ. Pablu guníʼ: Ora guzulú guiníʼ binni: «Gasti chi gaca, nuu dxí guidxi» la? «mala inaaze be laaca [...] ne óraque ma qué zalá cabe». Primeca ni guinitilú nga «gunaa dxaba» o «Babilonia, guidxi roʼ», laani nga guiráʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ (Apoc. 17:5, 6, 15). Ora gucaalúcabe ca religión ni cadi dxandíʼ, dede né cani na zinanda Cristu, óraca nga zuzulú ca dxi jma nagana (Mat. 24:21; 2 Tes. 2:8). Stale binni zadxagayaa ora gaca ni maʼ guninu riʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ante guinitilú gunaa dxabaʼ riʼ riníʼ ique nabani casi ti «reina» ne riníʼ: «Qué ziuu dxi acanaʼyaʼ». Peru málasi zudiibe cuenta cadi dxandíʼ ni guniʼbe, purtiʼ «ti dxi si» zunduuxecabe laabe (Apoc. 18:7, 8).

6. Ximodo guinitilú religión ni cadi dxandíʼ ne tu chiguni ni.

6 Stiidxaʼ Dios na ziuu ti «mani ngola» ni napa «chii cachu», laame nga chigucaalume gunaa dxabaʼ riʼ. Tuu nga zeeda gaca maniʼ ngola riʼ yaʼ. Apocalipsis na laame nga ONU, ne «chii cachu» stime nga guiráʼ ca gobiernu ni nuu pur «mani ngola xiñáʼ» (Apoc. 17:3, 5, 11, 12). a Nabé nadipaʼ modo gucaalú maniʼ riʼ. Ca guidxi ni nuu lu ONU zacaacaʼ guiráʼ cosa risaca stiʼ gunaa dxabaʼ ca, zusihuínnicaʼ tupeʼ nga laabe, zuxuuxecaʼ laabe ne «zuzaaqui ca laabe». Zacá nga guinitilú religión ni cadi dxandíʼ (biindaʼ Apocalipsis 17:16).

7. Ximodo guzulú gucaalú «mani ngola» que gunaa dxabaʼ.

7 Ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Biblia laaca riníʼcani ximodo guzulú gucaalúcabe gunaa ca. Ruluíʼ de ca gobiernu ca nga guiale gunitilucaʼ gunaa dxabaʼ riʼ, peru Jiobá nga chigucaa laacabe gúnicabe ni (Apoc. 17:17). Lu guidubi Guidxilayú nabé ridinde binni ne rutisaa pur religión, nga runi zaníʼ ique ca guidxi roʼ galán gunduuxecaʼ guiráʼ religión. Dede zaníʼ ique ca políticu cayúnicaʼ ni racaláʼdxicaʼ. Peru zaquiiñeʼ Dios laacabe para gunitilúcabe guiráʼ religión ni cadi dxandíʼ. Guizáʼ zadxagayaa binni ora guʼyaʼ modo gucaalú gobiernu religión ni cadi dxandíʼ, ne qué zanda guni Binidxabaʼ xiixa para gucueeza laacabe (Mat. 12:25, 26).

ZUCAALÚCABE XQUIDXI DIOS

8. Ximodo zucaalú «Gog stiʼ guidxi Magog» ca xpinni Jiobá.

8 Ora maʼ binitilú guiráʼ religión ni cadi dxandíʼ, zuuyacabe nuudxí ca xpinni Dios ne guirutiʼ cadi cayapa laacaʼ (Ezeq. 38:11, 14). Xi zazaaca né ca binni ni cayuni adorar Jiobá, cani ruluíʼ guirutiʼ cadi cayapa laacaʼ yaʼ. Stiidxaʼ Dios na ziasa stale guidxi para gucaalú grupu riʼ, peru «Gog stiʼ guidxi Magog», o Binidxabaʼ nga chigucaa laacabe gúnicabe ni. Biblia na: «Ne dxandipeʼ zaguíʼbaluʼ para gucaaluluʼ Israel, xquidxeʼ, zeeduʼ casi za ni ruchii ti guidxi. Peru ora mayaca guiluxe ca últimu dxi, dxandipeʼ zedaniáʼ lii lu layú stinneʼ ne zaquiiñeʼ lii, Gog, para gunibiáʼ stale guidxi naa ora gusisacaʼ naa nezalúcabe» (Ezequiel 38:16). Ñee zadxíbinu ora gucaalú Binidxabaʼ laanu la?

