Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Aore hoi outou i ite i te mahana e te hora”

“Aore hoi outou i ite i te mahana e te hora”

“E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te mahana e te hora.”—MAT. 25:13.

1-3. (a) O teihea mau tupuraa e faahohoˈa ra i te haapiiraa e huti mai i na parabole e piti a Iesu? (b) Ia pahono tatou i teihea mau uiraa?

 A FERURI na: E ani mai te hoê tia mana teitei ia oe ia faahoro ia ˈna i te hoê putuputuraa faufaa. Tau minuti noa râ hou a faahoro ai ia ˈna, ite atura oe e eita e navai ta oe mori. Horo atura oe e hoo mai i te tahi no te tito i to oe pereoo. Tae mai nei te tia mana teitei. Hiˈohiˈo aˈera o ˈna e aita o ˈna i ite ia oe. Aita o ˈna e nehenehe e tiai. Ani atura ïa o ˈna i te tahi atu taata ia faahoro ia ˈna. I to oe hoˈiraa mai, ite atura oe e ua haere te tia mana teitei. Eaha to oe huru?

2 A feruri na i teie nei e o oe te tia mana e ua maiti oe e toru taata aravihi no te haapao i te tahi ohipa faufaa. E faataa ˈtu oe i te ohipa e, ma te aau tae, e farii na taata e toru. A hoˈi mai ai râ oe, e piti noa tei rave i ta raua ohipa. Area te tahi atu, te imi noa ra ïa i te otoheraa. Aita roa ˈtu o ˈna i tamata noa ˈtu. Eaha to oe huru?

3 Hoê â huru tupuraa ta Iesu i faaohipa i roto i te parabole o te mau paretenia e o te mau taleni no te faataa no te aha vetahi mau Kerisetiano faatavaihia i te tau hopea e riro ai ei mea haapao maitai e te paari, area vetahi atu, eita ïa. * (Mat. 25:1-30) Ua haapapu oia i te haapiiraa e huti mai ma te parau: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te mahana e te hora,” oia hoi i te taime e faatupu ai Iesu i te haavaraa a te Atua i nia i te ao a Satani. (Mat. 25:13) E faaohipa atoa anaˈe i teie aˈoraa. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te vai-ara-raa mai ta Iesu i faaitoito ia tatou ia rave? O vai tei faaite e ua ineine ratou no te ora ˈtu? E ia aha tatou i teie nei no te vai ara?

E ARA ANAˈE, E FAUFAAHIA TATOU

4. No te aha e ere ai te ‘vai-ara-raa’ i te hiˈo-noa-raa i te hora?

4 I roto i te tahi mau tuhaa o te oraraa e titauhia ia faatura tatou i te hora. Ei hiˈoraa, ia ohipa tatou i roto i te hoê taiete, ia haere tatou i te taote aore ra ia rave tatou i te pereoo mataeinaa. Area i roto i te tahi mau tupuraa, e nehenehe te hiˈo-noa-raa i te hora e riro ei faanevanevaraa aore ra ei fifi atâta. Ei hiˈoraa, ia tupohe tatou i te auahi aore ra ia haere tatou e tauturu i te taata i muri aˈe i te hoê ati. I roto i teie mau tupuraa, mea faufaa aˈe ia haapao i te ohipa e ravehia ra i te haapao i te hora. A piri roa mai ai te hopea o teie nei ao, mea faufaa roa ˈtu â te ohipa pororaa ia haapii te taata i ta Iehova i rave no te faaora ia tatou. No te mau Kerisetiano, e ere te vai-ara-raa i te hiˈo-noa-raa i te hora. Inaha, e pae aˈe tuhaa e faufaahia ˈi tatou i te ite-ore-raa i te mahana tia aore ra i te hora e tae mai ai te hopea.

5. E nafea te ite-ore-raa i te mahana aore ra te hora e tauturu mai ai ia faaite eaha to roto i to tatou aau?

5 A tahi, i te mea e aita tatou i ite afea te hopea e tae mai ai, e nehenehe tatou e faaite eaha mau to roto i to tatou aau. Te faatura ra Iehova ia tatou ma te vaiiho ia tatou ia maiti i te vai taiva ore ia ˈna. Noa ˈtu e te tiai ru nei tatou i te ora ˈtu i te haamouraa o teie nei ao, te tavini nei tatou ia Iehova no to tatou here ia ˈna, eiaha noa no te ora ˈtu. (A taio i te Salamo 37:4.) Te oaoa nei tatou i te rave i to ˈna hinaaro e te ite nei tatou e te haapii mai nei Iehova no to tatou maitai. (Isa. 48:17) E ere roa ˈtu ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha.—Ioa. 1, 5:3.

