Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te huru feruriraa ta outou e faaite ra

Eaha te huru feruriraa ta outou e faaite ra

“Ei to outou na mau varua te aroha mau o to tatou ra Fatu o Iesu Mesia.”—PHILEM. 25.

1. Eaha ta Paulo i faahiti a papai ai o ˈna i to ˈna mau hoa haamori?

 A PAPAI ai i to ˈna mau hoa haamori, ua faahiti pinepine te aposetolo Paulo i to ˈna hinaaro e ia farii te Atua e te Mesia i te huru feruriraa o te mau amuiraa. Ei hiˈoraa, ua papai o ˈna i to Galatia: “E au mau taeae, ei to outou varua te aroha mau o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia ra. Amene.” (Gal. 6:18) Eaha ta ˈna i manaˈo a parau ai “ei to outou varua”?

2, 3. (a) Eaha ta Paulo i hinaaro e parau a faahiti ai i te tahi mau taime i te taˈo hurihia i ǒ nei ei “varua”? (b) Eaha te mau uiraa te uiui no nia i to tatou huru?

2 Ua faaohipa Paulo i te taˈo hurihia i ǒ nei ei “varua” no to tatou huru feruriraa, o te turai ra hoi ia tatou ia parau aore ra ia rave i te tahi ohipa. Mea mǎrû paha te hoê taata, mea hamani maitai, e aau horoa noa to ˈna aore ra e faaore ohie o ˈna i ta vetahi atu hapa. Te faaite ra te Bibilia e mea maitai ia fanaˈo i te “aau mǎrû e te mamahu” e i te “aau maitai.” (Pet. 1, 3:4; Mas. 17:27) Area te tahi atu, mea ê ïa to ˈna huru. E parau noa paha oia i te mau mea e mauiui ai te tahi atu aore ra e taata nounou taoˈa oia. E inoino ohie paha oia aore ra mea auraro ore. Te mea ino roa ˈtu â râ, te vai ra te taata e huru feruriraa viivii to ratou, te faaroo ore aore ra te orure hau.

3 Ua faaohipa ïa Paulo i te mau parau mai “ei pihai atoa iho â te Fatu ra o Iesu Mesia i to varua na” no te faaitoito i to ˈna mau taeae ia faaite i te hoê huru feruriraa tei au i te hinaaro o te Atua e i te huru o te Mesia. (Tim. 2, 4:22; a taio i te Kolosa 3:9-12.) I teie mahana, mea maitai ia uiui: ‘Eaha te huru feruriraa ta ˈu e faaite nei? E nafea vau e faaite atu â ˈi i te huru feruriraa ta te Atua e au? Eaha ta ˈu e nehenehe e rave ia maitai noa te huru feruriraa o te amuiraa?’ Ei hiˈoraa, i roto i te hoê aua tiare, na te tiare taitahi e faanehenehe roa ˈtu â i te aua taatoa. O te hoê o tera mau tiare anei tatou o te faanehenehe roa ˈtu â i te amuiraa taatoa? Ia riro tatou mai tera mau tiare e tia ˈi. E hiˈo anaˈe i teie nei eaha te rave no te faaite i te hoê huru feruriraa ta te Atua e au.

A PATOI I TE HURU FERURIRAA O TEIE NEI AO

4. Eaha te ‘varua o teie nei ao’?

4 Te parau maira te mau Papai: “Te [v]arua i noaa ia tatou nei, e ere ïa i to teie nei ao, o te [v]arua râ no ǒ mai i te Atua ra.” (Kor. 1, 2:12) Eaha te ‘varua o teie nei ao’? O te hoê â varua i faahitihia e te Ephesia 2:2: “To outou . . . haerea i mutaa ihora, ta to teie nei ao [ïa], ta te arii mana o te reva nei, te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore.” Tera “reva,” o te huru feruriraa ïa o teie nei ao. Ua haaatihia tatou e te reva, oia atoa e tera huru feruriraa. E pinepine te reira i te itehia i nia i te huru o te taata e rave rahi. E au ra hoi e te parau nei ratou, ‘Eiaha e taata e parau mai’ aore ra ‘A haa ia faaturahia to oe mau tiaraa.’ O ratou “te feia faaroo ore” o te ao a Satani.

