Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Bizuubaʼ stiidxaʼ Dios ne zuuyaluʼ gaca guiráʼ ni maʼ guniʼbe

Bizuubaʼ stiidxaʼ Dios ne zuuyaluʼ gaca guiráʼ ni maʼ guniʼbe

Bizuubaʼ stiidxaʼ Dios ne zuuyaluʼ gaca guiráʼ ni maʼ guniʼbe

«Bini jurar [Dios] pur laca [laa] purti iruti ru jma nandxóʼ que laabe para ñuni jurar be pur laa.» (HEB. 6:13)

ÑEE ZANDA GUICÁBILUʼ CA NDIʼ LA?

Xiñee runi crenu zaca guiráʼ ni maʼ guníʼ Dios.

Xi guníʼ Dios chiguni despué de bichee Adán ne Eva.

Xi ribeendunu pur juramentu biʼniʼ Dios Abrahán.

1. Xiñee jma zanda guni crenu ni riníʼ Dios que ni riníʼ binni.

 JIOBÁ nga «Dios ni dxandíʼ» (Sal. 31:5). Cumu gulené binni donda la? qué zanda guni crenu guiráʼ ni riníʼcabe, peru nánnanu qué zusiguii Dios. Biblia na: «Dios cadi binni diʼ laa para gusiguii, ne cadi xiiñiʼ binni laa para gaca arrepentir de cani maʼ guníʼ chiguni. Ñee qué zúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe la? o qué zúnibe cani maʼ bizabiruaabe la?» (Números 23:19; Heb. 6:18). Ora quixhe íquebe gúnibe xiixa ni zaquiiñeʼ binni guidxilayú, rúnibe ni. Casi dxi bizulú bizaʼbe guiráʼ cosa, gudíxhebe padxí gaca cada tobi de laani «ne zaqué guca ni», ne ra biluxe xhoopaʼ gubidxa que «biiyaʼ Dios guiráʼ ni biʼniʼ ne, ¡biaguʼyuʼ!, nabé galán cani» (Gén. 1:6, 7, 30, 31).

2. Xii nga dxi caziilaʼdxiʼ Dios, ne xiñee bisisaca Dios ni.

2 Guníʼ si Jiobá nabé sicarú guiráʼ ni bizáʼ, bizeetebe chiguzulú sti dxi para guizaa gadxe gubidxa. Cadi ti dxi de veinticuatro hora nga caniʼbe raríʼ, sínuque caniʼbe de ti tiempu ni jma xadxí ra caziiláʼdxibe, ne qué zuzaʼbe nin sti cosa ndaaniʼ Guidxilayú tiempu riʼ (Gén. 2:2). Ne dede nagasi caʼruʼ guiluxe «dxi» ca (Heb. 4:9, 10). Qué ruzeeteʼ diʼ Biblia padxipeʼ bizulú ni, peru zándaca bizulú ni despué de guyáʼ Eva, xheelaʼ Adán, raca biaʼ xhoopaʼ mil iza. Laanu cabézanu dxi guzulú ti mil iza guni mandar Jesucristu, tiempu ca zaca ni maca gudixhe ique Dios para Guidxilayú: gácani ti paraísu ra guibani binni sin donda ne qué chuʼ dxi gáticaʼ (Gén. 1:27, 28; Apoc. 20:6). Ñee zanda cuézanu guibáninu racá ne chuʼnu nayecheʼ ora maʼ gácani la? Zanda pue, purtiʼ «ora biuu Dios lu gadxe gubidxa que guluube ndaayaʼ ni ne bisisácabe ni». Né ca diidxaʼ riʼ bisihuinni Dios ti cosa: neca guizaaca intiica cosa, zúnibe ni maʼ guniʼbe ra guiluxe dxi caziiláʼdxibe (Gén. 2:3).

3. 1) Xi bizaaca despué de bizulú dxi caziilaʼdxiʼ Dios. 2) Xi guníʼ Jiobá para bisiene modo gaca chaahuiʼ guendanagana que.

