Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ta te faaoromai o Iehova e o Iesu e haapii maira

Ta te faaoromai o Iehova e o Iesu e haapii maira

‘Te faaoromai rahi o to tatou Fatu ra, o te ora ïa.’—PET. 2, 3:15.

1. Eaha ta vetahi mau tavini taiva ore e ui ra?

 “E ITE anei au i te hopea hou vau a pohe ai?” Te uiraa ïa a te hoê tuahine taiva ore o tei faaruru e rave rahi fifi a tau matahiti. Hoê â huru manaˈo to vetahi tei tavini ia Iehova mea maoro i teie nei. Te tiai ru nei tatou i te mahana e faaapî ai te Atua i te mau mea atoa e e ore roa ˈi to tatou mau fifi. (Apo. 21:5) Noa ˈtu e mea rahi te tumu e tiaturi ai e ua fatata roa te hopea o teie nei ao a Satani, mea fifi paha ia tiai i tera mahana ma te faaoromai.

2. E hiˈopoa mai tatou i teihea mau uiraa no nia i te faaoromai?

2 Te faaite ra te Bibilia e mea faufaa roa ia faaoromai tatou. Mai te mau tavini a te Atua i tahito, e fanaˈo tatou i ta te Atua i fafau ia puai to tatou faaroo e ia tiai tatou ma te faaoromai i te taime ta ˈna i faaoti no te faatupu i ta ˈna i tohu. (A taio i te Hebera 6:11, 12.) Ua faaoromai Iehova. E nehenehe ta ˈna e haamou ê na i te ino, te tiai nei râ o ˈna i te taime tano. (Roma 9:20-24) No te aha o ˈna e faaoromai ai? Mea nafea Iesu i te faaiteraa e ua faaoromai o ˈna mai to ˈna Metua? Eaha ta tatou e fanaˈo ia faaoromai atoa tatou mai te Atua ra? E tauturu mai te mau pahonoraa i teie mau uiraa ia faaoromai e ia haapuai i to tatou faaroo noa ˈtu e, no tatou, e au ra e te faataere noa ra Iehova.

NO TE AHA IEHOVA E FAAOROMAI AI?

3, 4. (a) No te aha Iehova i faaoromai ai? (b) Eaha ta Iehova i rave a orure hau ai na taata matamua i roto i te ǒ i Edene?

3 E tumu maitai to Iehova no te faaoromai. O ˈna te mana teitei roa ˈˈe o te ao nui. E no te orureraa hau i tupu i te ǒ i Edene, ua hiti mai te mau uiraa faufaa no te ao atoa. Ua faaoromai Iehova, ua ite hoi oia e e titauhia maa taime no te pahono ma te tia roa i teie mau uiraa. I te mea e ua ite maitai o ˈna i te huru o te taatoaraa e ora ra i te raˈi e i te fenua, mea papu e te haa nei oia no to tatou maitai.—Heb. 4:13.

4 Ua hinaaro Iehova e ia î te fenua i te tamarii a Adamu raua Eva. I to Satani haavareraa ia Eva e i to Adamu faaroo-ore-raa, aita te Atua i faarue i ta ˈna opuaraa. Aita o ˈna i ru noa i te rave i te faaotiraa aore ra i faarue i te huitaata i roto i te fifi. Ua feruri râ o ˈna i te hoê ravea ia tupu ta ˈna i opua no te taata e no te fenua. (Isa. 55:11) No te faatupu i ta ˈna opuaraa e no te faatia i to ˈna mana arii, ua faaite Iehova i te hitahita ore e te faaoromai rahi. Ua tiai atoa oia e tausani matahiti ia tupu te tahi mau tuhaa o ta ˈna opuaraa ma te au.