9. 1) Xii nga ni jma ricá ique ca xpinni Cristu. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu yanna para iguidxi fe stinu.

9 Nánnanu zucaalúcabe laanu, peru qué ruchibi nga laanu. Ni jma ricá íquenu nga guiá lá Jiobá ne guihuinni nápabe derechu para guni mandarbe, ne cadi cabézasinu gulabe laanu. Jma de sesenta biaje guníʼ Jiobá ca diidxaʼ riʼ: «Napa xidé gánnatu naa nga Jiobá» (Ezeq. 6:7; biiyaʼ ni cá ñee yaza). Nga runi, cabézanu guidxiña dxi gaca ni na ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Ezequiel, ne laaca runi crenu «rulá Dios ni zinanda laa ora cadiʼdi ca ra nagana» (2 Ped. 2:9). Laga cabézanu, naquiiñeʼ gúninu stipa para iguidxi fe stinu ti cadi guchéʼnenu Jiobá ora gueeda intiica guendanagana. Yanna, xi naquiiñeʼ gúninu yaʼ. Guni orarnu, guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios, guiníʼ íquenu de laani ne gucheechenu stiidxaʼ Reinu. Zacá zeeda gaca premiu ni chigudii Dios laanu casi ti ancla ni zanaaze dxiichiʼ laanu (Heb. 6:19; Sal. 25:21).

ZANNA CA GUIDXI ROʼ TUU NGA JIOBÁ

10, 11. Ximodo guzulú Armagedón, ne xi zaca lu guerra ca.

10 Ora gucaalúcabe xquidxi Dios nga zuzulú caadxi cosa ni zuniibi dxacha guidxilayú. Zaquiiñeʼ Jiobá Jesús ne ca ángel ni nuu guibáʼ para gulá xquidxi (Apoc. 19:11-16). Racá nga guzulú dxi «jma nandxóʼ» stiʼ Dios ni runi mandar guibáʼ ne Guidxilayú, laaca runibiáʼcabe ni casi Armagedón (Apoc. 16:14, 16).

11 Xi zazaaca lu guerra riʼ yaʼ. Jiobá guníʼ: «Dxandipeʼ ziaaʼ ra nuu [Gog] lade dani né ti espada —maʼ guníʼ Jiobá, Señor ni jma nandxóʼ—. Cada tobi de ca soldadu stiluʼ zucaalú xcompañeru né espada stiʼ». Zadxelú ca xpinni Binidxabaʼ ne zadxíbicaʼ ne zutisaacaʼ laacaʼ. Binidxabaʼ laaca qué zalá diʼ, purtiʼ Jiobá maʼ guníʼ: «Zusabaʼ guí ne azufre luguiabe ne luguiáʼ ca xpínnibe ne luguiáʼ guiráʼ ca guidxi ni chuʼné laabe» (Ezeq. 38:21, 22). Ximodo guiluxe ni chiguni Jiobá riʼ yaʼ.

12. Xi ziene ca guidxi roʼ neca qué nacaʼ.

12 Ca guidxi ca napa xidé guiénecaʼ Jiobá nga cunitilú laacaʼ. Ca xpinni Binidxabaʼ zándaca guiniʼcaʼ casi guníʼ ca soldadu stiʼ Egipto ora guzanándacaʼ guidxi Israel ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ: «Dxandipeʼ cadinde Jiobá pur laacabe» (Éx. 14:25). Ca guidxi roʼ ca zánnacaʼ tuu nga Jiobá. Biblia na: «Dxandipeʼ zuluéʼ guendanandxóʼ stinneʼ ne zusisacaʼ naa ne zunibiáʼ stale guidxi naa; ne napa xidé gánnacabe naa nga Jiobá» (Ezequiel 38:23). Pabiáʼ cayaadxaʼ para guzulú guiráʼ ni maʼ guninu riʼ yaʼ.