5. Eaha te huru feruriraa ino ta vetahi i Iseraela i faaite?

5 E ere no teie nei tera huru. I te tau o Mose, ua patoi o Kora i te feia e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa o Iseraela. Ua faaino iho â râ o ˈna ia Aarona e ta ˈna mau tamaiti, tei tavini na ei tahuˈa. Ua haapao paha oia i ta ratou mau hapa. Peneiaˈe ua manaˈo atoa o ˈna e te horoa ra o Mose i te mau hopoia i to ˈna mau fetii. Noa ˈtu eaha te tumu, mea papu e ua haamata Kora i te feruri ia au i te manaˈo taata e ua faahapa ˈtura i te feia ta Iehova i faatoroa. Ma te faatura ore ua parau atu oia: “Te faarahi hua na orua, . . . eaha orua i faateitei ai ia orua iho e haehaa iho nei te amuiraa o Iehova nei?” (Num. 16:3) Ua amuamu atoa Datana e o Abirama i nia ia Mose ma te parau atu ia ˈna e te hinaaro ra o ˈna e faatere ia ratou. A piihia ˈi raua no te haere i mua ia Mose, ua pahono iria ˈtu raua: “E ore mâua e tae.” (Num. 16:12-14) Aita iho â Iehova i au i to ratou huru feruriraa e ua haapohe i te feia orure hau atoa.—Num. 16:28-35.

6. Mea nafea vetahi i te senekele matamua i te faaiteraa e mea ino to ratou huru feruriraa, e no te aha?

6 I te senekele matamua, ua faahapa atoa vetahi i te feia e haapao ra i te amuiraa ma te ‘vahavaha i te mau tavana.’ (Iuda 8) Aita paha tera mau taeae i mauruuru i ta ratou mau hopoia e ua tamata ˈtura i te turai i te tahi atu ia patoi i te mau taeae i faatoroahia o te haapao maite ra hoi i ta ratou mau hopoia ta te Atua i horoa ˈtu.—A taio i te Ioane 3, 9, 10.

7. Ia ara tatou i teihea huru feruriraa i roto i te amuiraa?

7 Eiaha roa ˈtu tera huru feruriraa ia itehia i roto i te amuiraa Kerisetiano. Ia haapao maitai ïa tatou i roto i tera tuhaa e tia ˈi. E ere te mau matahiapo i te taata tia roa, oia atoa i te tau o Mose e o te aposetolo Ioane. E nehenehe te mau matahiapo e hape a mauiui atu ai tatou. Ia tupu te reira, e ere roa ˈtu i te mea tano ia pee i te huru feruriraa o teie nei ao ma te titau uˈana e ia faatitiaifarohia tera ohipa aore ra ma te parau, “Aita e tano ra tera tiaraa matahiapo no ˈna”! E nehenehe Iehova e maiti e ore e haapao i te tahi mau hapa rii. Eita atoa anei tatou e nehenehe e na reira? Aita vetahi i roto i te amuiraa tei hara i hinaaro e haere i mua i te mau matahiapo i maitihia no te tauturu ia ratou no te mea aita ratou e au roa ra i tera mau matahiapo. E nehenehe te reira e faaauhia i te hoê taata maˈi o te ore e farii i te hoê ravea rapaauraa e ora ˈi to ˈna maˈi no te mea aita o ˈna e au roa ra i te taote.

8. O teihea mau irava te nehenehe e tauturu ia tatou ia tapea i te hoê huru feruriraa maitai no nia i te matahiapo o ta tatou amuiraa?