3 Peru gudiʼdiʼ si ti tiempu de bizulú dxi caziiláʼdxibe, bizaaca ti desgracia. Guyuu ti ángel stiʼ Dios, Binidxabaʼ, ne biyubi ximodo guni adorárcabe laa lugar de guni adorárcabe Dios. Bisiguiibe Eva ne bicaabe laa gucheené Dios (1 Tim. 2:14). Despué bicaa Eva xheelaʼ guni casi biʼniʼ (Gén. 3:1-6). Nécaxa Binidxabaʼ gucalaʼdxiʼ ñuni cré ca binni que rusiguii Dios, qué niníʼ ique Jiobá ñuni ti juramentu para gusihuinni zaca guiráʼ ni maca gudixhe ique. Ni bíʼnibe óraque nga guniʼbe ximodo gaca chaahuiʼ guendanagana que, ne chaahuiʼ chaahuiʼ ziene binni ni. Sicaríʼ gúdxibe Binidxabaʼ: «Ne zucaa gacananaláʼdxisaatu, lii ne gunaa ca, ne zaqueca ni za de lii ne ni za de laabe. Ni za de gunaa ca zucaache íqueluʼ ne lii zuninaluʼ xatini ñeebe» (Gén. 3:15; Apoc. 12:9).

TI JURAMENTU NGA GUINÍʼ BINNI DXANDÍʼ ZACA NI MACA GUNÍʼ

4, 5. Xi biʼniʼ Abrahán para bisihuinni zuni ni maʼ guníʼ.

4 Ante guchee ca primé binni guyuu lu Guidxilayú, qué ñuu dxi ñuni binni ti juramentu para gusihuinni zuni ni maʼ guníʼ. Binni ni qué gapa donda, ni nadxii Dios ne zinanda ejemplu stibe cadi caquiiñeʼ diʼ guni jurar, purtiʼ qué rusiguiicaʼ ne zanda guni crecaʼ ni guiníʼ stobi. Peru bichaa guirani despué de bichee Adán ne Eva. Ra gudiʼdiʼ tiempu maʼ guyuu binni ni rusiguii ne ni riguite stobi, ngue runi maʼ naquiiñeʼ guni jurárcabe para gusihuínnicabe dxandíʼ risaca ni caníʼcabe.

5 Casi Abrahán, laa biʼniʼ biaʼ chonna juramentu (Gén. 21:22-24; 24:2-4, 9). Tobi de laacani nga dxi zeedabe de biʼniʼ ganarbe rey stiʼ Elam ne ca xpinni. Biblia ruzeeteʼ biree rey stiʼ Salem ne stiʼ Sodoma para guidxaagalú laabe. Primé rey que láʼ Melquisedec, hombre riʼ laaca biʼniʼ dxiiñaʼ casi «ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ para Dios ni jma Nandxóʼ», guluube ndaayaʼ Abrahán ne bisisácabe Dios purtiʼ gucané Dios Abrahán para biʼniʼ ganar ca xhenemigu (Gén. 14:17-20). Ora gucalaʼdxiʼ rey stiʼ Sodoma nusigaʼdeʼ laabe xiixa pur bilabe xquidxi de ca xhenemigu, Abrahán bicabi laabe sicaríʼ: «Dxandipeʼ candisaʼ nayaʼ para gudieeʼ stiidxaʼ Jiobá, Dios ni jma Nandxóʼ, ni Bizáʼ guibáʼ ne guidxilayú, qué ziuu dxi guicaaʼ nin ti hilu ne nin ti doo xquelaguidiluʼ, coʼ, qué zacaaʼ gastiʼ stiuʼ, para cadi guiniʼluʼ: “Pur naa nga guca Abrán ricu”» (Gén. 14:21-23).