QUÉ ZIUURUʼ STI GUIDXI JMA NADIPAʼ GUNI MANDAR GUIDXILAYÚ

13. Xi nánnanu de ra bizaa gaayuʼ ndaa stiʼ estatua ni bizeeteʼ Daniel.

13 Tobi de ca diidxaʼ riguixhená zeeda lu libru stiʼ Daniel zacané laanu guiénenu xi tiempu ndiʼ nabáninu. Ni riguixhená riʼ biquiiñeʼ ti estatua para bisiene ni (Dan. 2:28, 31-33). Estatua riʼ nga guiráʼ ca gobiernu ni bizulú biʼniʼ mandar ne bininacaʼ xquidxi Dios dxiqué —Babilonia, Medopersia, Grecia ne Roma— ne nuuruʼ stobi tiempu riʼ. Diidxaʼ riguixhená stiʼ Daniel na zeeda gaca gobiernu riʼ ca batañee ne ca bicuini ñee estatua que. Lu primé guendaridinde que, Gran Bretaña ne Estados Unidos gúcacaʼ tobi si para gúnicaʼ dxiiñaʼ. Nga runi, potencia mundial angloamericana nga ra bizaa gaayuʼ ndaa stiʼ estatua que. Cumu batañeeni nga últimu ndaa stiʼ estatua ca la? qué zabézanu guihuinni sti gobiernu jma nadipaʼ para guni mandar. Laaca ridúʼyanu guca batañeeni ne bicuini ñeeni de guiibaʼ ne beñe, nga rusihuinni nabé natende potencia mundial angloamericana riʼ.

14. Tu cayuni mandar Guidxilayú ora guzulú Armagedón.

14 Laaca lu diidxaʼ riguixhená que bihuinni biree ti guié naroʼbaʼ lu ti dani. Guié ca nga Reinu stiʼ Dios, ne dani ca nga derechu ni napa Dios para guni mandar. Biree guié ca lu iza 1914 ne nagueenda zeedani yanna riʼ para guidxelasaani ñee estatua que. Nga runi, lu Armagedón nga zacadé guidubi estatua riʼ. Biblia na: «Ne dxi stiʼ ca rey que la? Dios ni nuu guibáʼ zucuí ti reinu ni qué ziuu dxi guinitilú. Ne reinu riʼ qué zadíʼdini lu náʼ sti guidxi. Zunideni ne zunduuxeni guiráʼ ca reinu riʼ, ne laani ziaanani ne qué ziuu dxi guilúxeni; purtiʼ biiyaluʼ biree ti guié naroʼbaʼ lu dani que, binideni guiibaʼ, cobre, beñe, plata ne oro que, peru cadi ti binni bindaani. Dios ni jma nandxóʼ maʼ gudxi lii ni chiguizaaca despué. Ne dxandíʼ ni guníʼ xcaandaluʼ, ne zanda guni cré binni ni maʼ bisieneʼ lii de bacaandaʼ ca» (Daniel 2:44, 45). Nga runi, ora guzulú Armagedón, potencia mundial angloamericana nga ni cayuni mandar Guidxilayú. ¡Nabé ziéchenu ora guidúʼyanu gaca ni na ca diidxaʼ riguixhená riʼ! b Yanna, xi chiguni Jiobá Binidxabaʼ yaʼ. Guidúʼyanu.

