Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ximodo riníʼ íqueluʼ

Ximodo riníʼ íqueluʼ

Ximodo riníʼ íqueluʼ

«Jesucristu Señor stinu cuʼ ndaaya [modo riníʼ íquetu].» (FILEM. 25)

ÑEE NANNUʼ NI LA?

Xiñee nabé risaca chuʼnu cuidadu modo riníʼ íquenu.

Xii nga ni cadi naquiiñeʼ gúninu, ne ximodo zanda gucaananu ni.

Ximodo zanda gusihuínninu ti espíritu galán ra ridagulisaanu.

1. Xi gunabaʼ Pablu lu ca carta stiʼ para ca binni ridagulisaa.

 LU CA carta bicaa apóstol Pablu stale biaje guniʼbe racaláʼdxibe chuulaʼdxiʼ Dios ne Cristu espíritu o modo riníʼ ique ca neza binni ridagulisaa. Casi ca xpinni Cristu ni nuu Galacia bicaabe ra nuucaʼ sicaríʼ: «Jesucristu Señor stinu cuʼ ndaaya [modo riníʼ íquetu], hermanu stinne caʼ. Amén» (Gál. 6:18). Xi gucaláʼdxibe niniʼbe ne ca diidxaʼ riʼ yaʼ.

2, 3. 1) Xi gucalaʼdxiʼ Pablu niníʼ ora biquiiñeʼ diidxaʼ espíritu. 2) Xi zanda guinabadiidxanu.

2 Ora biquiiñeʼ Pablu diidxaʼ «espíritu» lu ca textu riʼ caniʼbe de modo riníʼ íquenu ne xi rucaa laanu guininu o gúninu xiixa. Ti binni zanda gaca nachaʼhuiʼ, gannaxhii, gudii de ni napa ne gutiidilaʼdxiʼ donda stiʼ stobi. Biblia na risaca ca binni nachaʼhuiʼ ne ca binni nadóʼ ne cani nanna gucueeza laa (Prov. 17:27; 1 Ped. 3:4). Peru laaca nuu binni ni runiná stobi o ni runi burla sti binni, ricá ique gapa bueltu, ridxiichi nagueenda o dede rúnicaʼ cosa dxabaʼ, qué ruzuubacaʼ diidxaʼ o rucaalucaʼ Dios.

3 Nga runi ora guníʼ Pablu «chuʼ né Señor Jesucristu lii ne cuʼ Dios ndaaya [modo riníʼ íqueluʼ]», caguube gana ca xpinni Cristu para gúnicaʼ casi biʼniʼ Cristu ne gúnicaʼ modo riuulaʼdxiʼ Dios (2 Tim. 4:22; biindaʼ Colosenses 3:9-12). Ca dxi stinu riʼ, galán guinabadiidxanu laca laanu: «Ximodo runibiáʼcabe naa yaʼ. Ximodo zanda guchaaʼ modo naa para chuulaʼdxiʼ Dios ni runeʼ yaʼ. Ximodo zanda gacaniáʼ xcaadxi binni ridagulisaa para gúnicaʼ ni riuulaʼdxiʼ Dios yaʼ. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti layú ra zuhuaa stale girasol, cada guieʼ riʼ racané para guihuinni guirani galán. Laaca zacá nuunu lade ca binni ridagulisaa, purtiʼ cada tobi de laanu zeeda gácanu casi ti guieʼ, ñee cayacanenu para guihuínnini sicarú la? Dxandíʼ, guiranu naquiiñeʼ gúninu stipa para gácani zacá. Yanna guidúʼyanu ximodo gápanu ti espíritu ni chuulaʼdxiʼ Dios.

CADI GÚNILUʼ CASI RUNI BINNI GUIDXILAYÚ

4. Xii nga espíritu stiʼ guidxilayú riʼ.

4 Biblia na sicaríʼ: «Cadi espíritu sti binni guidxilayú ucuaa nu, sínuque Espíritu ni zeeda de Dios» (1 Cor. 2:12). Xii nga «espíritu sti binni guidxilayú». Laaca laani nga ni rieeteʼ lu Efesios 2:2, ra na: «Yenanda tu ni na binni guidxilayú ne biʼni tu ni na xaíque [stini], purti laa nga runi dxiiña ndaani ladxidóʼ cani qué na uzuuba stiidxa Dios». «Espíritu sti binni guidxilayú» o modo riníʼ íquecabe ca zeeda gácani casi bi purtiʼ nuuni guiráʼ ladu. Laani nga rucaa ni binni guiníʼ ique sicaríʼ: «Naa zanda guneʼ guiráʼ ni gapa gana» o «Bicaalú pur ca derechu stiuʼ». Cani riníʼ ique zacá nga «cani qué na uzuuba stiidxa Dios» purtiʼ runi mandar Binidxabaʼ laacaʼ.

