Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Modo Bibaneʼ

Sesenta iza de xhamígudu... ne dérupeʼ bizulú ni

Sesenta iza de xhamígudu... ne dérupeʼ bizulú ni

Guidúʼyanu xi biʼniʼ tapa hombrehuiiniʼ ti gueelaʼ de verano stiʼ iza 1951. Cada tobi de laacabe napa biaʼ gande iza. Zuhuaacabe ra nuu ti caseta de teléfono stiʼ guidxi Ithaca (Nueva York), ne dede raqué guníʼcabe ra nuu binnilídxicabe Michigan, lowa ne California. ¡Nápacabe caadxi diidxaʼ sicarú gábicabe laacaʼ!

YENDÁ 122 precursor guidxi South Lansing (Nueva York) lu beeu febrero iza que, purtiʼ checaʼ clase 17 stiʼ Scuela stiʼ Galaad. Lade cani chiguireendú de misioneru zeeda Lowell Turner ne William (Bill) Kasten (de Michigan guirópacabe), Richard Kelsey (de lowa) ne Ramon Templeton (de California). Qué nindaa guca xhamigu guidápacabe.

Gudiʼdiʼ si gaayuʼ beeu gudiʼdiʼ ti anunciu ni bisiecheʼ laacabe: ¡chigueeda Nathan Knorr, ti xpinni Cristu ni cayuni dxiiñaʼ ndaaniʼ ca oficina ni nuu Brooklyn para guiniʼné cani chigunduuxeʼ Scuela que! Guidapaʼ hombrehuiiniʼ que guniʼcaʼ ñuuláʼdxicaʼ nuseendacabe laacaʼ ti guidxi si para gúnicaʼ dxiiñaʼ. Yanna, ñee maʼ chitidxi Nathan Knorr laacabe xi guidxi chécabe casi misioneru la?

Guiráʼ cani nuu raqué maʼ rápacaʼ gana gánnacaʼ paraa checaʼ, ngue runi, dede bibiá birí ládicabe ora bizulú caníʼ Nathan Knorr xi guidxi chécabe. Ca primé ni gucuá ridxi para tiidi lu plataforma nga guidapaʼ hombrehuiiniʼ que. Cadxíbicabe ora ziguíʼbacabe, peru laaca nuucabe nayecheʼ purtiʼ nánnacabe zié guidápacabe ti lugar si. Peru paraa chécabe yaʼ. Guiráʼ ca xcompañérucabe bidxagayaacaʼ ne gudapanacaʼ ora bieeteʼ chigúnicabe dxiiñaʼ Alemania.

Ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu guidubi Guidxilayú nabé ridxagayaacaʼ pabiáʼ naguidxi fe bisihuinni ca xpinni Cristu de Alemania dede iza 1933, dxi cayuni mandar Hitler. Stale de cani guyé scuela que rietenaláʼdxicaʼ biseendacaʼ lari ne xcaadxi cosa ni biquiiñeʼ ca xpinni Cristu ni nuu Europa gudiʼdiʼ si guiropa guendaridinde que. Ca xpinni Dios de guidxi que bisihuínnicaʼ nápacaʼ stale fe, rúnicaʼ ni riguixhe íquecaʼ, nadxibalucaʼ ne runi crecaʼ zacané Jiobá laacaʼ. Lowell rietenalaʼdxiʼ xi guníʼ ique: «¡Chigunibiaʼdu ca xpinni Cristu riʼ laapedu!». Nga runi, qué ridxagayaanu xiñee ndiʼ cayéchecabe gueelaʼ que ne rápacabe gana guiniʼnécabe binnilídxicabe ne ca xhamígucabe.

DXI ZÉCABE ALEMANIA

Biree ti barcu láʼ Homeland de ra muelle stiʼ East River (Nueva York), 27 stiʼ julio iza 1951, ndaaniʼ ni cheʼ guidapaʼ hombrehuiiniʼ riʼ ra chigúnicaʼ dxiiñaʼ ne zandaa viaje que once dxi lu nisa. Ti xpinni Cristu ni láʼ Albert Schroeder —ni bisiidiʼ ra Scuela stiʼ Galaad ne despué beeda gaca tobi de cani guyuu lu Grupu ni Zaniruʼ— bisiidiʼ laacabe caadxi diidxaʼ alemán. Cumu ndaaniʼ barcu zécabe que zeʼ caadxi binni de Alemania la? guníʼ íquecabe raqué zanda guiziidicabe xcaadxi diidxaʼ. Peru gadxé si gúcani para laacabe, purtiʼ bidiicabe cuenta gadxé diidxaʼ riníʼ ca binni que.

