Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Bisiidiʼ naa guneʼ ni naluʼ»

«Bisiidiʼ naa guneʼ ni naluʼ»

«Bisiidiʼ naa guneʼ ni naluʼ»

«Bisiidiʼ naa guneʼ ni naluʼ, purtiʼ lii nga Dios stinneʼ.» (SAL. 143:10)

CANI NAQUIIÑEʼ GUIETENALÁʼDXINU

Xi biʼniʼ David para bisihuinni biiyaʼ ca cosa que casi ruuyaʼ Jiobá cani.

Xi gucané David para gunda biene xi racalaʼdxiʼ Dios.

Xi naquiiñeʼ gúninu para chuulaʼdxiʼ Jiobá modo runi adorarnu laa.

1, 2. Xi zabeendunu pa gudiʼnu lugar gusiidiʼ Dios laanu, ne xi ejemplu galán bisaana rey David.

 ÑEE huaquiiñeluʼ ti mapa para gúʼyaluʼ ximodo chindaluʼ xiixa lugar la? Cumu dede ante nga biʼyuʼ lugar que la? gucaneni lii para gudíxheluʼ ximodo chindaluʼ raqué jma nagueenda. Laaca zanda gúninu zacá ora maʼ chitixhe íquenu gúninu xiixa ni nabé risaca. Pa gudiʼnu lugar gusiidiʼ Jiobá laanu la? zanda sanu lu neza ni maʼ gudíxhebe para laanu (Is. 30:21).

2 David, hombre ni guca rey stiʼ Israel, bisaana ti ejemplu galán para laanu, purtiʼ lu stale de cosa ni bíʼnibe biaʼ dxi bibánibe, qué ñaandaʼ laabe naquiiñeʼ gúnibe ni na Dios. Guietenaláʼdxinu caadxi de cani bizaacabe ti guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de laabe, purtiʼ bíʼnibe ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼbe (1 Rey. 11:4).

BISISACA DAVID LÁ DIOS

3, 4. 1) Xiñee gunda bicaalú David Goliat. 2) Ximodo biʼyaʼ David lá Dios.

3 Guiníʼ íquenu dxi gudindené David ti filisteu láʼ Goliat. Nasoo gigante que biaʼ chonna metru ne canacaa guiráʼ clase guiibaʼ para tindené. Xiñee gunda bicaalú David laabe yaʼ (1 Sam. 17:4, biiyaʼ ni cá ñee yaza). Bíʼnibe ni purtiʼ nadxibalube la? O purtiʼ nápabe fe Dios. Zándaca bíʼnibe ni pur cani bizéʼtenu riʼ. Peru ni jma bicaa laabe chebe nga respetu nápabe Jiobá ne respetu ni runi sentirbe pur lá Dios. Ngue runi, guizáʼ cadxiichibe ora gunabadiidxabe: «Tuu nga filisteu ni caʼruʼ gaca circuncidar riʼ para gucaalú ne guni burla ca soldadu stiʼ Dios ni nabani yaʼ» (1 Sam. 17:26).

4 Ne ora bizuhuaa David nezalú Goliat, guníʼ: «Lii zeeduʼ ra nuaaʼ né ti espada, ti lanza ne ti lanzahuiiniʼ, peru naa ziniáʼ lá Jiobá, Dios stiʼ stale binni nanda guiibaʼ ra nuuluʼ, Dios stiʼ ca soldadu stiʼ Israel, laabe nga cucaaluluʼ ne cayuni búrlaluʼ» (1 Sam. 17:45). Cumu runi cré David zanda gacané Jiobá laa la? biitibe gigante que né ti pedrada si. Peru cadi dxi que si nga biʼniʼ crebe Jiobá, sínuque bíʼnibe ni biaʼ dxi bibánibe ne biʼniʼ respetarbe lá Jiobá guiráʼ ora. Dede gúdxibe ca israelita gusisácacaʼ lá Jiobá. Biblia na: «Laguiníʼ sicaríʼ: “Bilá laadu Dios ni rulá, bitagulisaa laadu ne bilá laadu de lu náʼ ca guidxi roʼ, para gusisácadu laluʼ, Dios ni nayá, ne gusíʼdidu binni de lii» (1 Crónicas 16:35).