TI JURAMENTU NI BIʼNIʼ JIOBÁ ABRAHÁN

6. 1) Xi ejemplu bisaana Abrahán para laanu. 2) Xi ribeendunu pur bizuubaʼ Abrahán diidxaʼ.

6 Para gacané Jiobá laanu guni crenu zaca guiráʼ ni maʼ guníʼ la? bíʼnibe caadxi juramentu. Guyuu biaje guniʼbe sicaríʼ: «Cásica dxandíʼ nabaneʼ —zacá guníʼ Jiobá, Señor ni jma Nandxóʼ—» (Ezeq. 17:16). Lu Biblia zeeda jma de cuarenta juramentu biʼniʼ Jiobá, ne zándaca ni jma runibiaʼnu nga ni bíʼninebe Abrahán. Biaʼ tiempu bibani Abrahán, bidii stiidxaʼ Jiobá laabe chupa chonna biaje, ne gudxi laabe zeeda binni ni za de gunaa que de lade familia stibe, lade ca xiiñiʼ Isaac (Gén. 12:1-3, 7; 13:14-17; 15:5, 18; 21:12). Despué bitiidiʼ Jiobá laabe ti guendanagana nabé naroʼbaʼ ora biʼniʼ mandar laabe guutibe xiiñibe ni jma nadxiibe. Oraqueca bizuubaʼ Abrahán diidxaʼ, peru ora maʼ chiguutibe xiiñibe que, bicueeza ti ángel laabe. Óraque biʼniʼ Dios ti juramentu né laabe: «Cayuneʼ jurar pur laca naa [...]. Cumu bíʼniluʼ ni gudxeʼ lii ne qué nucueezuʼ lii de nudiiluʼ xiiñiluʼ naa, tobi lucha xiiñiluʼ la? cudieeʼ stiidxaʼ lii [...] naa dxandipeʼ zaguaaʼ ndaayaʼ lii né dxandipeʼ zutaleʼ cani za de lii casi ca beleguí ni nuu guibáʼ ne casi yuxi ni ríʼ guriá nisadóʼ; ne zacaa ca xiiñiluʼ layú stiʼ ca xhenemigu. Pur ni za de lii zaguaaʼ ndaayaʼ guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú riʼ purtiʼ bicaadiágaluʼ stiidxaʼ» (Gén. 22:1-3, 9-12, 15-18).

7, 8. 1) Xiñee biʼniʼ Dios ti juramentu Abrahán. 2) Xi zabeendú «xcaadxi dendxu» pur juramentu biʼniʼ Dios.

7 Xiñee biʼniʼ Dios juramentu né Abrahán para gusihuinni zaca ni maʼ guníʼ. Para uguube gana ne guquídxibe fe stiʼ cani chiguni mandarné Cristu, laacaʼ nga xcaadxi binni «ni za» de gunaa que (biindaʼ Hebreos 6:13-18; Gál. 3:29). Casi bisiene apóstol Pablu, Jiobá «bini jurar [...] pur laca [laa] ti ganna dxichi cani cudii stiidxa be que dxandí zuni be ni ma uníʼ be, ne qué zuchaa be gastiʼ. Ra uníʼ be ne ra bini jurar be que bisaa be ni chupa, ne nanna nu qué zusiguii be. Ne irá nga rusieche laanu, [...] ne cá lú nu ni bidii stiidxa be udii be laanu».

8 Cadi cani bibí si nga chiguicaa ndaayaʼ pur ni bidii stiidxaʼ Dios. Jiobá bidii stiidxaʼ pur «cani za» de Abrahán zaguu ndaayaʼ «guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú» (Gén. 22:18). Ládecabe zeeda «xcaadxi dendxu» ni ruzuubaʼ stiidxaʼ Cristu, cani cabeza guibani sin gati ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ora maʼ gácani ti paraísu (Juan 10:16). Pa cabézanu chuunu guibáʼ o guibáninu ndaaniʼ Guidxilayú, naquiiñeʼ guni crenu dxandíʼ zácani ra guzúʼbanu stiidxaʼ Dios lu guiráʼ ni gúninu (biindaʼ Hebreos 6:11, 12).