Yendácabe guidxi Hamburgo ti martes siadóʼ 7 stiʼ agosto, peru lu viaje que nabé biuʼchaʼ ladxidóʼcabe ne bidxé lúcabe. Raca xhoopaʼ iza de biluxe guiropa guendaridinde que ne guiráʼ ladu rihuinni modo gucaná guidxi que. Guyuucabe triste pur ni biiyacabe, ngue runi gucuaacabe ti tren ni ridiʼdiʼ huaxhinni ne zécabe Wiesbaden, raqué nga guyuu Yoo Betel dxiqué.

Birá si gueelaʼ miércoles que, siadoʼroʼ binibiáʼcabe ti Testigu de Alemania, primé biaje ngue gúʼyacabe ti Testigu de raqué. Testigu riʼ láʼ Hans, nabé runibiáʼcabe lá riʼ guidxi que. Laabe yenebe laacaʼ Betel. Bisaana Hans laacabe raqué ra nuu ti gunaa xpinni Cristu maʼ nagola ne nabé riníʼ, peru qué ganna guiníʼ inglés. Binnigola riʼ guníʼ ique zanda guiene binni intiica diidxaʼ pa guiníʼ nadipaʼ. Peru ora riniʼbe nadipaʼ la? jmapeʼ qué riénecabe laabe. Despué guyuu Erich Frost, ti Testigu ni runi dxiiñaʼ Betel, ne bigapadiuxi laacabe lu diidxaʼ inglés. ¡Dede biéchecabe óraque!

Ra maʼ ziluxe beeu agosto, guidapaʼ hombrehuiiniʼ que guyecaʼ ti guendaridagulisaa roʼ lu diidxaʼ alemán ni biree lá «Adoración Limpia» ndaaniʼ guidxi Francfort del Main. Guyé 47,432 binni ne guyuunisa 2,373, guluu guendaridagulisaa que gana ca misioneru que para gucheechecaʼ diidxaʼ. Peru gudiʼdiʼ si caadxi dxi, gudxi Natan Knorr laacabe gúnicabe dxiiñaʼ Betel.

Macaʼ biʼniʼ invitárcabe Ramon ñuu Betel Estados Unidos, peru qué niná diʼ purtiʼ jma riuulaʼdxiʼ gaca misioneru. Richard ne Bill qué ñuu dxi niníʼ íquecaʼ ñecaʼ Betel. Peru ora biiyacabe pabiáʼ nayecheʼ nuucabe raqué bidiicabe cuenta nanna Dios paraa nga jma zanda guni tobi dxiiñaʼ. Dxandíʼ, jma galán nga gúninu ni gabi Jiobá laanu que gúninu ni racaláʼdxinu. Tu maʼ bidii cuenta zacá ni, nabé ziuu nayecheʼ ratiica guseendacabe laa guni ni na Jiobá o intiica dxiiñaʼ gudiicabe laa guni.

«VERBOTEN!»

Stale betelita de Alemania nabé nayecheʼ guyuucaʼ purtiʼ nuu ca misioneru de Estados Unidos que raqué para gusiidicaʼ laacabe inglés. Peru guca ti cosa ni guluu laacabe triste. Ti dxi, laga nuucabe ra comedor, bizulú guníʼ Frost lu diidxaʼ alemán caadxi diidxaʼ naná. Guiráʼ cani nuu raqué qué liica niniʼcaʼ gastiʼ ne nisi ruuyadxicaʼ ndaaniʼ xpláducaʼ. Guidapaʼ misioneru de Estados Unidos riʼ qué gánnacaʼ xi cayaca, peru chaahuiʼ chaahuiʼ bidiicaʼ cuenta de laacaʼ ngue caníʼ Frost. Ne guca feúcabe ora xpinni Cristu que guníʼ ti diidxaʼ nadipaʼ: «VERBOTEN!» (diidxaʼ riʼ riniʼni, «¡prohibidu!»). Despué guniʼbe ni sti biaje jma nadipaʼ para cadi guiaandaʼ ni laacabe. Xi biʼniʼ ca misioneru que para guiníʼ Frost zaqué yaʼ.