5. Eaha ta tatou e fanaˈo maoti te faaoromai o Iehova?

5 Te tahi atu tumu i faaoromai noa ˈi Iehova, oia hoi ia fanaˈo e rave rahi atu â taata i te ora mure ore. I teie nei â, te faaineine nei oia i te faaora i te “feia rahi roa.” (Apo. 7:9, 14; 14:6) Te tauturu nei Iehova i te taata maoti ta tatou ohipa pororaa. Te hinaaro nei oia ia haapii ratou no nia i to ˈna Basileia e ta ˈna mau ture aveia tia. O te poroi o te Basileia te parau apî maitai roa ˈˈe no te taata. (Mat. 24:14) Te riro nei te taata taitahi ta Iehova e faatae mai ia ˈna ra ei melo o te hoê faanahonahoraa na te ao tei î i te hoa aau haavare ore o te hinaaro ra i te mea tia. (Ioa. 6:44-47) Te tauturu ra to tatou Atua î i te here i tera mau taata ia fanaˈo i ta ˈna farii maitai. Ua maiti atoa oia i rotopu ia ratou i te mau melo o ta ˈna faatereraa i te raˈi o te tauturu i te huitaata faaroo ia noaa i te tia-roa-raa e te ora mure ore. A faaoromai noa ˈi, te haa noa nei ïa Iehova no te faatupu i ta ˈna i fafau e no to tatou maitai.

6. (a) Mea nafea Iehova i te faaiteraa i to ˈna faaoromai i te tau o Noa? (b) E nafea Iehova e faaite ai i to ˈna faaoromai i to tatou tau?

6 Mea faaoromai o Iehova noa ˈtu te mau faatihaehaeraa. O ta tatou ïa i ite hou oia a faaore ai i te ino i te diluvi. I tera tau, ua î te fenua i te peu morare ore e te haavîraa uˈana. E ua ‘ooo roa aˈera to Iehova aau’ no te ino o te taata. (Gen. 6:2-8) Aita o ˈna i vaiiho noa i te ino, no reira oia i haamou ai i te huitaata faaroo ore na roto i te diluvi. ‘A faaoromai noa ˈi te Atua i te tiai,’ ua faaineine oia ia Noa e i to ˈna utuafare ia ora ˈtu. (Pet. 1, 3:20) I te taime au, ua faaite oia ia Noa i ta ˈna faaotiraa e ua faaue ia ˈna ia hamani i te hoê araka. (Gen. 6:14-22) E “taata i aˈo i te parau-tia” atoa o Noa o tei faaite i te taata i te haamouraa e fatata roa maira. (Pet. 2, 2:5) Ua parau Iesu e e au to tatou tau i te anotau o Noa ra. Ua faaoti Iehova afea oia e haamou ai i teie nei ao ino. Aita e taata i ite i “te reira mahana e te reira hora.” (Mat. 24:36) I teie mahana, ua faaue te Atua ia tatou ia faaara i te taata e ia faaite atu ia ratou e nafea ia ora ˈtu.

7. Te faataere ra anei Iehova i te faatupu i ta ˈna i fafau? A faataa.

7 Papu maitai ïa e aita Iehova e parahi noa ra. Eiaha roa ˈtu e taai i to ˈna faaoromai i te tâuˈa-ore-raa aore ra i te haapeapea-ore-raa! Teie râ, mea fifi paha ia haamanaˈo i te reira a paari mai ai aore ra a mauiui ai tatou i roto i teie nei ao ino. E nehenehe tatou e paruparu aore ra e manaˈo e mea taere te Atua i te faatupu i ta ˈna i fafau. (Heb. 10:36) Eiaha roa ˈtu e haamoe e e tumu maitai to ˈna no te faaoromai e te faaohipa nei oia i te taime e toe ra no te maitai o ta ˈna mau tavini taiva ore. (Pet. 2, 2:3; 3:9) E hiˈopoa anaˈe i teie nei mea nafea Iesu i te faaoromairaa mai te Atua ra.