XCAADXI JURAMENTU BIʼNIʼ DIOS PARA GACA NI BIDII STIIDXABE ABRAHÁN

9. Xi biʼniʼ jurar Dios dxi nuu ca xiiñiʼ Abrahán de esclavu Egipto.

9 Gudiʼdiʼ si stale siglu, biʼniʼ Jiobá xcaadxi juramentu para gusihuinni zaca ni gúdxibe Abrahán. Gúcani dxi biseendabe Moisés ra nuu ca xiiñiʼ Abrahán dxi nuucaʼ de esclavu guidxi Egipto (Éx. 6:6-8). Guidúʼyanu xi guníʼ Dios dxiqué: «Dxi guliéʼ Israel [...] gundisaʼ nayaʼ para guneʼ jurar zabeeʼ laacaʼ de guidxi Egipto, para chiniáʼ laacaʼ ti guidxi ni maca guliéʼ para laacaʼ, ra ridá leche ne dxiña yaga» (Ezeq. 20:5, 6).

10. Xi bidii stiidxaʼ Dios Israel guleesibe laacaʼ de Egipto.

10 Gulee si Jiobá ca israelita de esclavu guidxi Egipto, bíʼnibe sti juramentu: «Pa gúnitu guiráʼ ni gabeʼ laatu ne dxandipeʼ gúnitu ni na pactu stinneʼ la? dxandipeʼ zeeda gácatu guidxi stinneʼ ni nabé risaca de lade guiráʼ ca guidxi ni nuu, purtiʼ guidubi naca guidxilayú riʼ stinneʼ laa. Ne laatu zeeda gácatu para naa ti reinu ra ziuu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne ti guidxi nayá» (Éx. 19:5, 6). ¡Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ ngue para laacabe! Pa guzuubacabe diidxaʼ, zanda iquiiñeʼ Dios stale de laacabe casi ti reinu ra chuʼ ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ para uguu ndaayaʼ guiráʼ binni guidxilayú. Despué dxi cusiene Jiobá xi biʼniʼ pur laacabe dxi bireecabe de esclavu guníʼ: «Bineʼ ti juramentu né lii ne bineʼ ti pactu né lii» (Ezeq. 16:8).

11. Xi biʼniʼ ca israelita dxi gudxi Dios laacaʼ gácacaʼ ti guidxi risaca stibe.

11 Qué nucaa diʼ Jiobá puya ca israelita para niniʼcaʼ zuzuubacaʼ diidxaʼ, ne laaca qué nucaadibe laacaʼ niniʼcaʼ zácacaʼ xquídxibe. De laacabe biale gúnicabe ni ora guníʼcabe sicaríʼ: «Maʼ gudixhe íquedu gúnidu guiráʼ ni maʼ guníʼ Jiobá» (Éx. 19:8). Gudiʼdiʼ si chonna gubidxa gudxi Jiobá laacabe xi gúnicabe purtiʼ maʼ gulí laacabe casi guidxi stiʼ. Primeru bicaadiágacabe Chii Mandamientu, de raqué bidii Moisés laacabe xcaadxi mandatu (Éx. 20:22–23:33). Xi bíʼnicabe óraque yaʼ. «Guidubi gudxi que tobi si bicábicaʼ ne nacaʼ: “guiráʼ ni guníʼ Jiobá maʼ gudixhe íquedu zúnidu cani”.» (Éx. 24:3.) Despué bicaa Moisés ca ley que lu «libru stiʼ pactu» ne biindabe ni nezalú guidubi guidxi que para gunadiaga cani sti biaje. Oraqueca guníʼ guidxi que: «Maʼ gudixhe íquedu gúnidu guiráʼ ni maʼ guníʼ Jiobá ne guzúʼbadu diidxaʼ», ne ndiʼ maʼ chonna biaje guiníʼcabe zacá (Éx. 24:4, 7, 8).