5. Ximodo bisihuinni caadxi israelita cadi jneza modo guníʼ íquecaʼ.

5 Cadi deruʼ yanna nga riníʼ ique binni zacá. Tiempu bibani Moisés, bicaalú Coré ca binni zaniruʼ ndaaniʼ guidxi Israel. Jma bicaalube Aarón ne ca xiiñiʼ, ca sacerdote stiʼ guidxi que. Zándaca nisi biyubi Coré paraa rucheecabe o guníʼ ique bidii Moisés puestu que laacabe purtiʼ familia stiʼ laacabe. Pa gúcani zacá o pa coʼ, ridúʼyanu guníʼ ique Coré casi binni guidxilayú ne guníʼ mal de ca hombre ni gulí Jiobá. Dede bisihuínnibe qué runi respetarbe laacaʼ ora guniʼbe sicaríʼ: «Maʼ biáʼcatiʼ né laatu [...]. Xiñee racaláʼdxitu guisácatu jma que ca xpinni Jiobá pue» (Núm. 16:3). Laaca zacagá guníʼ Datán ne Abiram ora guyecaʼ ra nuu Moisés ne gúdxicaʼ laabe: «Racalaʼdxuʼ gácaluʼ príncipe stidu ne guni mandarluʼ laadu». Ne ora biseendacaabe laacaʼ, gudiche ruaacaʼ ne guniʼcaʼ: «¡Qué ziuudu!» (Núm. 16:12-14). Rihuínnica qué ñuulaʼdxiʼ Jiobá modo guníʼ ique ca binni riʼ, ngue runi biitibe guiracaʼ (Núm. 16:28-35).

6. Xi biʼniʼ caadxi xpinni Cristu lu primé siglu, ne xi pur bíʼnicabe ni.

6 Lu primé siglu que laaca guyuu tu guníʼ mal ne qué ñuni respetar cani zaniruʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa (Jud. 8). Zándaca guníʼ íquecabe naquiiñeʼ nicaarúcabe jma dxiiñaʼ. Ne zándaca gucaláʼdxicabe nucaacabe xcaadxi xpinni Cristu nucaalucaʼ ca hombre ni gulí Dios, cani cayuni stale stipa pur gúnicaʼ guiráʼ ni maʼ bisaana Dios lu nacaʼ (biindaʼ 3 Juan 9, 10).

7. Xi cadi naquiiñeʼ gúninu ra ridagulisaanu.

7 Cadi naquiiñeʼ chuʼ guendanagana riʼ ra ridagulisaanu, nga runi naquiiñeʼ gápanu stale cuidadu para cadi guzulú guiníʼ íquenu casi ca binni ca. Ca binnigola ni nuu ra ridagulisaanu laaca binni ruchee laacabe, cásica ca binnigola ni bibani ca dxi stiʼ Moisés ne apóstol Juan. Zanda gúnicabe xiixa ni guniná laanu. Pa chuʼ dxi gaca ni guninu ca, qué chuʼ dxi guiníʼ íquenu casi binni guidxilayú ne gacaláʼdxinu «gusabanácabe laabe» o «guquíxecabe laabe ni bíʼnibe». Pa Jiobá rutiidilaʼdxiʼ ca donda huiiniʼ ca, ñee cadi naquiiñeʼ gúninu zaqueca la? Nuu xpinni Cristu ni biʼniʼ xiixa cosa nabé malu qué rinacaʼ gacané ca binnigola laacaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ para laacabe runi ca binnigola ca xiixa ni qué riuuláʼdxicabe. Ne nga zeeda gaca casi ora qué naʼ binni guicaa caadxi medicina ni cudii ti doctor laa, purtiʼ si qué riuulaʼdxiʼ xiixa ni runi doctor ca.