MEA NAFEA IESU I TE RIRORAA EI HIˈORAA MAITAI O TE FAAOROMAI?

8. I roto i teihea mau tupuraa to Iesu faaiteraa i te faaoromai?

8 Te rave nei Iesu i te hinaaro o te Atua e ua na reira ê na oia e tausani matahiti i te maoro. I to Satani orure-hau-raa, ua tono Iehova i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te fenua nei ei Mesia. A feruri na eaha te auraa no Iesu: e tiai ma te faaoromai e tausani matahiti ia tae mai taua mahana ra. (A taio i te Galatia 4:4.) I tera roaraa, aita oia i faaea noa. Ua rave râ oia i te ohipa ta to ˈna Metua i horoa ˈtu na ˈna. I to ˈna haereraa mai i te fenua, ua ite o ˈna e ua tohuhia e e haapohe Satani ia ˈna. (Gen. 3:15; Mat. 16:21) Ua faaruru e ua faaoromai oia i te mauiui ino mau no te mea ua ite oia e tera te hinaaro o te Atua no ˈna. O ˈna te hiˈoraa tia roa o te taiva ore i te Atua. Aita oia i haapao noa ia ˈna iho e i to ˈna tiaraa. E nehenehe tatou e na reira atoa.—Heb. 5:8, 9.

9, 10. (a) Eaha ta Iesu i rave a tiai ai i te taime e ohipa ˈi Iehova? (b) E nafea tatou e pee ai i te huru o Iesu?

9 I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua fanaˈo Iesu i te mana i te raˈi e i te fenua. (Mat. 28:18) E faaohipa oia i taua mana ra no te faatupu i te opuaraa a Iehova i te taime ta ˈNa i faataa. Tae roa i te matahiti 1914, tei to te Atua rima atau ra Iesu i te tiairaa ma te faaoromai e ia faarirohia to ˈna mau enemi ei taahiraa avae no ˈna. (Sal. 110:1, 2; Heb. 10:12, 13) Fatata ra oia i te haamou i te ao a Satani. A tiai noa ˈi, te tauturu mǎrû noa ra Iesu i te mau taata ia fanaˈo i ta te Atua farii maitai e te aratai ra ia ratou i “te mau pape ora pihaa.”—Apo. 7:17.

10 Te ite ra anei oe e nafea ia pee i te huru o Iesu? Mea papu e ua ineine Iesu i te rave i te mau mea atoa ta to ˈna Metua i parau atu ia ˈna. Te tiai noa nei râ oia i te taime ta te Atua i faataa. A tiai ai i te hopea o te ao ino a Satani, mea faufaa roa ia faaoromai atoa tatou mai te Atua ra. E tiai anaˈe i ta te Atua aratairaa e eiaha roa ˈtu e faarue no to mea ua paruparu tatou. E nafea tatou e faaoromai ai mai te Atua ra?

E NAFEA VAU E FAAOROMAI AI MAI TE ATUA RA?

11. (a) E nafea te faaroo e taaihia ˈi i te faaoromai? (b) No te aha e tumu maitai ai to tatou no te haapuai i to tatou faaroo?

11 Hou Iesu a haere mai ai i te fenua, ua faaite te mau peropheta e te tahi atu mau tavini taiva ore e e nehenehe te taata tia ore e tiai ma te faaoromai. Ua taai-roa-hia to ratou faaroo i to ratou faaoromai. (A taio i te Iakobo 5:10, 11.) Ahani e aita ratou i tiaturi mau i ta Iehova i parau atu ia ratou, ahani e ua ere ratou i te faaroo, e tiai anei ratou ma te faaoromai ia tupu ta ˈna i fafau? Tau taime to ratou faarururaa i te mau tamataraa riaria mau aore ra fifi mau no te mea ua tiaturi ratou e e rave iho â te Atua i ta ˈna i fafau. (Heb. 11:13, 35-40) Mea rahi atu â tumu e haapuai ai i to tatou faaroo. Maoti hoi Iesu e noaa ˈi ia tatou hau atu â faaroo. (Heb. 12:2) Ua faatupu oia i te mau parau tohu e ua tauturu mai ia taa maitai aˈe i te mau opuaraa a te Atua.