12. Xi biʼniʼ Jiobá né pactu biʼniné ca israelita, peru xi qué ñuni ca israelita.

12 Qué nindaa bizulú biʼniʼ Jiobá ni bizabiruaa laacabe lu Ley que. Ximodo bíʼnibe ni yaʼ. Gulibe caadxi binni para guni dxiiñaʼ casi sacerdote ndaaniʼ tabernáculo. Laacabe zacanécabe binni para chuʼ gaxha de Dios. Peru qué liica nindaa biaandaʼ ca israelita que ni bidii stiidxacaʼ Dios. Ne guiráʼ ni bíʼnicabe «bisiuubacabe ladxidóʼ Dios ni nayá stiʼ Israel» (Sal. 78:41). Casi dxi guyé Moisés lu dani Sinaí para gabi Dios laa xiruʼ naquiiñeʼ gúnicabe, guníʼ íquecabe maʼ bisiaandaʼ Moisés laacabe, ngue runi bireecabe gana ne bizulú biníticabe fe ni nápacabe Dios. Pur ngue bíʼnicabe ti yuze huiiniʼ de oro de guníʼcabe: «Ndiʼ nga Dios stiuʼ, Israel, ni gulee lii de Egipto» (Éx. 32:1, 4). Óraque bizuxíbicabe ne bidiicabe ofrenda bidóʼ que ne guníʼcabe para Jiobá nga cayúnicabe saa que. Ora biiyaʼ Jiobá xi cayúnicabe gúdxibe Moisés: «Nabé nagueenda biree cuéʼcabe de lu neza bineʼ mandar laacabe sácabe» (Éx. 32:5, 6, 8). Triste guininu ni, dede dxi que gupa ca israelita costumbre de guiniʼcaʼ zúnicaʼ xiixa peru cadi dxandíʼ ni (Núm. 30:2).

GUCA XHUPA JURAMENTU

13. Xi juramentu biʼniʼ Dios né David, ne ximodo nánnanu guca ni na ca diidxaʼ que luguiáʼ Cristu.

13 Dxi cayuni mandar David casi rey, biʼniʼ Jiobá xhupa juramentu para uguu ndaayaʼ guiráʼ ca xpinni ni ruzuubaʼ diidxaʼ. Primeru biʼniʼ jurarbe David qué ziuu dxi gusaana de guni mandar cani za de laa (Sal. 89:35, 36; 132:11, 12). Né ca diidxaʼ riʼ bisihuinni Dios zeeda binni ni za de gunaa que, o Cristu, lade ca xiiñibe, ngue runi zábicabe laabe «Xiiñi David» (Mat. 1:1; 21:9). Ne qué nudxiibaʼ David laca laa ora gudxi laabe «Señor stinneʼ», zacá bisihuinni zapa Cristu ti puestu jma risaca que laa (Mat. 22:42-44).

14. Xi juramentu biʼniʼ Dios ora guníʼ de binni ni za de gunaa que, ne xi ribeendunu de laani.

14 Guiropa la? biquiiñeʼ Jiobá espíritu stiʼ para gabi David guiníʼ laaca zaca Rey que Xaíque stiʼ cani Ruzaaquiʼ guʼxhuʼ para binni guidxilayú. Ndaaniʼ guidxi Israel, gadxé binni nga raca rey, ne gadxé tu raca sacerdote. Lade tribu stiʼ Leví nga riree ca sacerdote, ne lade tribu stiʼ Judá riree ca rey. Peru ora caníʼ David de xiiñiʼ ni chiguiaana lu trono stiʼ, guníʼ sicaríʼ: «Na Dios rabi Señor stinneʼ: “Gurí cueeʼ ladu derechu stinneʼ dede ora maʼ gudixhedxiéʼ cani nanalaʼdxiʼ lii xañeeluʼ”. Jiobá maʼ biʼniʼ jurar (ne qué zaca arrepentir): “¡Lii nga sacerdote cásica Melquisedec ne qué zusaana de gácaluʼ ni”» (Sal. 110:1, 4). Ma guca ni na ca diidxaʼ riguixhená riʼ, ne yanna maʼ cayuni mandar Jesucristu, ni za de gunaa que guibáʼ. Ne laca laabe nga Xaíque stiʼ cani Ruzaaquiʼ guʼxhuʼ para binni guidxilayú, nga runi, randa racanebe ca binni ni maʼ guca arrepentir ti chuʼcaʼ gaxha de Dios (biindaʼ Hebreos 7:21, 25, 26).