5. Xi guendanagana zándaca guidxaagalunu cásica gudiʼdiʼ David ora gudindené Goliat.

5 Ñee ridxátipa ladxidoʼloʼ purtiʼ nápaluʼ Jiobá casi Dios stiluʼ la? (Jer. 9:24.) Ximodo runi sentirluʼ ora guiníʼ ca vecinu stiluʼ, cani runineluʼ dxiiñaʼ o ca binnilídxiluʼ mal de Jiobá ne de ca Testigu stiʼ yaʼ. Ñee rusiéneluʼ laacabe cadi jneza ni cayúnicabe ne nannuʼ zacané Jiobá lii la? Dxandíʼ nuu ti «tiempu para cadi guininu», peru cadi naquiiñeʼ guituílunu purtiʼ nácanu testigu stiʼ Jiobá ne discípulo stiʼ Jesús (Ecl. 3:1, 7; Mar. 8:38). Nécapeʼ rácanu nachaʼhuiʼ ne ruyúbinu ximodo guicábinu cani qué riná gucaadiaga laanu, qué chuʼ dxi gácanu casi ca israelita ni «bidxibi xhaataʼ» ora binadiágacaʼ guiráʼ ni guníʼ Goliat (1 Sam. 17:11). Naquiiñeʼ guicábinu laacabe para gusisácanu lá Jiobá. Racaláʼdxinu gunibiáʼ chaahuiʼ binni tupeʼ nga Dios, nga runi riquiiñenu Stiidxabe para gúʼyacabe pabiáʼ risaca chúʼcabe gaxha de laabe (Sant. 4:8).

6. Xi jma gucuá ique David ante tindené Goliat, ne xii nga ni jma naquiiñeʼ guicá íquenu.

6 Laaca rizíʼdinu sti cosa risaca ora guidúʼyanu modo gudinde David ne Goliat. Ora yendá David ra nuu ca soldadu que gunabadiidxaʼ: «Xi gudiicabe hombre ni guuti filisteu riʼ ne gusiá lá guidxi Israel yaʼ». Óraque bicabi ca hombre nuu raqué laabe ni maca guniʼcaʼ: «Hombre ni guuti laabe, zudii rey ca laa stale bidxichi, ne laaca zudii rey ca hombre riʼ [ti] xiiñidxaapaʼ» (1 Sam. 17:25-27). Peru qué nicá ique si David ni chigudii rey que laa, sínuque gucuá íquebe sti cosa jma risaca: gusisácabe Dios. Biblia na: «Yannadxí zudii Jiobá lii lu nayaʼ, ne naa dxandipeʼ zuuteʼ lii ne zaxhaʼ íqueluʼ; ne guiráʼ ca filisteu ni gati yannadxí zulaaʼ laacaʼ lu ca maniʼ ripapa ne maniʼ duxhuʼ nuu lu guidxilayú; ne zanna binni de guiráʼ ladu nuu ti Dios ni cayapa guidxi Israel. Ne guiráʼ binni riʼ zanna qué riquiiñeʼ Jiobá espada nin lanza para gulá, purtiʼ stibe guendaridinde riʼ ne laabe dxandipeʼ zudiibe laatu lu nadu» (1 Samuel 17:46, 47). Yanna laanu yaʼ. Ñee jma cá íquenu gunibiáʼ binni laanu, gápanu stale bidxichi o gácanu tuuxa ndaaniʼ guidxilayú la? Cadi dxandíʼ racaláʼdxinu gácanu casi David la? laa biindaʼ sicaríʼ: «Lagusisacané naa Jiobá, ne guiranu gusisácanu labe» (Sal. 34:3). Nga runi, guni crenu zacané Jiobá laanu ne guicá íquenu gusisaca binni labe jma que laanu (Mat. 6:9, TNM).

7. Xi zanda gúninu para gaca fe stinu naguidxi ti cadi gusaana de gucheechenu diidxaʼ pa qué naʼ binni gucaadiaga laanu.

7 Biʼniʼ cré David zacané Jiobá laa, ngue runi guca nadxibalú ora gudindené Goliat. Nabé naguidxi fe gúpabe, purtiʼ dede dxi rigápabe dendxuʼ biziidibe naquiiñeʼ guni crebe Jiobá guiráʼ dxi (1 Sam. 17:34-37). Laanu laaca naquiiñeʼ gaca fe stinu naguidxi ti gucheechenu diidxaʼ, jmaruʼ si ora qué naʼ binni gucaadiaga laanu. Zanda gaca fe stinu naguidxi pa guni crenu Dios lu guiráʼ ni gúninu. Casi pa ziuunu ndaaniʼ carru, zanda guzulú guinínenu binni ni zuba gaxha de laanu de stiidxaʼ Dios. Ne laaca zanda guinínenu ca binni ni ridxaaganu lu calle ora maʼ ziuunu de yoo pur yoo (Hech. 20:20, 21).