8 No te patoi i tera huru feruriraa, e haamanaˈo anaˈe e ua faahohoˈahia Iesu i roto i te Bibilia mai tei tapea ra i roto i “tana rima atau i na fetia e hitu.” Te faahohoˈa ra tera mau “fetia” i te mau tiaau faatavaihia. Oia atoa râ i te taatoaraa o te mau tiaau o te mau amuiraa. E nehenehe Iesu e aratai i te mau “fetia” i roto i ta ˈna rima mai ta ˈna e hinaaro. (Apo. 1:16, 20) Ei Upoo o te amuiraa Kerisetiano, ua ite maitai Iesu eaha te tupu ra i rotopu i te mau matahiapo, ‘mai te ura auahi hoi to ˈna mata.’ Mai te peu e e titauhia ia aˈohia te tahi matahiapo, e ite Iesu i te reira e e rave oia i tei titauhia i te taime tano e mai ta ˈna i maiti. (Apo. 1:14) A tiai ai râ, e faatura noa anaˈe i te feia ta te varua i faatoroa, ua papai hoi Paulo: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou; te faaitoito ra hoi ratou i to outou mau varua, e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.”—Heb. 13:17.

E nafea te feruriruriraa i ta Iesu i rave e ohipa ˈi i nia i to tatou huru ia aˈohia tatou?

9. (a) Eaha te huru feruriraa ta te hoê Kerisetiano i aˈohia e nehenehe e faaite? (b) Eaha te mea maitai aˈe ia rave ia aˈohia tatou?

9 Ia aˈohia te hoê Kerisetiano aore ra ia tatarahia ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa, e nehenehe oia e faaite e e huru feruriraa maitai anei to ˈna aore ra aita. Ma te mǎrû, ua aˈo te mau matahiapo i te hoê taeae apî no nia i te mau hauti video haavî uˈana. Te mea peapea, aita o ˈna i farii maitai i tera aˈoraa e ua tatarahia to ˈna tiaraa ei tavini tauturu no te mea aita o ˈna e faaî faahou ra i te mau titauraa Bibilia. (Sal. 11:5; Tim. 1, 3:8-10) I muri aˈe, haamata ˈtura tera taeae i te faatia haere e aita o ˈna e farii ra i tei faaotihia. Ua papai noa atoa o ˈna i te Betela no te faaino i te mau matahiapo e ua turai ia vetahi atu i roto i te amuiraa ia na reira atoa. Tera râ, ia imi noa tatou i te otoheraa no ta tatou mau hape, e haafifi tatou i te hau o te amuiraa taatoa. Mea maitai mau aˈe ia faariro i te aˈoraa ei ravea no te ite eaha to tatou mau paruparu e ia farii i te reira ma te ore e amuamu.—A taio i te Ioba 42:6; Oto o Ieremia 3:28, 29.

10. (a) A faataa na eaha ta Iakobo 3:16-18 e haapii maira no nia i te haerea tano e te tano ore. (b) Eaha te mau faahopearaa ia faaite i “te paari no nia maira”?

10 Te haapii maira te Iakobo 3:16-18 eaha te haerea e tano ia faaite i roto i te amuiraa e te haerea tei ore e tano. Te na ô ra hoi: “Te vai ra hoi te feii e te mârô, tei reira atoa te arepurepu, e te mau parau iino atoa ra. Area te paari no nia maira, e mea anoi-ore-hia ïa, e te mamahu, e te mǎrû, e te faaroo ohie, ua î i te aroha e te hamani maitai, e ore e faahuru ê i te taata, e ore hoi e haavare. E ueuehia te parau-tia ma te hau e te feia e faatupu i te parau hau.” Ia haa tatou ia au i “te paari no nia maira,” e pee tatou i te mau huru maitatai o te Atua. Ma te na reira, e faaitoito tatou te tahi e te tahi ia faaite i te haerea tano e e ite te amuiraa i te hau.