Cásipeʼ biluxe gudócabe, guirácabe bireecabe nagueenda zécabe ra cuartu stícabe. Despué bisiene ti xpinni Cristu laacabe xiñee guníʼ Frost zaqué: «Para gacanetu laadu la? naquiiñeʼ guiziiditu alemán. Ngue runi bíʼchinu Frost guníʼ, laga caʼruʼ guiziiditu alemán la? guinínedu laatu inglés nuuni VERBOTEN».

Guiráʼ ca betelita que bizuubacaʼ diidxaʼ, zaqué gucanécabe cani nacubi que guiziidicaʼ alemán, ne laaca bisiidiʼ ni laacabe ti cosa: ora tuuxa xpinni Cristu ni nadxii biʼchiʼ gudii xiixa conseju, neca primé que gácani nagana para tobi, peru despué zacané ni laa. Frost bisihuinni pabiáʼ nuu gacané xquidxi Jiobá ne bisihuinni nadxii ca biʼchiʼ. a Ngue runi, guidapaʼ hombrehuiiniʼ que nabé gunnaxhiicaʼ laabe.

BIZÍʼDIDU DE CA XHAMÍGUDU

Ca ejemplu sicarú stiʼ ca xhamígunu ni qué rusaana Dios racané cani laanu chuʼnu jma gaxha de Jiobá. Casi guidapaʼ hombrehuiiniʼ ni guyé de misioneru Alemania riʼ, biziidicaʼ stale de ca xpinni Dios ni bizuubaʼ diidxaʼ neca gudíʼdicaʼ lu stale guendanagana, —stálecabe para guzéʼtenu lá cada tobi—, peru guidapaʼ hombrehuiiniʼ riʼ laaca biziidicaʼ de laacaʼ. Richard guníʼ: «Lowell randa riníʼ huiiniʼ alemán, peru laadu la? rúnidu stipa pur guizíʼdidu ni. Ne cumu laabe nga jma huaniisibe que laadu la? rinabadiidxadu laabe ni qué gánnadu de diidxaʼ ca ne ribézadu sanírube ludu». Ramon guníʼ: «Ti xpinni Cristu ni nuu Suiza gudxi laadu guiaanadu ralidxi ndaaniʼ guidxi que ti biaje dxi guyuudu de vacación primé iza nuudu Alemania. ¡Nabé biéchedu! ¡Chupa semana qué zanidu alemán! Peru qué niníʼ íquedu xi cá ique Lowell guni, gúdxibe laadu guidúʼndadu textu guiráʼ siadóʼ lu diidxaʼ alemán. Ne bicaabe laadu gúnidu ni neca qué ñuuladxeʼ ni guniʼbe. Bizíʼdidu pabiáʼ risaca nga guzúʼbadu diidxaʼ stiʼ tuuxa ni racalaʼdxiʼ gacané laadu neca nuu biaje qué chuuláʼdxidu ni. Ra gudiʼdiʼ iza, nabé gucané ni laadu, purtiʼ zacá maʼ cadi nagana para gúnidu guiráʼ ni naguixhe xquidxi Dios gaca».

Guidapaʼ amigu que laaca biziidicaʼ gusisácacaʼ ca guenda stiʼ cada tobi de laacaʼ, casi na Filipenses 2:3: «Cada tobi gaca nadóʼ ne usisaca stobi, ne cadi laca laa». Casi Lowell, Richard ne Ramon guiónnacabe biiyacabe nuu cosa ni zanda guni Bill jma jneza que laacabe. Lowell na: «Ora riuu xiixa guendanagana ne guidúʼyadu naquiiñeʼ gaca chaahuiʼ ni nagueendaca ne cadi galán modo nuu ca cosa que la? rábidu Bill guni chaahuiʼ ni, purtiʼ laabe zanda guni chaahuibe ni ne nadxibalube jma que laadu».