NABÉ BISISACA DAVID CA LEY STIʼ JIOBÁ

8, 9. Ximodo bisihuinni David riuulaʼdxi guni ni na Jiobá.

8 Sti ejemplu ra bisihuinni David runi cré Jiobá nga purtiʼ biiyabe Saúl, rey stiʼ Israel, casi biʼyaʼ Jiobá laa. Cumu bidxiichiné Saúl laabe la? chonna biaje gucalaʼdxiʼ nuquiidiʼ laabe cueʼ yoo ora bindaa ti lanza laabe. Peru guxha David xtiru ca lanza que ne qué niná nuquixe ni biʼniʼ Saúl laa. Últimu la? gupa xidé bixooñebe de raqué (1 Sam. 18:7-11; 19:10). Óraque gulí Saúl chonna mil hombre de Israel para chiyubi laabe lu desiertu (1 Sam. 24:2). Ti dxi qué ñanna Saúl biuu ndaaniʼ ti cueva ra nucaachilú David ne ca xpinni. Ñanda nunduuxeʼ David rey riʼ oraqueca. Ne cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu: maca gulí Dios David para gaca rey lugar stiʼ Saúl ndaaniʼ guidxi Israel (1 Sam. 16:1, 13). Ne pa nucaadiágabe conseju stiʼ ca xpínnibe, ñuutibe Saúl. Peru lugar de ngue guniʼbe sicaríʼ: «Naa qué zanda diʼ gusigaanayaʼ para gunenaʼyaʼ binni ni gulí Jiobá, purtiʼ cadi jneza diʼ ruuyabe ni» (1 Sam. 24:4-7). Qué niná David nibee laabe lu trono stibe, purtiʼ nácarube rey ni gulí Dios. Cumu ti ndaa si xhaba rey que nga bigá David la? bisihuinni qué racalaʼdxiʼ guniná laabe (1 Sam. 24:11).

9 Cumu nanna David Jiobá nga gulí Saúl la? biʼniʼ respetarbe rey riʼ últimu biaje bíʼyabe laa. Gúcani dxi yendá David ne Abisai ra nuu Saúl ne ca xpinni, peru nabé nisiaasiʼ rey riʼ ora yendácabe laa. Guníʼ ique Abisai Dios ngue bisaana xhenemigu David lu náʼ. Ngue runi, gunábabe David gudii lugar laabe guutibe Saúl ra nisiaasiʼ que né lanza stibe, peru qué niná David ñúnibe ni (1 Sam. 26:8-11). Cumu rudiibe lugar gabi Dios laabe xi naquiiñeʼ gúnibe la? gudixhe íquebe gúnibe ni na, neca gucalaʼdxiʼ Abisai nucaa laabe ñúnibe xiixa ni cadi jneza.

10. Xi guendanagana zándaca guidxaagalunu, ne xi zacané laanu para cadi guiábanu lu trampa ca.

10 Laaca ziuu ora zadxaaganu binni ni gacalaʼdxiʼ gucaa laanu guiníʼ íquenu casi riníʼ ique binni guidxilayú, ti cadi gudiʼnu lugar gabi Jiobá laanu xii nga ni jma jneza gúninu. Cásica Abisai, zándaca gucaa tuuxa laanu gúninu xiixa sin guiníʼ íquenu ximodo ruuyaʼ Dios ni. Para cadi guiábanu lu trampa riʼ, naquiiñeʼ guiene chaahuinu xi riníʼ ique Jiobá de laani ne quixhe íquenu sanu lu neza ni maʼ gudixhe Dios para laanu.

11. Ximodo bisihuinni David jma risaca para laa guni ni na Dios, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe.

11 Sicaríʼ biʼniʼ orar David Jiobá: «Bisiidiʼ naa guneʼ ni naluʼ». Biblia na: «Huayetenaladxeʼ ca dxi ni maʼ gudiʼdiʼ; maʼ guníʼ iqueʼ lu guiráʼ ni maʼ bíʼniluʼ; de guidubi ladxiduáʼ rizaaladxeʼ gunebiaʼyaʼ cani bizaʼluʼ. Bisiidiʼ naa de guendanachaahuiʼ stiluʼ siadoʼroʼ, purtiʼ lu naluʼ nga riguixhe ladxiduáʼ. Biluíʼ naa ladu sayaʼ, purtiʼ maʼ bidieeʼ xquendanabaneʼ lii. Bisiidiʼ naa guneʼ ni naluʼ, purtiʼ lii nga Dios stinneʼ. Nachaʼhuiʼ espíritu stiluʼ; guluiʼni naa guneʼ ni jneza» (Salmo 143:5, 8, 10). Lugar de niníʼ ique David laasi zanda guni xiixa o nudii lugar nucaacabe laa nuchee la? jma gucuá ique gusiidiʼ Dios laa ca neza stiʼ. Nga runi gunda guniʼbe: «De guidubi ladxiduáʼ rizaaladxeʼ gunebiaʼyaʼ cani bizaʼluʼ». Laaca zanda guiene chaahuinu xi racalaʼdxiʼ Jiobá pa guidúʼndanu Biblia, guiénenu ni ne guiníʼ íquenu lu ca relatu ni rusihuinni ximodo huayacané Jiobá binni.

