Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Fesaga‘ia ma le Lototele Faigatā

Fesaga‘ia ma le Lototele Faigatā

Fesagaʻia ma le Lototele Faigatā

“O le Atua o lo tatou malu ma lo tatou malosi, o ia o le fesoasoani sili i taimi o puapuaga.”—SALA. 46:1.

PE E MAFAI ONA E TALIINA?

E faapefea ona ʻalofia le lofitūina o i tatou i mea leaga e tutupu?

Aiseā e tatau ai ona tatou lototetele?

Ua faapefea ona fesoasoani mai Ieova iā i tatou ina ia tumau i faigatā?

1, 2. (i) O ā faigatā ua fesagaʻia e le toʻatele i aso nei? (ii) O le ā le faanaunauga o auauna a Ieova?

UA TATOU ola ma soifua i taimi faigatā, ma ua faatumulia le lalolagi i mala faalenatura. Ua mafatia le fanau a tagata i mafuiʻe, galulolo, lologa, asiosio, afā, mū o le vaomatua ma mauga mū. E lē gata i lea, o faigatā i totonu o aiga ma faafitauli e fesagaʻia e le tagata lava ia, ua aumaia ai le faanoanoa ma le mataʻu. E moni ai le faamatalaga a le Tusi Paia, e ʻtutupu faafuaseʻi mea iā i tatou uma i le taimi e leʻi faatalitalia.’—Fai. 9:11.

2 O loo faaauau pea ona auauna ma le olioli tagata o Ieova e ui i nei tulaga faigatā. Peitaʻi, e tatau ona tatou nofosauni e fesagaʻia faigatā e oo mai, a o lalata atu i le iʻuga o lenei faiga o mea. O lea, o le ā e fesoasoani iā i tatou e faaauau ai pea ona auauna ma le olioli e ui i faigatā? E faapefea ona tatou maua le lototele?

LESONA O LE LOTOTELE

3. E faapefea i le Roma 15:4 ona faamāfanafanaina ai i tatou, pe a fesagaʻia faigatā?

3 E ui ua sili atu ona lutia le fanau a tagata i aso nei i tulaga e sili ona faigatā, peitaʻi e lē fou iā i latou faafitauli. O lea, seʻi o tatou iloiloina faaaʻoaʻoga a auauna anamua a Ieova, o ē na taulau i le fesagaʻia ma le lototele o tulaga faigatā.—Roma 15:4.

4. O ā faigatā na fesagaʻia e Tavita, ae o le ā na fesoasoani iā te ia?

4 Seʻi o tatou iloiloina nisi o tulaga faigatā na fesagaʻia e Tavita. Na taumafai le tupu o Saulo e fasiotia o ia. Na faasagatau ane ona fili, ma na latou ave faamalosia ana avā. Na faalata o ia e nisi o lana ʻautau, tauaiga ma uō. Na iai taimi na ia lagona ai le mafatia. (1 Samu. 18:8, 9; 30:1-5; 2 Samu. 17:1-3; 24:15, 17; Sala. 38:4-8) Ua faailoa mai e le Tusi Paia ooooga o faafitauli na fesagaʻia e Tavita. Peitaʻi, e leʻi faavaivaia e nei faafitauli lona faatuatua iā Ieova. Na ia faapea mai ma le mautinoa: “O Ieova o le malosi ia o loʻu ola. O ai ea ou te fefe i ai?”—Sala. 27:1; faitau le Salamo 27:5, 10.

5. Na faapefea ona maua e Aperaamo ma Sara le fiafia e ui i faigatā o le soifuaga?

5 Na aumau Aperaamo ma Sara i faleʻie mo le tele o tausaga o ni tagata ese, i nofoaga e la te leʻi iloa muamua. E leʻi faigofie le olaga mo i laʻua, o se faataʻitaʻiga, na la mafatia i se oge ma lamatia i nuu na siʻomia ai. E ui i lea, na la lototetele pea ma tutumau. (Kene. 12:10; 14:14-16) O le ā na fesoasoani iā i laʻua? Ua taʻua i le Tusi Paia, ʻna faatalitali Aperaamo i se aai e iai ona faavae moni, o le tufuga ma o lē na fausia lea aai, o le Atua lea.’ (Epe. 11:8-10) O lea, nai lo o le mou atu o lo la fiafia ona o faigatā, na la taulaʻi atu pea i folafolaga a Ieova.

