Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaruru i te mau fifi ma te itoito

E faaruru i te mau fifi ma te itoito

“O te Atua to matou haapuraa e to matou etaeta, e tauturu fatata ia roohia e te ati ra.”—SAL. 46:1.

1, 2. Eaha te mau fifi ta e rave rahi i faaruru? Eaha râ te hinaaro o te mau tavini a te Atua?

 TE ORA nei tatou i te anotau fifi. Mea rahi te ati e tairi nei i te fenua mai te aueueraa fenua, te miti faaî, te uru raau e ura ra i te auahi, te vaipue, te mouˈa auahi, te puahiohio, te mataˈi rorofai e te vero. Ua haamauiui mau te reira i te huitaata. Te mǎtaˈu e te oto atoa nei te taata no te mau fifi utuafare e no to ratou iho mau fifi. Mai ta te Bibilia e faaite ra, “aore roa e taata i ite i ta ˈna e roohia mai.”—Koh. 9:12.

2 I roto i tera mau tupuraa peapea, ua tavini noa te nunaa o te Atua ia ˈNa ma te oaoa. Te hinaaro nei râ tatou e vai ineine no te faaoromai i te mau fifi ta tatou e faaruru a piri roa mai ai te hopea o teie nei ao. E nafea ia tavini noa i te Atua ma te oaoa noa ˈtu te mau fifi? Na te aha e tauturu ia tatou ia faaitoito?

TA TE FEIA I FAAITE I TE ITOITO E HAAPII MAIRA

3. Ia au i te Roma 15:4, na te aha e tamahanahana ia tatou a faaruru ai i te mau fifi peapea mau?

3 Noa ˈtu e mea rahi aˈe te taata e fifihia nei ia faaauhia i na mua ˈˈe, ua fifi noa iho â tatou. E hiˈo anaˈe eaha te haapii mai i te tahi mau tavini a te Atua o te tau tahito o tei faaruru i te mau fifi o te oraraa ma te itoito.—Roma 15:4.

4. Eaha ta Davida i faaruru, e na te aha i tauturu ia ˈna?

4 A hiˈo na i te tahi mau fifi ta Davida i faaruru. Ua hinaaro te hoê arii e haapohe ia ˈna. Ua aro te mau enemi ia ˈna. Ua haruhia ta ˈna mau vahine. Ua taiva vetahi o ta ˈna nuu, o to ˈna utuafare e o to ˈna mau hoa ia ˈna. E ua hepohepo atoa oia i te tahi taime. (Sam. 1, 18:8, 9; 30:1-5; Sam. 2, 17:1-3; 24:15, 17; Sal. 38:4-8) Te faaite maitai ra te mau faatiaraa Bibilia no nia i te oraraa o Davida e ua haamauiui mau tera mau fifi ia ˈna. Aita râ te reira i haaparuparu i to ˈna faaroo ia Iehova. Ua parau hoi o ˈna: “O Iehova te tiai ia ˈu; e mǎtaˈu hoi au ia vai?”—Sal. 27:1; a taio i te Salamo 27:5, 10.

5. Noa ˈtu e mea fifi to raua oraraa, na te aha i tauturu ia Aberahama raua Sara ia oaoa noa?

5 I te rahiraa o to raua oraraa, ua ora Aberahama raua Sara i roto i te tiahapa ei purutia i te hoê fenua ê. E ere noa i te mea ohie no raua. Ua faaruru raua i te oˈe e i te mau fifi atâta no ǒ mai i te mau nunaa tapiri. (Gen. 12:10; 14:14-16) Ua nafea raua? Te faaite maira te Parau a te Atua e “te titau ra [Aberahama] i taua oire niu mau ra, o te Atua te faaau e te faatia ra.” (Heb. 11:8-10) Aita Aberahama raua Sara i vaiiho i tera mau fifi ia haaparuparu ia raua, ua tiatonu noa râ raua i te mau mea i mua.

6. E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Ioba?

6 Ua mauiui mau o Ioba. A feruri na i to ˈna huru a ino ai te mau mea atoa i roto i to ˈna oraraa. (Ioba 3:3, 11) Hau atu â, aita o ˈna i taa maitai no te aha o ˈna e faaruru ai i tera mau mea. Aita roa ˈtu râ o ˈna i tuu. Ua tapea noa o ˈna i to ˈna taiva ore e i to ˈna faaroo i te Atua. (A taio i te Ioba 27:5, 6.) Auê hoi hiˈoraa maitai no tatou ia pee!