BIENE DAVID CA PRINCIPIU NI BIQUIIÑEʼ PARA GUʼTAʼ LEY

12, 13. Xiñee bixhii David nisa beedané chonna de ca hombre stiʼ.

12 Laaca galán chinándanu ejemplu stiʼ David, purtiʼ jneza modo biénebe ca principiu ni biquiiñeʼ Dios para gudixhe Ley ne guyuuláʼdxibe chinándabe cani. Guidúʼyanu xi guca dxi guniʼbe racaláʼdxibe guebe caadxi nisa bizé nuu Belén. Guyé chonna de ca hombre stibe yecaa nisa que neca guyuu xquendanabánicaʼ ra naxoo, purtiʼ ca filisteu nga cayuni mandar guidxi que. Peru «qué niná David ñeʼ nisa que, sínuque bixhiibe ni para Jiobá». Xiñee yaʼ. Laaca laabe bisiénebe: «¡Qué zanda diʼ guneʼ ndiʼ, purtiʼ runeʼ respetar Dios stinneʼ! Zeeʼ xa rini stiʼ ca hombre riʼ ra guluucaʼ xquendanabánicaʼ ra naxoo. Purtiʼ guluucabe xquendanabánicabe ra naxoo para beedanécabe ni» (1 Crón 11:15-19).

13 Cumu runibiáʼ chaahuiʼ David Ley la? nánnabe cadi naquiiñeʼ gueʼ binni rini, sínuque naquiiñeʼ guixiini nezalú Jiobá. Laaca riénebe xiñee bidii Dios Ley que, purtiʼ Ley que na: «Xhialma beela ca [o guendanabani stini] nuuni lu rini». Peru xiñee qué ninabe ñeʼbe ni pa cadi rini ni yaʼ. Purtiʼ biénebe xi principiu biquiiñeʼ Dios para gudixhe Ley que: para Jiobá nabé risaca rini. Cumu guluu ca hombre que xquendanabani ra naxoo la? nusihuínnibe qué risaca rini sticaʼ pa ñeʼbe nisa que. Ngue runi guniʼbe qué zanda diʼ guebe ni, sínuque jma jneza guxhiibe ni layú (Lev. 17:11; Deut. 12:23, 24).

14. Xi gucané David para biiyaʼ ca cosa que casi ruuyaʼ Jiobá cani.

14 Nabé gucuá ique David chindá ca Ley stiʼ Dios ndaaniʼ ladxidóʼ. Ngue runi biindabe sicaríʼ: «Riecheʼ ora guneʼ ni naluʼ, Dios stinneʼ, ne nuu ca ley stiluʼ ndaaniʼ ladxiduáʼ» (Sal. 40:8). Biindabe ne biénebe ca ley stiʼ Dios ne guníʼ íquebe de laani. Nánnabe zabeendube ni galán pa gúnibe ni na Dios. Ngue runi, cadi zinándasibe ni cá lu Ley stiʼ Moisés, sínuque riénebe ca principiu ni biquiiñeʼ Dios para gudixhe ley que. Ora guidúʼndanu Biblia, galán guiníʼ íquenu de laani ne uguʼnu cani ndaaniʼ ladxidoʼno. Zacá zánnanu xi ribeza Jiobá gúninu ne zusiéchenu laabe.