8. Xi versículo zanda gacané laanu cadi gusaananu de guni respetarnu ca binnigola ra ridagulisaanu.

8 Para cadi guiníʼ íquenu casi riníʼ ique binni guidxilayú, guietenaláʼdxinu ni riníʼ Biblia, nani sicaríʼ: «Lu ná [Jesús] ladu derechu» naaze be «gadxe luceru». Ca luceru riʼ nga ca binnigola ni bibí, ne nácacani guiráʼ binnigola ni nuu ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa. Jesús zanda guni ni gacalaʼdxiʼ ne ca «luceru» ni nuu lu náʼ (Apoc. 1:16, 20). Cumu laabe nga Xaíque stiʼ ca neza binni ridagulisaa la? nánnabe xipeʼ nga cayaca lade ca binnigola. Biblia na «ruzaani guielú be casi bele» o nánnabe xi cayuni guiráʼ xpínnibe; nga runi, pa naquiiñeʼ uguu jnézabe ti binnigola la? zúnibe ni ora nabe ne modo nabe (Apoc. 1:14). Ne laanu la? cadi gusaana de guni respetarnu cani maʼ bibí ne espíritu santu, purtiʼ Pablu bicaa: «Lauzuuba stiidxa cani nuu de xaíque stitu. Laguni ni gabi ca laatu purti qué rixhacalaʼdxi ca de gapa ca laatu, ti nanna ca Dios iníʼ pa jneza cayuni caʼ. Pa guni tu zacá la? zieche né cabe xhiiña cabe, ne qué zaca ni naná para laacabe, ne jma rusi zanda acané cabe laatu» (Heb. 13:17).

9. 1) Xi zanda gusihuinni ti xpinni Cristu ora gudiicabe conseju laa. 2) Ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu conseju gudiicabe laanu.

9 Ora uguu jnézacabe ti xpinni Cristu o guniti dxiiñaʼ ni napa ra ridagulisaa la? zahuinni pa zacaabe ca conseju stiʼ ca binnigola ca o coʼ. Ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa guniʼné ca binnigola ti hombrehuiiniʼ ni nabé riuulaʼdxiʼ quite videojuego ra cadíndecabe. Triste guininu ni, peru laabe qué nucaadiágabe ca conseju bidiicabe laabe ne maʼ qué ñácarube siervu ministerial, purtiʼ maʼ cadi cayúnibe guiráʼ ni na Biblia gúnibe (Sal. 11:5; 1 Tim. 3:8-10). Despué bizulú guniʼbe cadi jneza ni biʼniʼ ca binnigola que, ne biseendabe stale carta ra yoo Betel ra caniʼbe mal de ca binnigola que ne gunábabe xcaadxi xpinni Cristu guni zaqueca. Peru cadi jneza gúninu zacá para si gusihuínninu qué gápanu donda ne uguʼnu guendariuudxi stiʼ ca binni ridagulisaa ra naxoo. Ni jma jneza gúninu nga guicaanu ca conseju gudiicabe laanu sin quicheruaanu ne gúʼyanu ni casi ti modo para guchaʼnu modo laanu. Biblia na: «Cadi gulábiluʼ cani guniéʼ, ne dxandipeʼ cayaca arrepentir» (Job 42:6; Lam. 3:28, 29).

10. 1) Casi na Santiago 3:16-18, ximodo naquiiñeʼ gaca xpiaʼnu ra ridagulisaanu. 2) Xi ribeendunu ora gusihuínninu «ma bisiene Dios laa[nu]».

10 Santiago 3:16-18 zacané laanu gánnanu ximodo nga naquiiñeʼ gaca xpiaʼnu ra ridagulisaanu: «Pa cayó dí laatu xiñee didi stobi lú tu, ne cada tobi cuyubi para laa si la? qué zanda chuʼ tu tobi si, ne nisi zuni tu ni cadi jneza. Peru ni ma bisiene Dios laa la? ma qué lica zucaa ique ni nadxabaʼ, qué zuyubi diidxaʼ, ne qué zucaa lú, sínuque zaca nadóʼ ne ziuu razón. Ziá binni ne zuni stale enda nachaʼhui de idubi ladxidó, ne cadi para udxiiba binni laa. Zaree ndu xhiiña cani runi pur chuʼ binni tobi si, purti cayuni ca jneza ne laca cayacané ca ca xcaadxi guni jneza». Pa gusihuínninu «ma bisiene Dios laa[nu]» la? zusihuínninu ni pur cani gúninu ne zacá ziuu ca xpinni Cristu tobi si.