7. Eaha ta Paulo i faaruru a tavini ai oia i te Atua? Na teihea huru feruriraa i faaitoito ia ˈna ia tamau â?

7 A hiˈo atoa na i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo. Ua faaruru oia i ‘te ati i roto i te oire, i te medebara e i te miti.’ Ua faahiti oia i “te porori,” aore ra poia, te ‘poihâ, te toetoe e te ve[v]e.’ Tei nia atoa o ˈna i te mau pahi tei tomo e i te hoê taime, painu noa ˈtura o ˈna hoê rui e hoê ao. (Kor. 2, 11:23-27) Noa ˈtu râ, a hiˈo na i to ˈna huru feruriraa i muri iho i te faarururaa i te hoê fifi e pohe ai oia no to ˈna taviniraa i te Atua: “Ia ore matou ia tiaturi ia matou iho, i te Atua ra i tei faatia i tei pohe ra: o tei faaora ia matou i taua pohe rahi ra, e te faaora noa nei â hoi.” (Kor. 2, 1:8-10) Mea varavara te taata tei faaruru e rave rahi fifi mai ia Paulo. Mea rahi râ o tatou te taa ra i to ˈna mau huru aau e te nehenehe e tamahanahanahia i to ˈna itoito.

EIAHA TE MAU TUPURAA PEAPEA IA FAATEIMAHA IA OE

8. E nafea te mau fifi e ohipa ˈi i nia ia tatou? A faataa.

8 Te teimaha ra te taata e rave rahi no te mau ati, fifi e faaheporaa e ite-noa-hia i roto i teie nei ao. O ta vetahi atoa mau Kerisetiano i manaˈo. I oaoa na o Lani * raua ta ˈna tane i roto i te taviniraa taime taatoa i Auteralia a itehia ˈi e e mariri ai taata to ˈna i te titi. Ua oti roa o ˈna. Ua parau oia e ua maˈi-roa-hia o ˈna i ta ˈna mau ravea rapaauraa e ua manaˈo e mea faufaa ore o ˈna. I te hoê â taime, e mea tia ia haapao o ˈna i ta ˈna tane tei tâpûhia te ivi tua. Ia aha tatou mai te peu e tera atoa ta tatou e faaruru nei?

9, 10. (a) Eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho ia Satani ia aha? (b) Eaha te tauturu ia tatou ia faaoromai i tei faahitihia i roto i te Ohipa 14:22?

9 Mea maitai ia haamanaˈo e te hinaaro ra Satani e faaohipa i to tatou mau fifi no te haaparuparu i to tatou faaroo. Eiaha roa ˈtu râ tatou e vaiiho ia ˈna ia faaere ia tatou i to tatou oaoa. Te na ô nei te Maseli 24:10: “Ia paupau to aho i te mahana e ati ai ra, te iti hua ra to oe itoito.” E tauturu mai te feruriruriraa i te mau hiˈoraa Bibilia, mai tera i faahitihia i na mua ˈtu, ia faaitoito ia fifihia tatou.

10 Mea maitai atoa ia haamanaˈo e e faaruru iho â tatou paatoa i te fifi i roto i te oraraa. (Tim. 2, 3:12) Te na ô mai nei te Ohipa 14:22: “E na roto tatou i te pohe [aore ra ati] rahi e ô atu ai i te basileia o te Atua ra.” Eiaha tera mau fifi ia haaparuparu ia oe. Ia riro râ te reira ei taime maitai no te faaite e te tiaturi nei oe i te puai o te Atua no te tauturu ia oe.

11. E nafea ia ore tatou ia teimaha i te mau fifi o te oraraa?

11 E titauhia ia tiatonu tatou i te mau mea maitai. Te parau maira te Parau a te Atua e “tei te oaoa o te aau e maitai ai te mata” e tei te ‘oto râ o te aau’ e inoino ai tatou. (Mas. 15:13) Ia manaˈo noa tatou i te mau mea i roto i to tatou oraraa o te ore e nehenehe e taui, e paruparu iho â tatou. Te mauruuru nei tatou i te fanaˈo i te tauturu mau no ǒ mai ia Iehova ra. I roto atoa i te fifi, e tauturu mai oia maoti te mau faaitoitoraa no ǒ mai i ta ˈna Parau, te turu a to tatou mau taeae e tuahine e te puai no ǒ mai i te varua moˈa. E itoitohia tatou ia haamanaˈo tatou i tera mau mea. Eiaha e manaˈo noa i te mau mea ino i roto i to oraraa, a faaoromai râ i te fifi taitahi e a manaˈo na mua i te mau mea maitai ta oe e fanaˈo nei.—Mas. 17:22.

12, 13. (a) Na te aha i tauturu i te mau tavini a te Atua ia faaruru i te mau faahopearaa o te mau ati? A faataa. (b) E nafea te mau ati e faaite mai ai eaha te mea faufaa aˈe i roto i te oraraa?