A FAAITE I TE HOÊ HURU FERURIRAA FAATURA I ROTO I TE AMUIRAA

11. (a) Eaha te tauturu ia tatou ia atuatu i te hoê huru feruriraa maitai? (b) Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Davida?

11 Ia haamanaˈo tatou e ua faaue Iehova i te mau matahiapo ia “faaamu i te nǎnǎ a te Atua.” (Pet. 1, 5:2; Ohi. 20:28) E haerea paari ïa ia faatura i ta te Atua i faanaho, e matahiapo anei tatou aore ra aita. E tauturu mai te atuaturaa i te hoê huru feruriraa maitai ia ore e haapeapea rahi no to tatou tiaraa. I to te arii o Iseraela ra o Saula manaˈoraa e e nehenehe Davida e haafifi i to ˈna tiaraa arii, ua manaˈo ino noa Saula ia ˈna. (Sam. 1, 18:9) Ua faatupu oia i te hoê huru feruriraa ino e ua hinaaro atoa e haapohe ia Davida. Eiaha tatou e haapeapea rahi roa no te hoê tiaraa mai ia Saula, mea hau aˈe ia riro mai ia Davida. Noa ˈtu te mau ohipa tano ore atoa ta ˈna i faaruru, ua faatura noa o Davida i te feia ta te Atua i horoa i te tiaraa mana.—A taio i te Samuela 1, 26:23.

12. E nafea ia turu i te auhoêraa o te amuiraa?

12 E nehenehe te manaˈo taa ê e riro ei tumu e itehia ˈi te riri i roto i te amuiraa, i rotopu atoa i te mau matahiapo. E tauturu mai te aˈoraa Bibilia ia tatou ia aha i roto i tera tuhaa: “Te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi” e “Eiaha hoi ia paari i to outou ihora manaˈoraa.” (Roma 12:10, 16) Eiaha tatou e onoono e o ta tatou huru hiˈoraa anaˈe te mea tano. Ia farii râ tatou e e pinepine e tano atoa te tahi atu huru hiˈoraa. Ia tutava tatou i te taa i to vetahi atu manaˈo, e nehenehe tatou e turu i te auhoêraa o te amuiraa.—Phil. 4:5.

13. Eaha te rave i muri aˈe i te horoaraa i to tatou manaˈo? Eaha te hiˈoraa Bibilia e faahohoˈa ra i te reira?

13 Te auraa anei e e mea ino ia horoa i to tatou manaˈo ia ite tatou i te tahi mea i roto i te amuiraa te mea tia ia faaafarohia? Eita. I te senekele matamua, te vai ra te tahi mea ta e rave rahi i ore i farii. “Ua haapao atura [te mau taeae] ia Paulo raua o Baranaba, e i e toofanu mau taata no ratou iho, e haere i Ierusalema i te mau aposetolo ra e te mau p[eresi]butero [aore ra matahiapo] ra i taua parau ra.” (Ohi. 15:2) Mea papu e e manaˈo iho â to te taeae taitahi i nia i tera tumu parau e e ravea atoa no te faatitiaifaro i te reira. I to ratou taitahi horoaraa i to ratou manaˈo e raveraa i te hoê faaotiraa arataihia e te varua moˈa, aita tera mau taeae i faahiti faahou i to ratou iho manaˈo. I to te rata no nia i te faaotiraa i ravehia taeraa ˈtu i roto i te mau amuiraa, ua ‘oaoa ˈtura ratou ma te mauruuru’ e ua ‘itoito atura i te faaroo.’ (Ohi. 15:31; 16:4, 5) Oia atoa i teie mahana, ia paraparau tatou i te mau matahiapo no nia i te tahi mea e haapeapea ra ia tatou, ia papu ia tatou e e feruri maite ratou i ta tatou i parau atu e e haapao ratou i tera ohipa mai te peu e e titauhia.