6. Eaha to te Atua huru ia tavini tatou ia ˈna ma te here, e no te aha?

6 Te piti o te maitai o te oreraa e ite i te mahana aore ra i te hora, teie ïa: e nehenehe tatou e faaoaoa i to Iehova aau. Ia tavini tatou ia ˈna no to tatou here ia ˈna, eiaha no te hoê taio mahana aore ra no te hoê haamaitairaa, e tauturu tatou ia Iehova ia pahono atu i te mau faainoraa niu ore a to ˈna ra enemi o Satani. (Ioba 2:4, 5; a taio i te Maseli 27:11.) I mua i te mauiui e te oto atoa ta te Diabolo i faatupu, te oaoa nei ïa tatou i te turu ma te oaoa i te mana arii o Iehova e e patoi tatou i te faatereraa ino a Satani.

7. No te aha mea au ai ia tapi i te hoê huru oraraa haapae?

7 Te toru, oia hoi ia tavini tatou i te Atua ma te ore e haapao i te hoê taio mahana taa maitai, e itoitohia tatou i te tapi i te hoê huru oraraa haapae. Te tiaturi atoa nei vetahi tei ore i ite o vai te Atua e e mou iho â teie ao i te hoê mahana. No to ratou mǎtaˈu i te tahi ati e piri maira, teie to ratou huru feruriraa: “E amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai.” (Kor. 1, 15:32) Area râ tatou, aita tatou e mǎtaˈu ra e e faataa ê ra ia tatou no te haapao noa i to tatou iho mau hinaaro. (Mas. 18:1) Te haapae nei râ tatou ia tatou iho e te faaohipa nei i to tatou taime, itoito e te tahi mau faufaa no te faaite haere i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. (A taio i te Mataio 16:24.) Te oaoa nei tatou i te tavini i te Atua e i te tauturu iho â râ ia vetahi atu ia ite o vai o ˈna.

8. Eaha te hiˈoraa Bibilia e faaite ra no te aha mea faufaa ˈi ia turui roa ˈtu â i nia ia Iehova e i ta ˈna Parau?

8 Te maha o te maitai o te oreraa e ite i te mahana e te hora, oia hoi e turui roa ˈtu â tatou i nia ia Iehova e e itoitohia tatou i te faaohipa i ta ˈna Parau i roto i to tatou oraraa. No to tatou huru tia ore, mea ohie ia tiaturi ia tatou iho. Ua faaara Paulo i te mau Kerisetiano atoa: “O tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.” E piti ahuru ma toru tausani Iseraela tei ere i te farii maitai a Iehova hou rii Iosua a aratai ai i te nunaa o te Atua i te Fenua tǎpǔhia. Te parau ra Paulo e ua papaihia teie mau mea “ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei.”—Kor. 1, 10:8, 11, 12.

9. E nafea te mau fifi e haapuai ai i to tatou faaroo e e haafatata roa ˈtu â ˈi ia tatou i te Atua?

9 Te pae o te maitai o te oreraa e ite afea te hopea e tae mai ai, oia hoi e haapuai te mau fifi ta tatou e faaû nei i to tatou faaroo. (A taio i te Salamo 119:71.) E ‘anotau ati rahi’ iho â te mau mahana hopea o teie nei ao. (Tim. 2, 3:1-5) Te riri nei te ao a Satani ia tatou. E e hamani-ino-hia paha ïa tatou no to tatou faaroo. (Ioa. 15:19; 16:2) Mea haehaa anaˈe tatou e ia imi tatou i ta Iehova aratairaa i roto i tera mau fifi tei au i te auahi, e maitaihia e e puaihia to tatou faaroo. Eita tatou e taora i te tauera. E piri roa ˈtu â râ to tatou mau taairaa e o Iehova mai tei ore i manaˈohia aˈenei.—Iak. 1:2-4; 4:8.

10. Maoti te aha e au ai e e tae oioi mai te hopea?

10 I te tahi taime, mea taere te hora. Ia rohi râ tatou i roto i ta tatou ohipa ma te ore e hiˈo noa i te uati, e au ra e mea tere te hora. Oia atoa, ia rohi tatou i roto i te ohipa oaoa mau ta Iehova i horoa mai, e tae oioi mai taua mahana ra e taua hora ra. Ua vaiiho mai te rahiraa o te Kerisetiano faatavaihia i te hiˈoraa faahiahia mau. E haamanaˈo poto anaˈe na i tei tupu i muri aˈe i to Iesu faatoroaraahia ei Arii i te matahiti 1914 e mea nafea vetahi i te faaiteraa e ua ineine ratou area vetahi atu, aita ïa.