6. E faapefea ona tatou faataʻitaʻi iā Iopu?

6 Sa feagai Iopu ma omiga e sili ona faigatā. Seʻi mafaufau i ona faalogona ina ua tutupu mea faigatā i lona olaga. (Iopu 3:3, 11) E leʻi malamalama atoatoa Iopu i le māfuaaga na tutupu ai nei mea. Peitaʻi, nai lo o le faavaivaia ai, ae na ia faatuatua ma faamaoni pea iā Ieova. (Faitau le Iopu 27:5.) Maʻeu se faaaʻoaʻoga lelei mo i tatou.

7. (i) O ā nisi o faigatā na feagai ma Paulo i lana auaunaga i le Atua? (ii) Na faapefea ona ia maua le lototele e faaauau ai?

7 Seʻi mātau le faaaʻoaʻoga a Paulo, na ʻlamatia o ia i le aai, lamatia i le toafa, lamatia i le vasa, i le fia ʻai ma le fia inu, i le tele o taimi e leai ai ni meaʻai, i le mālūlū ma le leai o ni lavalava.’ Na taʻua foʻi e Paulo e iai taimi na goto ai vaa na malaga ai, o se tasi o taimi, na ia iai i le sami i le ao atoa ma le pō. (2 Kori. 11:23-27) E ui ina lamatia ai lona ola, ae sa iai pea iā te ia se uiga mautinoa. I se tasi o mea na tupu, na toetoe lava uma ai lona ola ona o lona auauna i le Atua, ae na ia faapea mai: “Na tupu lenā mea ina ia matou faatuatuaina ai, e lē o i matou lava, a o le Atua o lē na te faatūina o ē ua feoti. Na ia laveaʻi mai foʻi iā i matou ai le mataʻutia o le oti; o le a ia laveaʻi lava i matou, ma ua matou faamoemoe iā te ia e na te toe laveaʻia i matou.” (2 Kori. 1:8-10) O le toʻatele o i tatou e leʻi oo i tulaga mataʻutia sa oo i ai Paulo. Peitaʻi, e iai taimi e oo ai iā i tatou faalogona faapena. O lea, o lana faaaʻoaʻoga o le lototele e faamāfanafanaina ai i tatou.

AUA LE FAAVAIVAI ONA O FAAFITAULI

8. E faapefea i faafitauli i aso nei ona aafia ai i tatou? Ia faataʻitaʻi.

8 Ua faatumulia le lalolagi i aso nei i mala faalenatura ma tulaga faigatā. O le māfuaaga lea ua manatu ai nisi ua lofitūina i latou i le tele o faafitauli. E oo foʻi i auauna a Ieova faalogona faapena. O se faataʻitaʻiga, sa olioli Lani * ma lana tane i le la auaunaga paeonia i Ausetalia. Ae na matuā faateʻia o ia ina ua maua i le kanesa. Na ia taʻua lona tigāina i togafitiga sa faia ma manatu ai ua leai sona aogā. Ae na manaʻomia foʻi ona ia tausia lona toʻalua, lea sa faia se taotoga i lona tuasivi. O le ā e tatau ona fai, pe a tatou aafia i tulaga faapena?

9, 10. (i) O le ā e lē tatau ona tatou faataga Satani e fai? (ii) O ā manatu e fesoasoani iā i tatou pe a feagai ma “le tele o puapuaga”?

9 Ua lutia i tatou i tulaga faigatā i aso nei. O lea, e tatau ona tatou manatua, o loo taumafai Satani e faaaogā puapuaga e faavaivaia ai lo tatou faatuatua, ma aveesea lo tatou olioli. E lē tatau ona tatou faataga lenā mea e tupu. Ua taʻua i le Faataoto 24:10: “Po ua e lotovaivai ea i le aso o le puapuaga? O le a itiiti lou malosi.” O le manatunatu i faaaʻoaʻoga faale-Tusi Paia na taʻua muamua, o le a tatou maua ai le lototele pe a feagai ma faigatā.