BICHAGANADU NE NUUDU NAYECHEʼ

Ra gudiʼdiʼ tiempu bichaganáʼ cada tobi de laacabe. Cumu nabé nadxiicabe Jiobá ne cá íquecabe gúnicabe jma lu xhiiñabe la? nga runi guca xhamígucabe ne gudixhe íquecabe guichaganácabe gunaa ni laaca cá ique guni jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Lu xhiiñacabe biziidicabe tu gudii jma nayecheʼ riuu que ni ricaa ne naquiiñeʼ gaca xhiiñaʼ Reinu primé que gúnicabe ni riuuláʼdxicabe. Ngue runi, bichaganácabe gunaa ni runi xhiiñaʼ Cristu, ne guyuu xquendaxheelacabe naguidxi ne nayecheʼ.

Para cadi gusaana de gaca xhamigu binni tuuxa o para chuʼ ti guendaxheelaʼ naguidxi la? naquiiñeʼ gúʼyacabe Jiobá casi ti binni jma risaca (Ecl. 4:12). Neca Bill ne Ramon biaanacaʼ viudu, biechenécabe xheelacabe ne modo gucané laacabe lu xhiiñaʼ Jiobá. Lowell ne Richard nabaninérucaʼ xheelacaʼ ne nuucaʼ nayecheʼ, ne Bill, bibiguetaʼ bichaganáʼ, ne gulibe ti gunaa ni gacané laabe cadi gusaana de gúnibe xhiiñaʼ Jiobá.

Ra gudiʼdiʼ iza gucuaacabe jma dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios, ngue runi yendézacabe gadxé gadxé guidxi casi Alemania, Austria, Luxemburgo, Canadá ne Estados Unidos. Cumu zitu nuucabe la? maʼ qué ñanda ñuucabe juntu stale tiempu casi racaláʼdxicabe ñácani, peru qué nusaana de nucaacabe carta ra nuucabe ne niníʼcabe ora nuucabe nayecheʼ ne ora nuucabe triste (Rom. 12:15). Gástiruʼ sti cosa jma risaca ni gusigaʼdeʼ Dios laanu que gápanu ti xhamígunu casi laacabe (Prov. 17:17). Nagana nga guidxela binni tobi ni dxandíʼ gaca xhamigu, peru ca testigu stiʼ Jiobá nápanu stale xhamígunu ne laacabe nga ca xpinni Cristu ni nuu lu guidubi Guidxilayú, ne xhamígunu ni jma risaca nga Jiobá ne Jesucristu.

Laaca gupa guidapaʼ xpinni Cristu riʼ guendanagana, casi ora guti xheelacabe, guca huarácabe, gúpacabe bixhózecabe ni maʼ nagola, bisiniisicabe xiiñicabe laga cayúnicabe xhiiñaʼ Jiobá, xcaadxi dxiiñaʼ nacubi guicaacabe ndaaniʼ xquidxi Jiobá o xiixa guendahuará huiiniʼ gápacabe pur maʼ bióʼxhocabe. Peru guiráʼ ni gudíʼdicabe bisiidiʼ ni laacabe ti cosa nabé risaca: cani dxandíʼ xhamigu tuuxa qué rusaana de gacanecaʼ cani nadxii Jiobá para gudxiilucaʼ guendanagana sticaʼ ne rúnicabe ni neca nuucaʼ gaxha o zitu de laacabe.

ZIUU DXI QUÉ ZUSAANA DE GACA XHAMÍGUDU

Lowell, Ramon, Bill ne Richard nabé sicarú nga ni bíʼnicabe bidiicabe xquendanabánicabe Jiobá dxi nápacabe 18, 12, 11 ne 10 iza ne bizulúcabe xhiiñaʼ Jiobá dxi nápacabe 17 ne biaʼ 21 iza. Bíʼnicabe ni na conseju stiʼ Eclesiastés 12:1: «Bietenalaʼdxiʼ, yanna, de [Dios] ni jma Nandxóʼ ni Bizáʼ lii, ca dxi nahuiiniluʼ».