ISRAEL STIʼ DIOS: TI GUIDXI CUBI

15, 16. 1) Xi chupa guidxi ruzeeteʼ Biblia, ne gunáʼ de laani napa ndaayaʼ stiʼ Dios. 2) Xi biʼniʼ mandar Jesús ca xpinni ora guni jurarcaʼ.

15 Dxi bidxiideche guidxi Israel Jesucristu, laaca bidxiideche Dios laacabe, ngue runi maʼ qué ñanda ñácacabe «ti reinu ra ziuu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ». Jesús gudxi cani naca xaíque stiʼ ca judíu: «Ziaaxha tu de lade ca xpinni Dios ne ma adxé tu guiuu jlugar tu, tobi ni zanda iquiiñe para laabe» (Mat. 21:43). Bihuinni guidxi cubi que lu Pentecostés stiʼ iza 33, despué de ca dxi stiʼ Jesús, dxi bisaba Dios espíritu stiʼ luguiáʼ ti gayuaa gande discípulo stiʼ Jesús ra dagulisaacaʼ Jerusalén. Laacabe nga beeda gácacabe «Israel stiʼ Dios», ne qué nindaa biuu mil de xpinni Cristu de guiráʼ ladu lu grupu que (Gál. 6:16).

16 Israel guyuu dxiqué bixélecaʼ de Dios, peru «Israel stiʼ Dios» riʼ ruzuubaʼ diidxaʼ, nga runi dede yanna cabeendúcabe stale cosa. Laacabe dxandíʼ rúnicabe ni runi jurárcabe. Dxi bibani Jesús guyuu stale binni ni biʼniʼ jurar pur xiixa ni cadi dxandíʼ o pur cosa ni qué risaca (Mat. 23:16-22). Peru guidúʼyanu xi bisiidiʼ Jesús ca xpinni: «Cadi lica pe guni jurar tu [...] Ora riníʼ tu la? lainíʼ “ya” pa huandí zuni tu ni, o pa qué zuni tu ni la? lainíʼ “coʼ”, peru cadi usiguii tu ne cadi cuʼ ru tu jma juramentu lú ni, purti cadi de Dios zeeda irá nga» (Mat. 5:34, 37).

17. Xi zacábinu lu sti tema ca.

17 Yanna, ñee guníʼ Jesús cadi jneza nga guni jurar binni la? Ne ni jma risaca nga ximodo zanda gusihuínninu dxandíʼ zúninu ni maʼ guninu. Lu sti tema ca zacábinu ca guendarinabadiidxaʼ ca. Ora riníʼ íquenu ni rúʼndanu lu Stiidxaʼ Dios, rucaani laanu guzúʼbanu stiidxaʼ Dios. Pa gúninu zacá, qué zusaana de uguube ndaayaʼ laanu, purtiʼ rúnibe guiráʼ ni maʼ biʼniʼ jurarbe.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Ni caníʼ yaza 26]

Dxandíʼ raca guiráʼ ni maʼ guníʼ Jiobá

[Imagen ni zeeda lu yaza 24]

Maʼ cadi candaa para guʼyaʼ Abrahán guiráʼ ni maʼ guníʼ Jiobá