UA FAAITE TE FEIA FAATAVAIHIA E UA INEINE RATOU

11. No te aha, i muri aˈe i te matahiti 1914, ua manaˈo vetahi mau Kerisetiano faatavaihia e ua taerehia te Fatu?

11 A haamanaˈo na i ta Iesu mau parabole o te mau paretenia e o te mau taleni. Ahani e ua ite te mau paretenia e te mau tavini o teie mau parabole afea te tane faaipoipo aore ra te fatu e tae mai ai, aita ïa e faufaa no ratou ia vai ara. Aita râ ratou i ite afea, e titauhia ïa ia vai ineine noa ratou. Mea maoro ratou i te hiˈoraa i te matahiti 1914 ei matahiti faufaa, aita râ ratou i taa maitai eaha te tupu. A ore ai te mau mea i tupu mai ta ratou i tiai na, ua manaˈo vetahi e ua taerehia Iesu. I muri aˈe, ua parau te hoê taeae: “Ua manaˈo iho â vetahi o matou e e haere matou i te raˈi i te hebedoma matamua o te avaˈe Atopa [o te matahiti 1914].”

12. Mea nafea te feia faatavaihia i te faaiteraa e mea haapao maitai ratou e te paari?

12 Auê i te mea fifi ia tiai i te hopea a ore atu ai te reira e tae mai! Hau atu â, no te Tamaˈi rahi matamua, ua faaruru te mau taeae i te patoiraa. Ua haamata ˈtura te hoê tau ohipa ore tei au i te taoto. I 1919 râ, ua faaarahia mai tei faatavaihia! Ua haere mai Iesu e hiˈopoa i te taata atoa o te parau ra e e Kerisetiano ratou. Aita râ vetahi i manuïa i tera hiˈopoaraa e ua ere i ta ratou fanaˈoraa taa ê e ohipa no te Arii. (Mat. 25:16) Mai te huru ra e aita ratou i haapao i te faaî i te hinu i roto i ta ratou lamepa mai te mau paretenia maamaa. E mai te tavini faatau, aita ratou i ineine i te haapae ia ratou iho no te Basileia. Ua faaite râ te rahiraa o te Kerisetiano faatavaihia i te hoê taiva ore aueue ore e te hoê hinaaro puai e tavini i to ratou Fatu i tera atoa mau matahiti tamaˈi.

13. Eaha te huru o te pǔpǔ o te tavini i muri aˈe i te matahiti 1914? Eaha to ˈna huru i teie mahana?

13 I muri aˈe i te matahiti 1914, teie te parau faufaa i taiohia i roto i Te Pare Tiairaa: “E te mau taeae e, eita tatou e inoino i te tahi noa ˈˈe faanahoraa ta ˈNa e rave nei mea maitai anaˈe to tatou huru feruriraa i te Atua. E ere o to tatou iho hinaaro ta tatou i hinaaro ia tupu; no reira, i to tatou iteraa e ua hape ta tatou mau tiairaa no Atopa 1914, ua oaoa tatou e aita te Fatu i taui i ta ˈNa i opua no te faaoaoa noa mai. Aita tatou i hinaaro ia na reira Oia. Te hinaaro noa nei tatou e maramarama i ta ˈNa mau opuaraa e e nafea Oia e faatupu ai i te reira.” Te faaite noa nei te mau Kerisetiano faatavaihia a te Fatu i taua noâ haehaa e haerea paieti ra. Aita ratou e parau ra e mea faaurua ratou, ua ineine râ ratou i te haapao i te ohipa a te Fatu i nia i te fenua. I teie nei, te pee nei te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu,” te mau Kerisetiano e tiaturi ra e ora i te fenua, i te hiˈoraa o te vai-ara-raa e o te itoito rahi o te feia faatavaihia.—Apo. 7:9; Ioa. 10:16.

E FAAITE ANAˈE E UA INEINE TATOU

14. E nafea te pee-maite-raa i te arai ta te Atua i maiti no te horoa i te maa pae varua e paruru ai ia tatou?

14 Mai te mau Kerisetiano faatavaihia, te pee maite atoa nei te mau melo o te feia rahi roa e vai ara nei i te arai ta te Atua i maiti no te horoa i te maa pae varua. E au ra ïa e te faaî faahou atoa nei ratou i ta ratou lamepa e te hinu no ǒ mai i te Parau a te Atua e i to ˈna ra varua. (A taio i te Salamo 119:130; Ioane 16:13.) Ua ineine atoa ïa ratou no te hoˈiraa mai o te Mesia e ua puaihia no te tapea i to ratou taiva ore i roto i te mau fifi ino mau. Ei hiˈoraa, i roto i te hoê aua tapearaa a te mau Nazis, hoê noa Bibilia ta te mau taeae. Ua pure atura ratou ia noaa mai hau atu â maa pae varua. I muri iti noa ˈˈe, ua faaroo ratou e ua tae i te hoê taeae tei tapea-noa-hia ˈtura ia afai mai i te tahi mau vea apî o Te Pare Tiairaa i roto i te aua ma te tahuna i te reira i roto i to ˈna avae haavare. I muri aˈe, ua parau te hoê Kerisetiano faatavaihia o tei ora mai, o Ernst Wauer te iˈoa: “Ma te faahiahia mau e maoti te tauturu a Iehova, ua mau aau ia matou te mau manaˈo faaitoito o te mau tumu parau.” Ua parau atoa oia: “I teie mahana, mea ohie ia fanaˈo i te maa pae varua, te haafaufaa noa ra anei râ tatou i te reira? Ua papu ia ˈu e mea rahi â te haamaitairaa a Iehova no te feia o te tiaturi ia ˈna, o te vai taiva ore e o te amu i nia i ta ˈna airaa maa.”

