Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haaputuputu Iehova i to ˈna nunaa oaoa

E haaputuputu Iehova i to ˈna nunaa oaoa

“E haaputuputu atoa mai i te taata atoa, i te tane, e te vahine, e te tamarii; e te taata ěê.”—DEUT. 31:12.

1, 2. Eaha ta tatou e haapii mai no nia i te mau tairururaa i roto i teie tumu parau?

 MEA maoro i teie nei to te mau tairururaa mataeinaa e nunaa rau riroraa ei tuhaa o te aamu o te mau Ite no Iehova o teie tau. Mea rahi o tatou tei tae atu i te tahi aore ra i te rahiraa o tera mau tupuraa oaoa.

2 E tausani matahiti aˈenei, ua tairuru atoa te nunaa o te Atua. E hiˈo mai tatou i te tahi mau tairururaa ta te Bibilia e faahiti ra. A tapao na i te mau tuearaa e vai ra i rotopu i te mau tairururaa i tahito ra e no teie tau a feruri atu ai i te mau maitai ia tae atu.—Sal. 44:1; Roma 15:4.

TAIRURURAA FAUFAA I TAHITO RA E I TEIE MAHANA

3. (a) Eaha tei tupu i te tairururaa matamua a te nunaa o Iehova faahitihia i roto i te Bibilia? (b) Mea nafea te mau Iseraela i te piiraahia no te haaputuputu?

3 Ia au i te Bibilia, ua tupu te tairururaa rahi matamua a te nunaa o te Atua i raro i te mouˈa Sinai. I reira ratou i te haapiiraahia e Iehova. E tupuraa faufaa mau teie o te aamu o te haamoriraa viivii ore. Aita paha i moe i te mau Iseraela i ta ratou i ite a faaite ai Iehova i to ˈna puai a horoa ˈi oia i ta ˈna Ture. (Exo. 19:2-9, 16-19; a taio i te Exodo 20:18; Deuteronomi 4:9, 10.) I taua mahana ra, ua taui te mau taairaa o te mau Iseraela e te Atua. Aita i maoro i muri aˈe, ua itea ia Iehova te hoê ravea no te haaputuputu i to ˈna nunaa. Ua faaue oia ia Mose ia hamani e piti pu ario o te faaohipahia no te pii i “te amuiraa atoa” ia haaputuputu “i te uputa o te tiahapa.” (Num. 10:1-4) A tamata na i te feruri i te oaoa rahi o taua mau tupuraa ra!

4, 5. No te aha mea faufaa ˈi te mau tairururaa ta Mose e Iosua i faanaho?

4 Fatata e 40 matahiti to te mau Iseraela faaearaa i roto i te medebara. I tera taime faufaa roa o te aamu o teie nunaa apî, ua haaputuputu Mose i to ˈna mau hoa Iseraela. Fatata ratou i te tomo i te Fenua tǎpǔhia. E taime maitai ïa no Mose no te haamanaˈo i to ˈna mau taeae te mau mea atoa ta Iehova i rave e e rave â no ratou.—Deut. 29:1-15; 30:15-20; 31:30.

5 I tera noâ paha tairururaa to Mose faahitiraa e e tairuru tamau te nunaa o te Atua ia haapiihia ratou. I te mau hitu matahiti atoa, i te Oroa patiaraa tiahapa, e haaputuputu te mau tane, vahine, tamarii e taata ěê o Iseraela i te vahi ta Iehova i maiti ‘no te ite, te haapii e te mǎtaˈu ia ˈNa e no te haapao e te rave i te mau parau atoa o te ture.’ (A taio i te Deuteronomi 31:1, 10-12.) I te omuaraa iho â o te aamu o te nunaa o te Atua, mea papu e ua putuputu tamau ratou no te haapii i ta Iehova mau parau e opuaraa. I to te mau Iseraela haruraa i te Fenua tǎpǔhia taatoa, e nunaa etene noâ te ora ra e ati aˈe ia ratou. Haaputuputu aˈera Iosua ia Iseraela taatoa no te faaitoito ia ratou ia tapea i to ratou taiva ore ia Iehova. I reira te nunaa i te euheraa e tavini i te Atua.—Ios. 23:1, 2; 24:1, 15, 21-24.

6, 7. Eaha te mau tairururaa faufaa mau tei tupu i to tatou nei tau?