10 E tatou te faatalitalia faafitauli. Peitaʻi e tatau ona manatua, e lē mafai ona tatou aveesea faafitauli uma. (2 Timo. 3:12) Ua faapea mai le Galuega 14:22: “E tatau ona tatou sao atu i le malo o le Atua i le tele o puapuaga.” E lē tatau ona faataga faafitauli e faavaivaia oe. Nai lo o lea, e tatau ona avea o se avanoa e te faatuatuaina ai le fesoasoani a Ieova.

11. E faapefea ona tatou ʻalofia le lofitūina i faafitauli o le soifuaga?

11 E tatau ona tatou taulaʻi atu i mea lelei ua tutupu i o tatou olaga. Ua faapea mai le Faataoto 15:13, ʻe iai āuga lelei o le lotofiafia’ iā i tatou, ae “o le lototigā” e aumaia ai le faanoanoa. E faavaivaia i tatou, pe a mafaufau pea i mea e lē mafai ona tatou suia i le olaga. E tatou te faafetaia ai le fesoasoani a Ieova. E fesoasoani mai o ia i taimi o mala faalenatura, e ala i faalaeiauga mai le Tusi Paia, le lagolago a le ʻauuso, ma le malosi mai le agaga paia. O le mafaufau pea i na vala, e maua ai le fiafia. E lē tatau ona mafaufau pea i mea leaga e tutupu i o tatou olaga. Ae e tatau ona tatou taumafai e tutumau pe a feagai ma faafitauli, ma mafaufau pea i mea lelei ua tatou tofo i ai.—Faata. 17:22.

12, 13. (i) O le ā na fesoasoani i auauna a Ieova e tutumau i taimi o mala faalenatura? Aumai se faataʻitaʻiga. (ii) E faapefea ona iloa i taimi o mala faalenatura, le mea e sili ona tāua i le olaga?

12 Na aafia talu ai nei nisi o atunuu i le tele o mala faalenatura. E leʻi faigofie mo o tatou uso i atunuu na aafia ona tutumau i na tulaga. Ae e maua aogā pe a mafaufau i le auala na latou tutumau ai. Na aafia le atunuu o Chile i se mafuiʻe ma se galulolo malosi i le 2010. Na faatamaʻia ai fale ma meatotino a le toʻatele o uso, ae o nisi na lē toe iai ni galuega. Peitaʻi, na latou malolosi pea i le auaunaga iā Ieova. Na faapea mai Samuelu lea na faaleagaina uma lona fale: “E ui i nei tulaga pagatia, ae e leʻi taofia ai i maʻua ma laʻu avā mai le auai i sauniga ma le talaʻiga. Na fesoasoani nei vala e ʻalofia ai le atuatuvale.” E leʻi faavaivaia e nei mala faalenatura i latou, peitaʻi na latou faaauau pea ma le maelega i le auaunaga iā Ieova.

13 Na matuā lofia nisi vaega o le aai o Manila i Filipaina, ona o timuga tetele iā Setema i le 2009. Na faapea mai se tamāloa mauʻoa na leiloa le tele o ana meafaitino, o lenei mala na aafia ai tagata uma. Na “aumaia ai foʻi faigatā ma mafatiaga i tagata mauʻoa ma tagata matitiva.” E tatou te toe manatua ai fautuaga atamai a Iesu o loo i le Mataio 6:20, ina ia “faaputu ʻoa i le lagi e lē o iai ni mogamoga po o le ʻele e faaumatia ai, e leai foʻi ni tagata gāoi e osofaʻi atu ma gaoia.” E faigofie ona mou atu tupe ma meatotino. O lea, o i latou e tuu atu o latou faatuatuaga i na mea, e tele ina lē maua se fiafiaga moni. Ae e sili atu ona atamai le faamuamua o Ieova i o tatou olaga, auā po o le ā lava e tupu, e faaauau pea ona avea i tatou ma ana uō.—Faitau le Eperu 13:5, 6.