A FAAITE I TE HOÊ HURU FERURIRAA MAITAI E VETAHI ATU

14. E nafea tatou e faaite ai i te hoê huru feruriraa maitai e vetahi atu?

14 Mea rahi te ravea e nehenehe ai tatou e faaite i te hoê huru feruriraa maitai. E nehenehe tatou taitahi e rave i te mea maitai ia faaore oioi tatou i te hapa o te feia tei haamauiui ia tatou. Te na ô maira te Parau a te Atua: “E faaoromai te tahi i te tahi, e faaore te tahi i ta te tahi ra hapa, i parihiaˈi oia ra: mai ta te Fatu hoi i faaore i ta outou na, e na reiraˈtoa outou.” (Kol. 3:13, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) I te tahi taime, e riri tatou ia vetahi atu no te hoê tumu maitai. Ta te parau ïa ia ‘parihia te tahi taata’ e faaite ra. Eiaha râ tatou e haapao roa ino i to ratou mau paruparu e e haafifi i te hau o te amuiraa. E faaitoito anaˈe i te pee i te huru o Iehova, e faaore ohie anaˈe i te hapa a vetahi atu e e tamau anaˈe i te tavini amui i te Atua.

15. (a) Eaha te haapiiraa e huti mai no nia i te hapa ta Ioba i faaore atu? (b) E nafea te pure e tauturu mai ai ia faaite i te hoê huru feruriraa maitai?

15 No nia i te faaoreraa i te hapa, e nehenehe tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Ioba. Ua haamauiui na hoa e toru i faahua tamahanahana ia ˈna ma ta ratou mau parau faaino. Ua faaore râ Ioba i ta ratou hapa. Mea nafea? Ua pure oia no ratou. (Ioba 16:2; 42:10) E taui paha to tatou huru i nia ia vetahi atu ia pure tatou no ratou. E mea ohie aˈe paha ia pee i te huru feruriraa o te Mesia ia pure tatou no te mau Kerisetiano atoa. (Ioa. 13:34, 35) Ia pure atoa tatou no te ani i to te Atua varua moˈa e tia ˈi. (Luka 11:13) E tauturu mai te varua o te Atua ia faaite i te mau huru maitatai Kerisetiano i nia ia vetahi atu.—A taio i te Galatia 5:22, 23.

A ATUATU I TE HOÊ HURU FERURIRAA MAITAI I ROTO I TE FAANAHONAHORAA A TE ATUA

16, 17. Eaha te haerea ta oe e nehenehe e faaite?

16 E maitaihia iho â te amuiraa taatoa ia faaitoito te melo taitahi i te faaite noa i te hoê haerea maitai. I muri aˈe i te hiˈopoaraa i teie tumu parau, e faaoti paha tatou i te haamaitai i to tatou iho huru feruriraa e i te riro ei mea faaitoito roa ˈtu â. E vaiiho anaˈe ïa i te Parau a te Atua ia faaite mai e nafea ia taui. (Heb. 4:12) Ua parau Paulo, o tei hinaaro e faaite i te hiˈoraa maitai i roto i te amuiraa: “Aore hoi au nei i ite i ta ˈu nei hapa; eita râ vau e tiahia e te reira: o te hiˈopoa mai râ ia ˈu nei, o [Iehova] ïa.”—Kor. 1, 4:4.

17 A tutava ˈi tatou i te haa ia au i te paari no nia maira, ma te ore e haafaufaa rahi roa ia tatou iho e i to tatou tiaraa, e faaitoito tatou i te amuiraa taatoa ia faaite i te hoê huru feruriraa maitai. Ma te faaore oioi i ta vetahi atu hapa e ma te manaˈo maitai ia vetahi atu, e fanaˈo tatou i te mau taairaa hau e to tatou mau hoa haamori. (Phil. 4:8) Ia na reira tatou, e nehenehe tatou e papu e e oaoa Iehova e o Iesu i te huru feruriraa ta tatou e faaite ra.—Philem. 25.