12. Ia aha tatou no te haapuai i to tatou faaroo?

12 Ia aha tatou no te haapuai i to tatou faaroo e no te faaoromai roa ˈtu â? Mea faufaa roa ia faaohipa i ta te Atua mau aˈoraa. Ei hiˈoraa, a feruri na no te aha e tuu ai i te Basileia na mua roa i roto i to oraraa. E nehenehe anei oe e faaitoito roa ˈtu â i te faaohipa i te aˈoraa i roto i te Mataio 6:33? E nehenehe paha oe e apiti rahi atu â i te taviniraa aore ra e faatano i te tahi mau tuhaa o to oraraa. Eiaha e haamoe mea nafea Iehova i te haamaitai-noa-raa i ta oe mau tutavaraa. Ua tauturu paha o ˈna ia oe ia faatere i te hoê haapiiraa Bibilia apî aore ra ia fanaˈo i “te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei.” (A taio i te Philipi 4:7.) Ia tiatonu oe i te mau haamaitairaa ta oe i fanaˈo i te peeraa i te mau faaueraa a Iehova, e mauruuru roa ˈtu â oe i te Atua no te faaoromairaa.—Sal. 34:8.

13. E nafea to tatou faaroo e tauturu ai ia tatou ia faaoromai roa ˈtu â? A horoa i te hoê faahohoˈaraa.

13 E nehenehe te reira e faahohoˈahia e ta te taata faaapu e rave ra: te ueueraa, te atuaturaa e te ootiraa. Mea maitai anaˈe te ootiraa, e hinaaro roa ˈtu â te taata faaapu e ueue i te huero i nia i te tâpû fenua rahi aˈe i muri iho, noa ˈtu e e titauhia ia tiai o ˈna ma te faaoromai i te auhune. No ˈna, e ooti iho â oia. Oia atoa, ia tamau tatou i te haapii i ta Iehova mau aˈoraa, i te pee i te reira e i te fanaˈo i te mau haamaitairaa, e tiaturi roa ˈtu â tatou ia Iehova. E rahi mai to tatou faaroo e e mea ohie roa ˈtu â ia tiai i te mau haamaitairaa ta tatou i ite e e tae mai.—A taio i te Iakobo 5:7, 8.

14, 15. Eaha to tatou huru i mua i te mauiui o te taata?

14 Te tahi atu ravea no te faaoromai, o te hiˈopoaraa ïa i to tatou manaˈo i teie nei ao e i to tatou oraraa. A tamata i te hiˈo i te mau mea mai ia Iehova. Ei hiˈoraa, a haamanaˈo na eaha to Iehova huru i mua i te mauiui o te taata. Ua mauiui noa atoa oia. Aita râ oia i vaiiho i te reira ia tapea ia ˈna ia rave i te mea maitai. Ua tono oia i ta ˈna Tamaiti fanau tahi “ia haamou oia i te ohipa a te diabolo” e ia tataî oia i ta Satani i rave i nia i te huitaata. (Ioa. 1, 3:8) Fatata te mau mauiui i te hope. E faaore te Atua i te reira e a muri noa ˈtu. Eiaha e vaiiho i teie ao ino a Satani aore ra te rohirohi i te tiai i tera mahana e haaparuparu ia tatou. Ia tiaturi tatou i te mau mea hiˈo-ore-hia o te ore e hope e tia ˈi. Ua ite maitai Iehova afea oia e faaore roa ˈi i te ino e e na reira oia i te taime ta ˈna i faaoti.—Isa. 46:13; Nah. 1:9.