15, 16. Mea nafea te itoito rahi o na hoa faaipoipo no te taviniraa i te haamaitairaahia? Eaha te haapiiraa e huti mai i teie mau hiˈoraa?

15 Te rohi atoa nei te mau mamoe ê atu i roto i te ohipa a te Fatu no te turu i te mau taeae o te Mesia. (Mat. 25:40) Ua ineine teie mau Kerisetiano i te rave i te mau haapaeraa no te tuu i te mau ohipa taaihia i te Basileia na mua roa. E ere ratou mai te tavini ino e te faatau o te parabole a Iesu. A hiˈo na ia Jon raua Masako. I te titau-manihini-raahia raua ia haere i Kenya no te poro i te taata tinito, ua feaa na mua raua. I muri aˈe râ i te feruri-maite-raa i to raua oraraa e i te pureraa no nia i te reira, ua faaoti atura raua i te haere i ǒ.

16 Ua haamaitai-rahi-hia ta raua mau tutavaraa. “Mea au mau te taviniraa i ǒ nei,” ta raua ïa i parau. Ua haamata raua e hitu haapiiraa Bibilia e ua ite atoa i te mau tupuraa faahiahia mau i muri iho. Ua na ô â raua: “Te haamauruuru nei mâua ia Iehova i te mau mahana atoa i te faatiaraa ia mâua ia faaea i ǒ nei.” Mea rahi te taeae e tuahine tei faaite i roto i ta ratou mau faaotiraa e te hinaaro nei ratou e rohi i roto i te taviniraa a te Atua noa ˈtu afea te hopea e tae mai ai. A feruri na i na tausani taeae e tuahine tei haere i te Haapiiraa no Gileada a tavini atu ai ei mitionare. No te aha e ore ai e hiˈo mai te aha tera taviniraa taa ê ma te taio i te tumu parau “E rave maitai roa ino tatou i tei maraa ia tatou!” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 2001? Ia hiˈopoa oe i teie aamu faahiahia mau no nia i te hoê mahana i roto i te taviniraa mitionare, a feruri e nafea oe e nehenehe ai e tavini hau atu â i te Atua no te faahanahana ia ˈna e no te oaoa roa ˈtu â.

IA VAI ARA ATOA OE

17. No te aha te oreraa e ite i te mahana e te hora o te hopea e riro ai ei haamaitairaa?

17 E haamaitairaa no tatou te oreraa e ite i te mahana e te hora o te hopea o teie nei ao. Aita tatou e inoino ra. E piri roa ˈtu â râ tatou ia Iehova, to tatou Metua î i te here, a faaitoito ai tatou i te rave i to ˈna hinaaro. Ma te tuu noa, ei auraa parau, i to tatou rima i nia i te arote e ma te haapae i te mau mea e nevaneva ˈi tatou, ua ite tatou i te oaoa rahi i te taviniraa i to tatou Fatu.—Luka 9:62.

18. No te aha tatou e vai taiva ore ai i roto i ta tatou taviniraa i te Atua?

18 Te piri roa maira te mahana haavaraa a te Atua. Aita hoê aˈe o tatou e hinaaro ra e haamauiui ia Iehova aore ra ia Iesu. Ua horoa mai raua i te mau fanaˈoraa taa ê faufaa mau i roto i te taviniraa i teie mau mahana hopea nei. Te poihere mau nei tatou i te tiaturi ta raua e faaite maira!—A taio i te Timoteo 1, 1:12.

19. E nafea ia faaite e ua ineine tatou?

19 E tiaturiraa no te ora i te raˈi anei to tatou aore ra i roto i te paradaiso i te fenua, ia faaoti papu tatou e rave noa i te ohipa ta te Atua i horoa mai: e poro e e faariro i te taata ei pǐpǐ. Aitâ tatou i ite i te mahana aore ra te hora e tae mai ai te mahana o Iehova. Mea faufaa mau anei ia ite? E nehenehe tatou e faaineine ia tatou e e vai ineine. (Mat. 24:36, 44) Te mea papu, a tiaturi noa ˈi tatou ia Iehova e a tuu noa ˈi i to ˈna Basileia na mua roa, eita tatou e inoino.—Roma 10:11.