6 I to tatou nei tau, ua tupu atoa te mau tairururaa faufaa o tei taui roa i te mau ohipa taaihia i te faanahonahoraa aore ra i to tatou maramaramaraa i te mau Papai. (Mas. 4:18) Ua tupu te tairururaa rahi matamua ta te Feia haapii Bibilia i faatupu i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua i 1919 i Cedar Point, Ohio, Marite. Fatata e 7 000 taata tei apiti mai i tera putuputuraa. I tera tairururaa te faaiteraahia e e ravehia te ohipa pororaa na te ao atoa nei. I 1922, i te hoê tairururaa e iva mahana tei tupu i tera noâ vahi, ua haafaufaa roa ˈtu â Joseph Rutherford i teie ohipa pororaa e ua faaitoito o ˈna i te feia i tae mai: “Ia riro outou ei ite mau e te haapao maitai no Iehova. A haere i mua i roto i te aroraa e ia ano roa o Babulonia. A faaite i te poroi i te mau vahi atoa. Ia ite te ao nei e o Iehova te Atua e o Iesu Mesia te Arii o te mau arii e te Fatu o te mau fatu. Teie te mahana hoê roa. Inaha, te faatere ra te Arii! E vea outou na ˈna. No reira, a poro, a poro, a poro i te Arii e i to ˈna basileia!” Ua pee te feia i tae atu i tera tairururaa, oia atoa te nunaa o te Atua na te ao atoa nei, i tera faaueraa ma te oaoa.

7 I 1931, i te hoê tairururaa i Columbus, Ohio, ua oaoa roa te Feia haapii Bibilia i te farii i te iˈoa ra Ite no Iehova. I 1935, i Washington, ua faaite te taeae Rutherford o vai te “feia rahi roa” faataahia e te Apokalupo mai tei ‘tia noa ra i mua i te terono e i mua i te Arenio.’ (Apo. 7:9-17) I 1942, i te afaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi, ua vauvau Nathan Knorr i te oreroraa parau putapû mau “Te hau—E vai maoro anei?” I reira o ˈna i te faaiteraa o vai te “puaa uteute” o te Apokalupo pene 17 e e mea rahi â te ohipa i roto i te pororaa ia oti te tamaˈi.

8, 9. No te aha mea putapû mau ai te tahi mau tairururaa mataeinaa?

8 I te tairururaa “Nunaa oaoa” faatupuhia i Cleveland, Ohio, i 1946, ua vauvau te taeae Knorr i te oreroraa parau anaanatae mau “Te mau fifi o te patu-faahou-raa e o te faarahiraa.” Ua papai te hoê taeae tei tia i muri ia ˈna i nia i te tahua i te huru o te feia i tae mai. Ua na ô oia e i to te taeae Knorr faataaraa i te mau opuaraa i ravehia no te faarahi i te Betela e te fare neneiraa no Brooklyn, ua popou noa te feia e faaroo maira. Noa ˈtu e mea atea vau, mea ohie ia ite i te oaoa rahi o te taata atoa i tae mai. I te hoê tairururaa nunaa rau i te oire no New York i te matahiti 1950, ua oaoa te feia faaroo i te fanaˈo i te huriraa Bibilia Les Écritures grecques chrétiennes—Traduction du monde nouveau na roto i te reo Beretane e paraparauhia i teie nei. Ua tuu faahou teie huriraa i te iˈoa o te Atua i roto i ta ˈNa Parau.—Ier. 16:21.

9 Mea putapû mau atoa te mau tairururaa mataeinaa i faanahohia i te mau vahi i hamani-ino-hia na aore ra i opanihia na te mau Ite no Iehova. Ua haapapu Adolf Hitler e e faaore roa oia i te mau Ite no Iehova i Heremani. I 1955 râ i Nuremberg, 107 000 Ite tei tairuru i te vahi i putuputu na Hitler e te feia i turu ia ˈna. Mea rahi te feia tei tae atu i tera tairururaa tei taˈi no to ratou oaoa! I 1989, i nia i na toru tairururaa mataeinaa “Te paieti” i faatupuhia i Poronia, 166 518 taeae e tuahine no te nunaa rau tei tae mai. No te Hau Amui Soviétique mai e rave rahi o ratou, no Tekolovakia e no te tahi atu mau fenua no Europa Hitia o te râ. No vetahi, a tahi ra ratou e amui ai e hau atu 15 aore ra 20 tavini a te Atua. A feruri atoa na i te oaoa i itehia i 1993 a bapetizo ai e 7 402 taata i te tairururaa nunaa rau “Haapiiraa a te Atua” i faatupuhia i Kiev, i Ukraine. Tera te numera rahi roa ˈˈe o te mau Ite no Iehova tei bapetizohia i te hoê noa mahana.—Isa. 60:22; Hag. 2:7.