BISIHUINNI NÁPALUʼ RESPETU CANI RIDAGULISAANELUʼ

11. 1) Pa nánnanu gúninu ni jneza, xi qué zaníʼ íquenu. 2) Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ David laanu.

11 Cadi guiaandaʼ laanu Jiobá nga gulí ca binnigola para gúnicaʼ xhiiñabe. Gúdxibe laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Lagapa ca xpinni Cristu» (Hech. 20:28; 1 Ped. 5:2). Ni jma jneza nga guni respetarnu modo gudixhe Dios gaca ca cosa ca, zaa pa nácanu binnigola o coʼ. Pa gácanu ti binni ni runi ni jneza, qué zaníʼ íquenu gápanu ti puestu jma risaca que stobi. Ora guníʼ ique rey Saúl zándaca guiaanané David trono stiʼ la? bizulú biiyaʼ laabe ne envidia (1 Sam. 18:9). Pur ngue gucaláʼdxibe ñuutibe David. Xi zanda guininu de laanu yaʼ. Lugar de gácanu casi Saúl ne chuʼnu xizaa pur gápanu ti puestu, galán gácanu casi David. Neca gudíʼdibe lu guiráʼ guendanagana que, qué nusaana de ñuni respetarbe cani gulí Dios casi xaíque. Biblia na: «Ne Jiobá nga guquixe cada tobi pur ni biʼniʼ, pa biʼniʼ jneza o pa bichee, purtiʼ Jiobá bidii lii lu nayaʼ yanna dxi, peru naa qué ninaʼyaʼ ñuuteʼ ni gulí Dios para gaca rey» (1 Samuel 26:23).

12. Ximodo zanda gacanenu chuʼ neza binni ridagulisaa tobi si.

12 Cumu gadxé gadxé nga modo riníʼ íquenu la? zándaca guchiichinu sti binni ni ridgulisaanenu, laaca zanda guizaaca ni lade ca binnigola. Ora guizaaca nga, zanda gacané ca conseju riʼ laanu: «Cada tobi usisaca stobi ne cadi laca laa» ne «cadi guni tu laatu ni nuu xpiaaniʼ» (Rom. 12:10, 16). Lugar de guicanu tema laanu nga nápanu razón, naquiiñeʼ guidúʼyanu laaca jneza nga modo riníʼ ique sti binni. Pa gúninu stipa pur guiénenu modo riníʼ ique sti binni la? zacanenu chuʼ neza binni ridagulisaa tobi si (Filip. 4:5).

13. Ximodo naquiiñeʼ gúʼyanu cani riníʼ íquenu, ne xi ejemplu zeeda lu Biblia de laani.

13 Ñee riníʼ nga cadi jneza guininu xiixa pa cayúʼyanu cayaadxaʼ guidxaa xiixa cosa ra ridagulisaanu la? Coʼ. Lu primé siglu que guyuu ti guendanagana lade ca xpinni Cristu, peru xcaadxi de laacabe guníʼ: «Che Pablu ne Bernabé ne xcaadxi hermanu Jerusalén. Chi guuya ca xi na ca apóstol ne ca hermanu gola de enda raca circuncidar» (Hech. 15:2). Zándaca guirácabe guníʼ ique de guendanagana que ne nánnacaʼ ximodo gacachaahuiʼ ni. Neca cada tobi de laacabe guníʼ xi riníʼ ique, bíʼnicabe ni gudxi espíritu santu laacabe. Óraque maʼ guirutiʼ niníʼ gácapeʼ ni na. Ne ora yendá carta ra cá xi biaanacabe ra nuu ca neza binni ridagulisaa, «bieche né cabe ca conseju cá lú ni» ne «zacá jma bizuhuaa chaahui ca xpinni Cristu» (Hech. 15:31; 16:4, 5). Tiempu riʼ laaca zaqueca rácani: despué de guinínenu ca binnigola de xiixa cosa, naquiiñeʼ gusaananu ni lu nácabe ne gánnanu zuni tendércabe ni.