12 Aita i maoro aˈenei, e ati ino mau tei tairi i te tahi mau fenua. Mea rahi o to reira mau taeae tei faaite i te faaoromai rahi, noa ˈtu e e ere i te mea ohie. I Fepuare 2010 i Tireni, e rave rahi o to tatou mau taeae tei ere i to ratou fare e ta ratou mau taihaa no te hoê aueueraa fenua puai e te miti faaî. Ua vavahi-atoa-hia ta vetahi imiraa moni. Noa ˈtu râ, ua vai itoito noa te mau taeae i te pae varua. Teie ta Samuel, ua vavahi-roa-hia to ˈna fare, i parau: “I roto i tera tupuraa ino mau, aita roa ˈtu mâua ta ˈu vahine i faaea i te haere i te putuputuraa e i te pororaa. Ua tauturu te reira ia mâua ia ore ia hepohepo.” Mai e rave rahi taeae, ua tuu raua i te ati i muri e ua haere i mua i roto i te taviniraa.

13 I Tetepa 2009, fatata te oire taatoa no Manille, i Philipino, tei î i te pape no te ûa puai. Ua parau te hoê taata ona o tei ere e rave rahi mea i roto i tera ati e ua tairi te reira i te taata atoa e “ua haafifi e ua haamauiui i te taata veve, oia atoa i te taata moni.” Te haamanaˈo maira te reira i te aˈoraa paari a Iesu: “E haapue . . . i te taoˈa na outou i nia i te raˈi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai.” (Mat. 6:20) E pinepine te taata o te haapao noa i te mau mea materia, o te moe taue hoi, i te toaruaru. E haerea paari mau ia tuu i to tatou mau taairaa e o Iehova na mua roa i roto i to tatou oraraa, eita hoi te reira e aueue noa ˈtu eaha ta tatou e faaruru.—A taio i te Hebera 13:5, 6.

TUMU E FAAITOITO AI TATOU

14. Eaha te tumu e faaitoito ai tatou?

14 Ua ite Iesu e e tupu te fifi ia Arii mai oia, ua parau râ oia: “Eiaha e mǎtaˈu.” (Luka 21:9) E tumu maitai to tatou no te faaitoito, te tauturu maira hoi to tatou Arii ra o Iesu Mesia e to tatou Atua Poiete ia tatou. Ua faaitoito Paulo ia Timoteo ma te parau atu: “E ere hoi i te aau tauâ [aore ra paruparu] ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te haapao maitai.”—Tim. 2, 1:7.

15. (a) A horoa i te mau hiˈoraa e faaite ra e te tiaturi ra te mau tavini a te Atua ia ˈna. (b) A faataa e nafea tatou e faaite ai i te hoê â itoito.

15 A tapao na i te tahi mau parau a te mau tavini a te Atua no nia i to ratou tiaturi papu ia ˈna. Ua na ô Davida: “O Iehova tau puai e tau paruru; te tiaturi nei tau aau ia ˈna, e ua turuhia mai au; i rahi ai te oaoa o to ˈu nei aau.” (Sal. 28:7) Ua faaite Paulo i to ˈna tiaturi aueue ore ma te parau: “E riro te re i taua mau mea atoa nei ia tatou, i tei aroha mai ia tatou nei.” (Roma 8:37) Oia atoa, a piri roa mai ai to ˈna pohe, ua parau Iesu i ta ˈna mau aposetolo i te tahi mea i haapapu maitai e e taairaa puai mau to ˈna e te Atua: “E ere râ e, o vau anaˈe ra, tei pihai atoa iho hoi te Metua ia ˈu.” (Ioa. 16:32) Eaha ta teie mau parau e faaite maitai ra? E tiaturi aueue ore to ratou taitahi ia Iehova. Ia faatupu tatou i te hoê â tiaturiraa i te Atua, e itoitohia tatou ia faaruru i te mau fifi atoa.—A taio i te Salamo 46:1-3.

E FAAOHIPA MAITAI I TEI FAANAHOHIA IA ITOITO NOA TATOU

16. No te aha mea faufaa ˈi ia haapii tatou i te Parau a te Atua?

16 E ere te itoito o te Kerisetiano no ǒ mai ia ˈna iho. No ǒ mai râ i ta tatou i haapii no nia i te Atua e i to tatou tiaturi ia ˈna. Ta tatou ïa e rave ma te haapii i ta ˈna Parau, te Bibilia. Te faataa ra te hoê tuahine te hepohepo ra i te pae feruriraa eaha te tauturu ra ia ˈna: “E na nia iho noa vau i te taio i te mau irava tamahanahana.” E haamoriraa utuafare tamau anei ta tatou, mai tei faauehia? E tauturu mai ta tatou haapiiraa i te Parau a te Atua ia pee i te haerea o te papai salamo o tei parau: “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.”—Sal. 119:97.