MĀFUAAGA O LE LOTOTELE

14. Aiseā e tatau ai ona tatou lototetele?

14 Na fetalai Iesu i ona soo ina ia ʻaua neʻi atuatuvale,’ e ui o le a iai faafitauli i le taimi o lona faatasi mai. (Luka 21:9) Ua talafeagai ona tatou lototetele, auā ua fesoasoani mai Iesu lo tatou Tupu, faapea Ieova o Lē na foafoaina mea uma. Na faalaeiau atu Paulo iā Timoteo e faapea: “E leʻi tuuina mai e le Atua iā i tatou le agaga e palaai ai, ae o le agaga e faamalosi ai, e alofa ai ma mafaufau lelei ai.”—2 Timo. 1:7.

15. (i) Aumai ni faaaʻoaʻoga a nisi o auauna a Ieova na faailoa atu lo latou faatuatuaina o ia. (ii) E faapefea ona tatou maua lenā ituaiga o lototele?

15 Ua faailoa mai e le Tusi Paia nisi o auauna a le Atua na taʻutino lo latou maufaatuatuaina o ia. O se faataʻitaʻiga, na faapea mai Tavita: “O Ieova o loʻu malosi ma loʻu talita. Ua faatuatua iā te ia loʻu loto, ma ua fesoasoani mai iā te aʻu, o le mea lea ua olioli ai loʻu loto.” (Sala. 28:7) Ae na faapea mai Paulo, “ua tatou manumalo atoatoa i nei mea uma, ona o ia na alofa mai iā i tatou.” (Roma 8:37) Na fetalai Iesu i ona aposetolo, ina ua lata i le taimi e puʻea ma fasiotia ai o ia e faapea, “e lē na o aʻu auā o loo ma faatasi ma le Tamā.” Na faamaonia i na fetalaiga le malosi o lana faiā ma Ieova. (Ioa. 16:32) Ua faailoa mai i upu a nei auauna a le Atua lo latou faatuatuaina atoatoa o ia. Afai e tatou te maufaatuatuaina Ieova e pei o na auauna, o le a fesoasoani lenā iā i tatou e maua le lototele e feagai ai ma tulaga faigatā.—Faitau le Salamo 46:1-3.

AOGĀ O FESOASOANI A LE ATUA

16. Aiseā e tāua ai le suʻesuʻeina o le Tusi Paia?

16 E maua le lototele mai le maufaatuatuaina o Ieova, nai lo o le faalagolago i a tatou lava taumafaiga. O le a tatou iloa lelei Ieova pe a suʻesuʻeina lana Afioga, ma o le a fesoasoani lenā e atiaʻe ai le maufaatuatuaina o ia. Na faamatala e se tuafafine na aafia i le lotomafatia, le fesoasoani iā te ia o le faitau e lē aunoa o upu faamāfanafanaloto o loo i le Tusi Paia. Pe e faia a tatou Tapuaʻiga a le Aiga i vaiaso taʻitasi, e pei ona fautuaina ai i tatou e le vasega o le pologa? O le suʻesuʻeina o le Afioga a le Atua, o le a pei ai o tatou faalogona o le faisalamo, o lē na faapea mai: “Maʻeu lava loʻu naunau i lau tulafono! Ou te mafaufau i ai i le aso atoa.”—Sala. 119:97.

17. (i) O le ā se tasi o sauniuniga e maua ai le lototele? (ii) Faamatala se talaaga o le soifuaga mai se lomiga na fesoasoani iā te oe.

17 Ua tatou maua foʻi lomiga faale-Tusi Paia, lea e faamalosia ai lo tatou maufaatuatuaina o Ieova. E faalaeiauina le toʻatele i talaaga o soifuaga o loo i na lomiga. O se faataʻitaʻiga, na aafia se tuafafine mai Asia i le bipolar mood disorder (se tasi o ituaiga o lotomafatia). Na ia faitau i le talaaga o se uso na avea muamua ma misionare, o loo mafatia foʻi i lea tulaga. Sa faalaeiauina o ia auā e ui i faigatā, ae na auauna pea ma le faamaoni lea uso iā Ieova. Na taʻua e le tuafafine: “Na fesoasoani lenei tala iā te aʻu e malamalama lelei ai i loʻu faafitauli, ma aumaia ai le faamoemoe.”

