Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua faaite Iesu i te haehaa

Ua faaite Iesu i te haehaa

“Ua horoa ˈtu na hoi au i te haapaoraa na outou, o ta ˈu i rave iho ia outou nei, ia na reira atoa hoi outou.”—IOA. 13:15.

1, 2. Eaha ta Iesu i haapii i ta ˈna mau aposetolo i te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua?

 TEI ta ˈna mau aposetolo ra o Iesu i te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua. Te tamaa ra ratou i roto i te piha i nia o te hoê fare i Ierusalema. Ua tia aˈera Iesu i nia, ua vaiiho atura i to ˈna ahu e ua tatua ihora ia ˈna i te hoê ahu horoi. Horoi atura oia i te avae o ta ˈna mau pǐpǐ e te pape ta ˈna i tuu i roto i hoê auˈa e tamǎrô atura e te ahu horoi. E ua rave faahou maira i to ˈna ahu. Tera te haehaa mau! No te aha Iesu i na reira ˈi?—Ioa. 13:3-5.

2 Ua faataa Iesu: “Te ite nei outou i ta ˈu i rave iho ia outou nei? . . . Ua horoi una hoi au o te Orometua e te Fatu i to outou avae, e horoi atoa hoi outou i to outou iho avae e tia ˈi. Ua horoa ˈtu na hoi au i te haapaoraa [aore ra hiˈoraa] na outou, o ta ˈu i rave iho ia outou nei, ia na reira atoa hoi outou.” (Ioa. 13:12-15) Ua horoa ïa Iesu i te hoê haapiiraa o te mau roa i roto i te feruriraa o ta ˈna mau aposetolo e o te faaitoito ia ratou ia haehaa noa.

3. (a) Mea nafea Iesu i te faaiteraa e mea faufaa te haehaa? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai?

3 Ua faaite ê na Iesu i te faufaaraa o te haehaa hou oia a horoi ai i te avae o ta ˈna mau aposetolo. A mârô ai vetahi o ratou no te ite o vai te mea rahi aˈe, ua rave Iesu i te hoê tamaiti iti e ua parau atura: “O tei ite mai i teie nei tamaiti iti, no to ˈu nei iˈoa, ua ite ïa ia ˈu; e o tei ite mai ia ˈu ra, ua ite ïa i tei tono mai ia ˈu nei; o tei iti roa hoi i roto ia outou na, o te hau ïa.” (Luka 9:46-48) Ua ite Iesu e te imi ra te mau Pharisea i te roo i parau ai oia i roto i ta ˈna taviniraa: “O tei faateitei hoi ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o tei faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.” (Luka 14:11) Te hinaaro nei iho â Iesu ia haehaa ta ˈna mau pǐpǐ, oia hoi ia haehaa to ratou aau, eiaha râ ia teoteo e ia faateitei. No te pee i to ˈna hiˈoraa, e hiˈopoa maite anaˈe i to ˈna haehaa. E hiˈo atoa mai tatou e nafea te taata haehaa e vetahi ê e faufaahia ˈi i tera huru maitai.

“AORE HOI AU I ORAI TIA I MURI”

4. Mea nafea te Tamaiti fanau tahi a te Atua i te faaiteraa i te haehaa i nia i te raˈi?

4 Ua faaite ê na te Tamaiti fanau tahi a te Atua i te haehaa hou a haere mai ai i te fenua. I ora na oia e to ˈna Metua i te raˈi ehia maororaa. Te faataa ra te buka a Isaia i to raua taairaa piri ma te parau: “Ua horoa mai te Fatu ra o Iehova ia ˈu i te arero o te feia ite, ia tia ia ˈu i[a] parau atu i te parau au i tei rohirohi ra. Te faaara nei oia i tera poipoi, i te[ra] poipoi, te faaara nei oia i tau tariˈa, ia haapao vau mai te taata e haapii ra. Ua faafatafata te Fatu ra o Iehova i tau tariˈa, e aore hoi au i patoi atu; aore hoi au i orai tia i muri.” (Isa. 50:4, 5) Ua hinaaro mau Iesu e ia haapii Iehova ia ˈna. Ua faaite oia i te haehaa e ua haapao maite i ta te Atua i haapii atu. Ua ite roa ˈtu Iesu i te haehaa o Iehova a aroha hamani maitai ai oia i te huitaata hara.

5. Ei melahi rahi ra o Mikaela, mea nafea Iesu i te faaiteraa e mea haehaa oia e ua ite o ˈna i to ˈna mau otia a mârô ai raua te Diabolo?

5 E ere te mau melahi atoa mai te Tamaiti fanau tahi a te Atua. Aita te melahi tei riro mai o Satani te Diabolo i hinaaro ia haapii Iehova ia ˈna. Aita o ˈna i faaite i te haehaa, ua teoteo mai râ e ua patoi atura ia Iehova. Area o Iesu, ua oaoa noa oia i to ˈna tiaraa i nia i te raˈi e ua faaohipa maitai noa i te reira. A ‘mârô ai raua e te Diabolo no nia i te tino o Mose,’ aita Iesu i rave i te tahi noa ˈˈe mea aita i tia ia ˈna noa ˈtu e o ˈna te melahi rahi ra o Mikaela. Ua faaite râ te Tamaiti a te Atua i te haehaa e ua vaiiho e na Iehova, te Haava teitei roa ˈˈe o te ao taatoa, e haapao i te reira ia au i to ˈNa hinaaro e i te taime tano.—A taio i te Iuda 9.