10. O teihea mau tairururaa te ore e moehia ia oe, e no te aha?

10 Peneiaˈe e tairururaa mataeinaa aore ra nunaa rau te ore e moehia ia oe. Te haamanaˈo ra anei oe i ta oe tairururaa matamua aore ra i tera i reira oe i te bapetizoraahia? E tupuraa faufaa mau teie i roto i ta oe haamoriraa ia Iehova. Eiaha roa ˈtu e haamoe i te reira!—Sal. 42:4.

E TAIME OAOARAA

11. Ua haamau te Atua i teihea mau oroa i Iseraela i tahito ra?

11 Ua titau Iehova i te mau Iseraela ia haaputuputu no e toru oroa i te matahiti: te Oroa maa faahopue-ore-hia, te Oroa hebedoma (piihia te Penetekose i muri aˈe) e te Oroa patiaraa tiahapa. Ua faaue te Atua: “E toru o te mau tane atoa i ǒ oe ra haereraa mai i mua i te aro o te Fatu ra o Iehova i te matahiti hoê.” (Exo. 23:14-17) Mea rahi te upoo utuafare tei ite i te faufaaraa o tera mau oroa i roto i ta ratou haamoriraa ia Iehova e tei haere atu ma te rave i to ratou utuafare taatoa.—Sam. 1, 1:1-7; Luka 2:41, 42.

12, 13. Eaha tei titauhia ia rave te Iseraela e rave rahi no te haere i te mau oroa tamatahiti?

12 A feruri na i tei titauhia ia rave te hoê utuafare Iseraela no tera tere. Ei hiˈoraa, e titauhia ia haere Iosepha raua Maria i nia fatata 100 kilometera no te haere i Ierusalema mai Nazareta mai. I to oe manaˈo, ehia taime e titauhia ia na avae noa oe e ta oe mau tamarii i te haere? Ia au i te aamu o Iesu a haere ai oia i Ierusalema i to ˈna tamariiraa, ua amui te fetii e te hoa no tera tere. A feruri na eaha to ratou huru a haere ai, a faaineine amui ai i te maa e a imi ai ihea e taoto ai i te mau vahi matau-ore-hia. E ere tera tere i te mea atâta i te mea e aita na metua o Iesu 12 matahiti i hiˈopoa noa teihea roa oia. Eita tera mau tupuraa e moehia, i te tamarii iho â râ!—Luka 2:44-46.

13 Ua purara te mau Iseraela na te ao. No roto mai ïa te feia i tae mai i tera mau oroa i te nunaa e rave rahi. I te Penetekose 33, no ǒ mai te mau ati Iuda e te mau peroseluto e haafaufaa ra i tera mau oroa i te mau fenua mai ia Italia, Lubi, Kereta, Asia iti e Mesopotamia.—Ohi. 2:5-11; 20:16.

14. Eaha te maitai ta te mau Iseraela e fanaˈo ia tae ratou i te mau oroa tamatahiti?

14 No te mau Iseraela taiva ore, te ohipa faufaa e te faahiahia roa ˈˈe o tera mau tere, o te haamoriraa ïa ia Iehova i pihaiiho e tausani taata e here atoa ra ia ˈNa. Eaha te maitai ta ratou e fanaˈo? E itehia te tahi pahonoraa i roto i te mau aratairaa ta Iehova i horoa i to ˈna nunaa no nia i te Oroa patiaraa tiahapa: “E oaoa hoi oe i taua oroa na oe ra, o oe, e to tamaiti, e to tamahine, e to tavini tane, e to tavini vahine, e te ati Levi, e te taata ê, e te otare, e te vahine ivi i ǒ oe ra. Ia rui hitu oe i te haapaoraa i te oroa a to Atua ra a Iehova, i te vahi e haapaohia e to Atua ra e Iehova; e haamaitai mai hoi to Atua ra o Iehova ia oe i ta oe atoa ra mau taoˈa, e te mau ohipa atoa a to rima na, e e oaoa mau a hoi oe.”—Deut. 16:14, 15; a taio i te Luka 11:28.

NO TE AHA IA HAAFAUFAA ˈI I TA TATOU NEI MAU TAIRURURAA?

15, 16. Eaha te mau haapaeraa tei titauhia na ia rave oe no te tae atu i te mau tairururaa? No te aha mea hoona ˈi teie mau tutavaraa?