18. Aiseā e tāua ai le tatalo?

18 E fesoasoani le tatalo i so o se vala o le olaga. Na faamamafa mai e Paulo le tāua o lea sauniuniga ina ua faapea mai: “Aua neʻi popole i se mea, ae ia faailoa atu o outou manaʻoga i mea uma lava i le Atua, i le tatalo ma le faatoga, atoa ma le faafetai; ona leoleoina ai lea o o outou loto ma mafaufau i le filemu mai i le Atua, e silisili i mea uma lava e manatu i ai, e ala iā Keriso Iesu.” (Fili. 4:6, 7) Pe tatou te tatalo i le tele o taimi e feagai ai ma tulaga faigatā? Ua umi se taimi o mafatia Aleki, o se uso mai Peretania i le lotomafatia. Na ia faapea mai, “e fesoasoani iā te aʻu le talanoa iā Ieova i le tatalo, ma faalogo atu iā te ia e ala i le faitauina o le Tusi Paia.”

19. O le ā le tāua o le auai i sauniga?

19 O se isi auala e fesoasoani iā i tatou, o le auai lea i sauniga. Na tusi se faisalamo i le Salamo 84:2, e faatatau i lona ʻnaunau ma lailoa e fia alu i lotoā o Ieova.’ Pe e faapena o tatou faalogona? Na faailoa mai e Lani lea na taʻua muamua, le tāua o lona auai faatasi ma uso ma tuafāfine i sauniga. Na ia faapea mai, “e tatau ona ou auai i sauniga pe afai ou te manaʻomia moni lava le fesoasoani a Ieova.”

20. E faapefea ona fesoasoani iā i tatou le faia o se sao i le talaʻiga?

20 E tatou te maua foʻi le lototele, pe a faatele se sao i le faiva. (1 Timo. 4:16) Na faapea mai se tuafafine mai Ausetalia na feagai ma le tele o faafitauli: “Ou te leʻi fia alu i se talaʻiga. Peitaʻi, na ou auai ina ua valaaulia aʻu e se toeaina ma te galulue. Na fesoasoani Ieova iā te aʻu, ma ou te lagona le fiafia i taimi uma e faia ai soʻu sao i le fanua.” (Faata. 16:20) E faamalosia le faatuatua o le toʻatele, pe a fesoasoani i isi ina ia faatuatua iā Ieova. O le faia faapea, o le a latou taulaʻi ai i “mea e sili ona tāua,” nai lo o faafitauli.—Fili. 1:10, 11.

21. O le ā le mea ua tatou mautinoa pe a feagai ma faafitauli?

21 Ua saunia e Ieova le tele o auala e tatou te fesagaʻia ai ma le lototele faafitauli i aso nei. Po o ā lava faafitauli e tulaʻi mai, ae e maua le fiafia pe a tatou faaaogā sauniuniga a Ieova. O le manatunatu i faaaʻoaʻoga mataʻina a auauna a Ieova ma faataʻitaʻi i ai, o le a tatou maua ai le lototele. Atonu o le a luluti ma tele mai faafitauli a o tatou lalata atu i le iʻuga. E ui i lea, e mafai ona pei o tatou faalogona o le aposetolo o Paulo o lē na faapea mai, ʻua lafotuina i matou, ae lē faaumatia ma faavaivai ai.’ (2 Kori. 4:9, 16) O le fesoasoani a Ieova, e mafai ai ona tatou fesagaʻia ma le lototele faigatā i aso nei.—Faitau le 2 Korinito 4:17, 18.

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 8 Ua suia nisi igoa.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 10]

Ia faaaogā lelei sauniuniga a Ieova, pe a feagai ma faigatā