Pa ti hombrehuiiniʼ xpinni Cristu lii, Jiobá cayuni invitar lii para gúniluʼ xhiiñaʼ guidubi dxi. Ñee zanda guicaaluʼ invitación stibe la? Pa zacá ni, zándaca pur guendanachaʼhuiʼ stiʼ Dios guibániluʼ nayecheʼ ra gácaluʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa o ni riganna ca guendaridagulisaa roʼ o ni riganna ca yoo Betel; gúniluʼ dxiiñaʼ Betel, o gácaluʼ tobi de cani nuu lu grupu ni ruuyaʼ gaca dxiiñaʼ Betel; gusiidiluʼ ra Scuela stiʼ Xhiiñaʼ Reinu o gusiidiluʼ ra Scuela stiʼ ca Precursor, o gudiiluʼ libana lu ca guendaridagulisaa roʼ. Ca misioneru ni maʼ bizéʼtenu ca nabé nayecheʼ guyuucabe purtiʼ nánnacabe gucané xhiiñacabe stale mil de ca xpinni Cristu. Ne gunda bíʼnicabe guirani purtiʼ gucuaacabe invitación stiʼ Dios ne bíʼnicabe xhiiñaʼ Jiobá de guidubi ladxidóʼcabe (Col. 3:23).

Ca dxi riʼ, Lowell, Richard ne Ramon cayúnicabe dxiiñaʼ juntu Betel ni nuu Alemania, ne nuuni Selters. Triste guininu ni, peru Bill guti lu iza 2010, ca dxi nácabe precursor especial Estados Unidos. Nabé bininani cani guca xhamígube pur sesenta iza. Peru Dios, Jiobá, qué ziuu dxi gusiaandaʼ ca xhamigu. Ora guni mandar Reinu stiʼ Dios, ziasa guiráʼ ca xpínnibe ni maʼ guti ne ziuucaʼ tobi si sti biaje.

Caadxi dxi ante gati Bill bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Guidubi naca sesenta iza riʼ, qué rietenalaʼdxeʼ pa guyuu dxi gúpadu xiixa guendanagana. Modo bidxaagadu nabé sicarú gúcani para naa». Yanna guionnaʼ ca hombre riʼ, cabézacaʼ gueeda guidxilayú cubi ca, guniʼcaʼ: «Ne dérupeʼ bizulú ni».

[Nota]

a Modo bibani Frost zeedani lu revista La Atalaya 15 stiʼ julio iza 1961, yaza 437 dede 443, Artículo 1.

[Ni caníʼ yaza 18]

Modo nayecheʼ bibánicabe bidiicabe cuenta Dios nga nanna xipeʼ nga ni jma caquiiñenu

[Ni caníʼ yaza 21]

«Guidubi naca sesenta iza riʼ, qué rietenalaʼdxeʼ pa guyuu dxi gúpadu xiixa guendanagana»

[Imagen ni zeeda lu yaza 17]

Ruzulú lácabe ladu bigaʼ ne rilúxeni ladu derechu: Richard, Lowell, Ramon ne Bill guca xhamígucaʼ dxi nuucaʼ Galaad

[Imagen ni zeeda lu yaza 18]

Luguiáʼ: cusiidiʼ Ramon ra Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ; ladu derechu: cayuni Richard placa para gaca imprimir dirección stiʼ Betel ni nuu Wiesbaden

[Imagen ni zeeda lu yaza 19]

Luguiáʼ: Erich Frost (ladu derechu) ne xcaadxi xpinni Cristu dxi yeganna Nathan Knorr laadu (ladu bigaʼ); ladu derechu: canazadu de vacación Suiza lu iza 1952

[Imagen ni zeeda lu yaza 20]

Ruzulú lácabe ladu bigaʼ ne rilúxeni ladu derechu: Richard, Bill, Lowell ne Ramon nuucaʼ juntu guidxi Selters dxi biluxe Yoo Betel lu iza 1984

[Imagen ni zeeda lu yaza 21]

Ruzulú lácabe ladu bigaʼ ne rilúxeni ladu derechu: Ramon, Richard ne Lowell