15 E hiˈoraa maitai mau teie mau oroa i tahito ra no te nunaa o te Atua i teie mahana! Mea rahi te mea i taui, area te mau tuhaa faufaa o te mau tairururaa, aita roa ˈtu ïa. I te tau faataahia e te Bibilia, e mea tia ia rave te feia tei tae atu i tera mau oroa i te tahi mau haapaeraa. Te na reira atoa nei e rave rahi i teie mahana. E hoonahia râ tatou. E tupuraa faufaa tera mau tairururaa i na mua ˈˈe e mea faufaa noâ. I reira hoi tatou e fanaˈo ai i te mau haamaramaramaraa faufaa no te tapea i te mau taairaa piri roa e te Atua. Te turai nei te mau tairururaa ia tatou ia faaohipa i ta tatou e haapii nei, te tauturu mai nei ia ore ia fifihia e te faaitoito mai nei ia tapi noa i te mau ohipa o te faaoaoa ia tatou, eiaha râ o te faateimaha.—Sal. 122:1-4.

16 E ite-noa-hia te oaoa i tera mau tairururaa. No nia i te hoê tairururaa rahi i tupu i 1946, ua faaite te hoê parau faataa e e mea faahiahia mau ia ite e tausani Ite no Iehova oaoa ia amui i te hoê â vahi. Mea faahiahia atoa ia faaroo i te pǔpǔ faataˈi upaupa rahi e i te reo o te feia i tae mai ia arue ia Iehova na roto i te himene. Ua na ô â tera parau faataa e mea rahi te rima tauturu tei apiti mai ma te oaoa no te tavini i to ratou mau taeae e tuahine. Ua ite atoa anei oe i tera oaoa rahi i te mau tairururaa mataeinaa aore ra nunaa rau?—Sal. 110:3; Isa. 42:10-12.

17. Eaha te mau tauiuiraa i ravehia i roto i te faanahoraa o te mau tairururaa?

17 Ua ravehia te tahi mau tauiuiraa i roto i te faanahoraa o te mau tairururaa. Ei hiˈoraa, te haamanaˈo nei paha vetahi e i na mua ˈˈe e vau mahana tairururaa mataeinaa ta tatou! E rururaa to te poipoi, to te taperaa mahana e to te ahiahi. E tuhaa tamau te taviniraa o te porotarama. I haamata na te tahi tuhaa i te hora iva i te poipoi e e pinepine te mau rururaa i te faaoti i te hora iva i te po. E ohipa noa ïa te mau rima tauturu no te faaineine i te maa i te poipoi, i te avatea e i te po no te feia i tae mai. I teie nei, e ere e vau mahana tairururaa faahou e na te taata taitahi e faaineine i ta ˈna maa ia haapao maitai roa ˈtu â te taatoaraa i te porotarama pae varua i faaineinehia.

18, 19. Te tiai ru nei oe i teihea mau tuhaa o te tairururaa mataeinaa, e no te aha?

18 Te vai nei te mau tuhaa o te tairururaa mataeinaa mea maoro i teie nei i roto i te porotarama ta tatou e tiai ru nei. Maoti te ‘maa pae varua i te hora mau’ ta tatou e fanaˈo na roto i te mau oreroraa parau e i te mau papai apî e matara mai, e maramarama maitai aˈe tatou i te mau parau tohu e haapiiraa Bibilia. (Mat. 24:45) Mea rahi te papai apî te tauturu i te taata aau haavare ore ia taa i te pue parau mau Bibilia. E faaitoito te mau aamu Bibilia hautihia i te feia apî e i te feia paari aˈe ia hiˈopoa i to ratou mau manaˈo turai e ia ara i te huru feruriraa o teie nei ao. E tauturu atoa te oreroraa parau bapetizoraa ia tatou taitahi ia hiˈopoa i te mea faufaa aˈe no tatou i roto i te oraraa. E te oaoa nei tatou i te ite ia vetahi atu ia faaite e ua pûpû ratou ia ratou ia Iehova.

19 Mea maoro i teie nei te haamauraahia te mau tairururaa i roto i te haamoriraa viivii ore o te tauturu i te nunaa oaoa o Iehova ia tavini ia ˈna ma te taiva ore noa ˈtu te mau fifi. I tera mau haaputuputuraa, e itoitohia tatou, e farerei tatou i te hoa apî e e oaoa tatou i te riro ei melo o te utuafare fetii nunaa rau. Na roto atoa i te reira Iehova e haamaitai e e haapao ai i to ˈna nunaa. E hinaaro iho â tatou taitahi e faanaho i ta tatou mau ohipa no te fanaˈo i te mau rururaa atoa o te tairururaa taitahi.—Mas. 10:22.