XIMODO GUNDUUXEʼ JIOBÁ XHENEMIGU

15. Xi chiguni Jesús Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ tiidiʼ si Armagedón.

15 Primé la? napa xidé guʼyaʼ Binidxabaʼ ximodo gunduuxeʼ Jiobá guiráʼ ca xpínnibe ni nuu lu Guidxilayú riʼ. De racá maʼ zabidxi cuenta laabe. Apóstol Juan cayabi laanu xi zazaaca (biindaʼ Apocalipsis 20:1-3). Jesucristu —«ángel» ni «naaze llave sti dxa bizé roʼ» que— zundiibibe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ, zulaabe laacaʼ ndaaniʼ bizé roʼ que ne racá zusaanabe laacaʼ ti mil iza (Luc. 8:30, 31; 1 Juan 3:8). Sicaríʼ nga guzulú guxhatañee Jesús ique beendaʼ que (Gén. 3:15). c

16. Ximodo chiguiaana Binidxabaʼ ndaaniʼ bizé roʼ que.

16 Xii nga «bizé roʼ» ra chigusábacabe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ yaʼ. Diidxaʼ griegu biquiiñeʼ Juan raríʼ nga —ábyssos—, ne riquiiñeʼ diidxaʼ riʼ para guiníʼcabe de ti bizé ni «qué gapa ra guiluxe». Nga runi, laani nga ti lugar ni qué zanda guʼyaʼ sti binni, Jiobá si nga zanda guʼyaʼ ni o ángel ni bisaananebe «llave sti dxa bizé roʼ» que. Racá ziaanabe casi ti gueʼtuʼ, purtiʼ maʼ qué zanda quítebe binni. ¡«Dxi ca nga zuseegucabe ruaa lión ni canaguu beedxeʼ» riʼ! (1 Ped. 5:8.)

CANI ZAZAACA ANTE CHUʼ GUENDARIUUDXI LU GUIDXILAYÚ

17, 18. 1) Gunáʼ nga ca cosa ni chiguizaacaruʼ bidúʼyanu lu tema riʼ. 2) Xi cosa nacubi ndiʼ chiguzulú para binni.

17 Mayaca guihuinni caadxi cosa ni zuniibi dxacha guidxilayú. Cabézanu guidúʼyanu ximodo nga guiníʼcabe «Gasti chi gaca, nuu dxí guidxi». De racá zadúʼyanu ximodo guinitilú Babilonia, guidxi roʼ, ora gucaalú Gog stiʼ guidxi Magog xquidxi Dios ne ora guzulú Armagedón. Despué zuseguyoocabe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ndaaniʼ bizé roʼ que. Ora maʼ biree guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ nuu lu Guidxilayú riʼ, zuzulú ti cosa nacubi para binni: zuni mandar Cristu ti mil iza, ne dxi ca ziuu «stale guendariuudxi» (Sal. 37:10, 11).

18 Maʼ bidúʼyanu gaayuʼ de ca cosa «ni chi ihuinni ruʼ», peru naquiiñeʼ cuézanu gácacani. Lu sti tema ca zadúʼyanu xcaayu cosa ni chiguizaacaruʼ.

[Nota]

a Biiyaʼ libru Apocalipsis... ¡se acerca su magnífica culminación!, yaza 251 dede 258.

b Lu Daniel 2:44 zeeda ca diidxaʼ riʼ: «Zunideni ne zunduuxeni guiráʼ ca reinu». Ca «reinu» ni caniʼbe raríʼ nga cani zeeda si lu estatua naroʼbaʼ que. Peru sti diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de laani na zadagulisaa «irá ni runi mandar ndaani guidxilayú» para gucaalucaʼ Jiobá lu dxi «ni jma nandxóʼ» stiʼ (Apoc. 16:14; 19:19-21). Lu Armagedón nga guinitilú guiráʼ gobiernu ni nuu lu Guidxilayú, dede né cani bihuinni lu estatua que.

c Ora maʼ gudiʼdiʼ ti mil iza riʼ nga guinitilú Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ, ora guilacaʼ «lu gui ne azufre» (Apoc. 20:7-10; Mat. 25:41).

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Cuadru ni zeeda lu yaza 4]

GAAYUʼ COSA NI CHIGUIZAACA:

1 Zaníʼcabe «Gasti chi gaca, nuu dxí guidxi»

2 Zucaalú ca guidxi roʼ «Babilonia, guidxi roʼ» ne zunitilúcabe laa

3 Zucaalúcabe xquidxi Jiobá

4 Zuzulú Armagedón

5 Zalá Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ndaaniʼ ti bizé roʼ