17. (a) E nafea ˈtu â Iehova e tauturu mai ai ia tatou ia faaitoito? (b) Mea nafea te hoê aamu piahia i roto i ta tatou mau papai i te tautururaa ia oe? A faataa.

17 Te vai atoa ra ta tatou mau papai niuhia i nia i te Bibilia o te haapuai i to tatou tiaturi ia Iehova. Ua tauturu rahi te tahi mau aamu i piahia i roto i ta tatou mau vea i te taeae e tuahine e rave rahi. I Asia, e maˈi to te hoê tuahine o te faataui noa i to ˈna huru, mea oaoa roa i te tahi taime e mea hepohepo roa i muri iho. Ua itoitohia o ˈna i te taioraa i te aamu o te hoê taeae e mitionare i na mua ˈˈe o tei roohia i te hoê â maˈi. Noa ˈtu râ, ua tavini noa teie taeae i te Atua ma te taiva ore. Ua papai teie tuahine: “Ua tauturu mai te reira ia ˈu ia taa i to ˈu fifi e ia noaa i te tiaturiraa.”

I mua i te fifi, a faaohipa maitai i te tauturu no ǒ mai ia Iehova ra

18. No te aha ia faaohipa ˈi i te faanahoraa o te pure?

18 E nehenehe te pure e tauturu ia tatou i roto i te mau tupuraa atoa. Ua huti te aposetolo Paulo i te ara-maite-raa i nia i te faufaaraa o te pure ma te parau: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Phil. 4:6, 7) Te faaohipa pinepine ra anei tatou i teie tauturu ia noaa ia tatou te puai i roto i te fifi? Mea maoro i teie nei to Alex, te hoê taeae i Beretane, i te hepohepo-noa-raa i te pae feruriraa. Ua na ô oia e o “te paraparauraa ia Iehova na roto i te pure e te faarooraa ia ˈna ma te taio i ta ˈna Parau” tei tauturu rahi aˈe ia ˈna.

19. Eaha te faufaaraa ia haere i te mau putuputuraa Kerisetiano?

19 Te tahi atu ravea o te tauturu ia tatou, o te haereraa ïa i te mau putuputuraa. Ua papai te hoê fatu salamo e ua hinaaro uˈana oia e parahi i roto i te hiero o Iehova. (Sal. 84:2) Hoê â anei to tatou huru? Te faataa ra o Lani, faahitihia na mua ˈtu, e mea faufaa roa no ˈna ia haere i te mau putuputuraa atoa e ia amui atu i te mau taeae e tuahine. Te na ô nei oia: “Ua ite au e e mea tia ia tae au i te putuputuraa ia hinaaro vau e ia tauturu mai Iehova ia ˈu.”

20. E nafea te apitiraa i te ohipa pororaa e tauturu ai ia tatou?

20 E itoito-atoa-hia tatou ia apiti tamau tatou i te ohipa pororaa i te Basileia. (Tim. 1, 4:16) Te parau nei te hoê tuahine i Auteralia o tei faaruru e rave rahi fifi: “Aita roa ˈtu vau i hinaaro e haere e poro, ua ani mai râ te hoê matahiapo ia ˈu ia poro e o ˈna. Ua haere au. Eita e ore e ua tauturu Iehova ia ˈu. Auê au i te oaoa i te mau taime atoa e apiti ai au i te taviniraa!” (Mas. 16:20) Ua taa i e rave rahi e e puaihia to ratou iho faaroo ia tauturu ratou i te tahi atu ia faatupu i te faaroo ia Iehova. Ma te na reira, eita to ratou feruriraa e faaea noa i nia i to ratou iho mau fifi, e tiatonu râ i te mau mea faufaa aˈe.—Phil. 1:10, 11.

21. Eaha ta tatou i papu ia faaruru tatou i te fifi?

21 Mea rahi roa te tauturu ta Iehova i horoa mai ia faaruru tatou i te mau fifi ma te itoito. Ma te faaohipa maitai i teie mau ravea atoa e ma te feruriruri e te pee i te hiˈoraa maitai o te mau tavini itoito a te Atua, e papu ia tatou e e nehenehe tatou e oaoa noa ˈtu te mau fifi. Mea rahi te ohipa peapea te tupu a piri roa mai ai te hopea o teie nei ao, e nehenehe râ tatou e ite i te hoê â huru aau i to Paulo o tei parau: “Ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa,” oia atoa ‘E ore matou e taiâ.’ (Kor. 2, 4:9, 16) Maoti te tauturu a Iehova, e nehenehe tatou e faaruru i te mau fifi ma te itoito.—A taio i te Korinetia 2, 4:17, 18.

^ par. 8 Ua tauihia te tahi mau iˈoa.