BISIHUINNI GALÁN XPIAʼLUʼ ORA GUIDXAAGALUʼ STOBI

14. Ximodo zanda gusihuínninu galán xpiaʼnu.

14 Ora guidxaaganu sti binni laaca naquiiñeʼ gusihuínninu galán xpiaʼnu. Casi ora guniná sti binni laanu, zanda gutiidiláʼdxinu donda stiʼ. Stiidxaʼ Dios na sicaríʼ: «Cadi ixhacalaʼdxi saa tu, ne laguni perdonar ni guni stobi laatu. Casi bini perdonar [Jiobá] laatu, zacaca laguni» (Col. 3:13). Diidxaʼ «laguni perdonar ni guni stobi laatu», riniʼni zanda gápanu razón para guidxiichinenu stobi. Peru lugar de chuʼnu xizaa pur modo naca tuuxa binni ne para cadi chúʼdinde ca binni ridagulisaa, gúninu stipa para gácanu casi Jiobá ne gutiidiláʼdxinu stóndacabe ti zacá chuʼnu tobi si ra gúninu ni na Jiobá.

15. 1) Xi zanda guizíʼdinu de modo bitiilaʼdxiʼ Job donda stiʼ stobi. 2) Ximodo racané oración laanu para gaca xpiaʼnu galán.

15 Ejemplu stiʼ Job rusietenalaʼdxiʼ laanu pabiáʼ risaca nga gutiidiláʼdxinu donda stiʼ stobi. Lugar de niguixhedxí guionnaʼ hombre que ladxidoʼbe laga bininacaʼ laabe ne guiráʼ ni guniʼcaʼ. Neca zaqué, Job «biʼniʼ orar pur ca compañeru stiʼ» ne bitiidiláʼdxibe stóndacaʼ (Job 16:2; 42:10). Dxandíʼ, ora guni orarnu pur stobi zanda guni sentirnu gadxé cosa pur laacabe. Pa guinábanu pur guiráʼ ca xpinni Cristu ora rúninu oración, qué zaca nagana para laanu guni sentirnu ni biʼniʼ sentir Cristu pur laacabe (Juan 13:34, 35). Laaca naquiiñeʼ guinábanu espíritu santu (Luc. 11:13). Espíritu ca zacané laanu gápanu ca guenda ni rapa ti xpinni Cristu ora guiniʼné sti binni (biindaʼ Gálatas 5:22, 23).

PA GALÁN XPIAʼLUʼ ZACANENI CANI RIDAGULISAANELUʼ

16, 17. Ximodo riuuláʼdxiluʼ guiníʼ íqueluʼ.

16 Casi maʼ bidúʼyanu ca, ora cada tobi de ca binni ridagulisaa gaca xpiaʼcaʼ galán, zacané ni laacaʼ. Zándaca ra maʼ bíʼndanu tema riʼ, guidúʼyanu zanda guchaʼnu modo laanu. Pa zacá ni, bidii lugar gabi Stiidxaʼ Dios lii ximodo zanda guchaaluʼ modo lii (Heb. 4:12). Pablu biʼniʼ stipa pur gudii ti ejemplu galán ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa, guníʼ: «Neca rabe cayune jneza peru cadi pur nga gabe nayá ladxiduáʼ. [Jiobá] nga iníʼ pa jneza cayune o pa coʼ» (1 Cor. 4:4).

17 Pa gúninu stipa pur gápanu ca guenda ni napa Dios ne cadi guiníʼ íquenu naquiiñeʼ guicaanu jma dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa ne gusisácanu laanu la? zacanenu chuʼ ca binni ridagulisaa tobi si. Pa gutiidiláʼdxinu donda stiʼ ca xpinni Cristu ne guiníʼ íquenu galán de laacabe ziuʼnu tobi si ne laacabe (Filip. 4:8). Laaca ziuulaʼdxiʼ Jiobá ne Jesús modo laanu pa gúninu zacá (Filem. 25).

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 14]

Pa guiníʼ íquenu lu dxiiñaʼ ni runi Jesús, ximodo zanda guicaanu ca conseju ni gudii ca binnigola laanu.