15 I teie mau mahana hopea nei, e tamataraa fifi mau paha ta tatou e faaû nei. Eiaha tatou e riri ia faaruru tatou i te haavîraa uˈana aore ra ia mauiui te feia ta tatou e here ra. E tiaturi papu anaˈe râ ia Iehova. E ere iho â ïa i te mea ohie, e taata tia ore hoi tatou. E haamanaˈo anaˈe râ i ta Iesu i rave, mai tei papaihia i roto i te Mataio 26:39.A taio.

16. I tera taime e toe ra, eiaha roa ˈtu tatou e rave i te aha?

16 E haafifi te hoê huru feruriraa tano ore ia tatou ia faaoromai mai te Atua ra. E nafea? E haamata paha te hoê taata tei ore i papu e ua fatata roa te hopea i te faanaho i to ˈna oraraa ia ore Iehova e faatupu i ta ˈna i parau. E nehenehe oia e manaˈo, ‘E tiai noa vau a hiˈo atu ai e mea mau anei ta Iehova mau parau.’ E tamata paha ïa oia i te fanaˈo i te tiaraa i roto i teie nei ao, i te imi na mua roa i te moni a tuu atu ai i te Basileia o te Atua i te hiti, aore ra i te tiaturi e haere i te haapiiraa teitei ia noaa ia ˈna te hoê oraraa fanaˈo. E ere anei te reira i te tapao e te ere ra tera taata i te faaroo? A haamanaˈo na e ua faaitoito Paulo ia tatou ia pee i te feia o tei fanaˈo i te mau parau fafau a Iehova maoti “te faaroo e te faaoromai.” (Heb. 6:12) Ua faaoti ê na Iehova i te haamou i teie ao ino e e ore oia e haamaoro. (Hab. 2:3) A tiai ai râ, eiaha roa ˈtu tatou e tavini ia Iehova ma te haumani. Ia vai ara tatou e ia poro tatou i te parau apî maitai ma te itoito rahi. Tera hoi te ohipa e mauruuru ai tatou i teie nei â.—Luka 21:36.

EAHA TA TE FAAOROMAI E HOPOI MAI?

17, 18. (a) Eaha ta tatou e nehenehe e rave a faaoromai ai? (b) Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ia faaite tatou i te faaoromai?

17 A tau avaˈe aore ra a tau matahiti anei tatou i te taviniraa i te Atua, te hinaaro nei tatou e tavini ia ˈna e a muri noa ˈtu. Noa ˈtu ehia taime e toe ra hou a haamouhia ˈi teie nei ao ino, e tauturu mai te faaoromai ia tapea i te paari e tae roa ˈtu i te taime e ora ai tatou. Te vaiiho nei Iehova i te taime ia nehenehe tatou e faaite e te tiaturi papu nei tatou i ta ˈna mau faaotiraa e, ia titauhia, ua ineine tatou i te mauiui no to ˈna iˈoa. (Pet. 1, 4:13, 14) Te faaineine atoa nei te Atua ia tatou ia nehenehe tatou e faaoromai e e ora ˈtu.—Pet. 1, 5:10.

18 Tei ia Iesu ra te mana atoa i te raˈi e i te fenua e aita hoê aˈe mea te nehenehe e tapea ia ˈna ia paruru ia oe, maori râ o oe anaˈe. (Ioa. 10:28, 29) Aita e faufaa ia mǎtaˈu i te a muri aˈe aore ra i te pohe. E faaorahia te feia o te faaoromai e tae roa ˈtu i te hopea. Eiaha roa ˈtu ïa tatou e vaiiho i teie nei ao ia haavare ia tatou a faaea ˈtu ai tatou i te tiaturi ia Iehova. Te faaoromai noa nei Iehova. E faaoti maite anaˈe ïa i te haapuai i to tatou faaroo e i te faaohipa i to tatou taime ma te paari.—Mat. 24:13; a taio i te Petero 2, 3:17, 18.