15. Ximodo bisihuinni Salomón huaxiéʼ biʼniʼ respetar Ley stiʼ Dios.

15 Salomón, xiiñiʼ David, gucuaa stale ndaayaʼ stiʼ Jiobá. Peru ra gudiʼdiʼ tiempu maʼ qué ñuni respetarbe Ley stiʼ Dios. Tobi de ca ley que na cadi naquiiñeʼ gapa rey stiʼ Israel stale xheelaʼ, peru qué nuzuubaʼ Salomón diidxaʼ (Deut. 17:17). Bichaganabe stale gunaa de sti guidxi. Ra bióʼxhobe «bicuudxi ca xheelabe ladxidoʼbe para guni adorarbe xcaadxi dios». Qué gánnanu xi guníʼ íquebe, peru «maʼ qué ninándadibe Jiobá de guidubi ladxidoʼbe casi biʼniʼ David bixhózebe» (1 Rey. 11:1-6). ¡Nabé risaca gudiʼnu lugar gabi ca ley ne ca principiu zeeda lu Stiidxaʼ Dios laanu xi naquiiñeʼ gúninu! Ne tuuxa ni caníʼ ique guichaganáʼ, jmaruʼ si naquiiñeʼ chinanda cani.

16. Xi zúninu pa riénenu principiu ni biquiiñeʼ Dios para gudixhe ley ra na guichagananu «ti xpiini Señor».

16 Yanna, pa chuʼ tuuxa ni qué runi adorar Dios gusihuinni cayuulaʼdxiʼ ti xpinni Cristu yaʼ. Ni guni Testigu riʼ zusihuinni pa riníʼ íquebe casi David o casi Salomón. Cani dxandíʼ xpinni Cristu rinándacaʼ mandatu ra na guichaganacaʼ «ti xpinni Señor» (1 Cor. 7:39). Pa cá ique ti xpinni Cristu guichanáʼ, naquiiñeʼ guyubi tobi ni maʼ bidii laa Jiobá ne ni maʼ guyuunisa. Ne pa riénenu principiu stiʼ ley riʼ, qué zachagananu tobi ni qué runi cré, ne pa gacaláʼdxibe gusihuínnibe riuuláʼdxibe laanu, naquiiñeʼ gucáʼnanu laabe.

17. Xi zacané laanu para cadi guiábanu lu trampa de gúʼyanu película ra ridiʼdiʼ cosa dxabaʼ.

17 Nabé yenanda David ca ley stiʼ Dios, ne pa chinándanu ejemplu stibe zacaneni laanu para cadi guiábanu lu trampa de gúʼyanuʼ película ra ridiʼdiʼ cosa dxabaʼ. Biindaʼ ca relatu zeeda raríʼ, guníʼ ique lu ca principiu stini ne biʼniʼ stipa pur guiéneluʼ xi riníʼ ique Dios de laani. Biblia na: «Cadi gudiiluʼ lugar guʼyaʼ luáʼ cosa qué iquiiñeʼ; gucané naa para guibaneʼ lu ca neza stiluʼ» (Salmo 119:37; biindaʼ Mateo 5:28, 29 ne Colosenses 3:5). Pa guiníʼ íquenu pabiáʼ risaca ca ley stiʼ Dios, zacanécani laanu para cadi guiábanu lu trampa de gúʼyanu película ra ridiʼdiʼ cosa dxabaʼ.

GUINÍʼ ÍQUENU CASI RINÍʼ IQUE DIOS GUIRÁʼ ORA

18, 19. 1) Neca binni ruchee David, xiñee guyuulaʼdxiʼ Jiobá modo biʼniʼ adorarbe laa. 2) Xi maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ.

18 Neca bisaana David ejemplu galán para laanu, biaʼ dxi bibánibe laaca bicheebe ne naroʼbaʼ ca pecadu bíʼnibe (2 Sam. 11:2-4, 14, 15, 22-27; 1 Crón. 21:1, 7). Peru lu cada tobi de laani bisihuínnibe guca arrepentirbe. Nga runi zanda guininu guzanebe Dios de guidubi ladxidoʼbe (1 Rey. 9:4). Xiñee yaʼ. Purtiʼ bíʼnibe stipa pur gúnibe guiráʼ ni riuulaʼdxiʼ Dios.

19 Neca binni ruchee laanu, zanda guni adorarnu Jiobá modo riuulaʼdxiʼ. Para nga naquiiñeʼ guidúʼndanu Stiidxabe ne guicá íquenu guiénenu ni, guiníʼ íquenu lu ni cazíʼdinu ne gúninu ni nácani nagueendaca. Zacá zanda guininu casi guníʼ salmista que ora biʼniʼ orarbe Jiobá: «Bisiidiʼ naa guneʼ ni naluʼ».

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 5]

Xiñee qué ñuuti David Saúl neca ñanda ñuni ni

[Imagen ni zeeda lu yaza 6]

Xi rizíʼdinu ora ridúʼndanu relatu ra na qué niná David ñeʼ nisa bedané ca xpinni