6. No te aha e parau ai e ua faaite Iesu i te haehaa a farii ai i te tavini mai te Mesia?

6 I nia i te raˈi, mea papu e ua haapii atoa Iesu i te mau parau rii faufaa atoa i tohuhia no nia i to ˈna oraraa i nia i te fenua mai te Mesia. Ua ite ê na iho â ïa oia i te mau mauiui e tiai ra ia ˈna. Noa ˈtu râ, ua farii Iesu i te ora i nia i te fenua e i te pohe mai te Mesia fafauhia. No te aha? Ma te faataa i te haehaa o te Tamaiti fanau tahi a te Atua, ua papai te aposetolo Paulo: “O te huru ïa oia no te Atua, e aore oia i parau e haru toroa ia faito atoa oia i te Atua, haapae atura râ i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru, i te fanauraa mai ma te huru o te taata nei.”—Phil. 2:6, 7.

EI TAATA, “UA FAAHAEHAA OIA IA ˈNA IHO”

E nafea tatou e faufaahia ˈi i te haehaa o Iesu?

7, 8. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna haehaa i to ˈna tamarii-rii-raa e i roto i ta ˈna taviniraa?

7 Ua papai Paulo no nia ia Iesu: “E no te mea oia i itea mai te taata nei i te huru, ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe.” (Phil. 2:8) Ua faaite Iesu i te haehaa mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â. Noa ˈtu e mea tia ore to ˈna na metua, Iosepha raua Maria, ua “faaroo” noa o ˈna ia raua ma te haehaa. (Luka 2:51) E hiˈoraa maitai mau â oia no te feia apî o te haamaitaihia e te Atua no to ratou auraro aau tae i to ratou mau metua!

8 Ei taata paari, ua faaite Iesu i te haehaa ma te rave na mua i to Iehova hinaaro, eiaha to ˈna iho. (Ioa. 4:34) I roto i ta ˈna taviniraa, ua faaohipa Iesu Mesia i to te Atua iˈoa e ua tauturu i te taata aau haavare ore ia ite papu i te mau huru maitatai o Iehova e i ta ˈNa opuaraa no te huitaata. Ua ora atoa Iesu ia au i ta ˈna i haapii atu no nia ia Iehova. Ei hiˈoraa, i roto i ta ˈna pure tuiroo, ua faahiti na mua Iesu: “E to matou Metua i te ao r[a], ia raa to oe iˈoa.” (Mat. 6:9) Ua haapii ïa oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaraa na mua i to Iehova iˈoa e ua na reira atoa oia. I te pae hopea o ta ˈna taviniraa, ua tia ia ˈna ia pure ia Iehova: “Ua faaite atu hoi au ia ratou [te mau aposetolo], e e faaite atu â vau, i to oe iˈoa.” (Ioa. 17:26) Hau atu â, ua faahanahana noa Iesu ia Iehova no te mau mea atoa ta ˈna i rave i te roaraa o ta ˈna taviniraa.—Ioa. 5:19.

9. Eaha ta Zekaria i tohu no nia i te Mesia, e mea nafea Iesu i te faatupuraa i te reira?

9 Ua tohu Zekaria no nia i te Mesia: “A oaoa hua na oe, e te tamahine o Ziona e; a pii na, e te tamahine o Ierusalema e; inaha, te haere maira to arii ia oe ra: e parau-tia ta ˈna, e o te Ora hoi oia, haehaa to ˈna, i te parahiraa i nia i te asini, e te pinia, te fanauˈa o te asini.” (Zek. 9:9) Ua tupu te reira i te tomoraa Iesu i Ierusalema hou te oroa Pasa i te matahiti 33. Ua vauvau te nahoa i to ratou ahu e i te amaa raau i nia i te eˈatia. E ua huehue ihora te oire atoa i to ˈna taeraa mai. Noa ˈtu e ua farii te taata ia ˈna ei Arii, ua vai haehaa noa o Iesu.—Mat. 21:4-11.

10. Eaha ta te auraro o Iesu e tae roa ˈtu i te pohe i haapapu?

10 Ua faaite Iesu Mesia i te haehaa e te auraro e tae roa ˈtu i to ˈna pohe i nia i te pou haamauiuiraa. Ua haapapu ïa oia e e nehenehe te taata e vai taiva ore ia Iehova noa ˈtu te tamataraa ino mau. Ua faaite atoa oia e ua haavare Satani i te parauraa e e tavini te taata ia Iehova no te mau hinaaro miimii. (Ioba 1:9-11; 2:4) Ua haapapu te taiva ore tia roa o te Mesia e o Iehova iho â te Arii parau-tia o te ao taatoa. Mea papu e ua oaoa Iehova i te ite i ta ˈna Tamaiti haehaa ia tapea maite i to ˈna taiva ore.—A taio i te Maseli 27:11.

11. E fanaˈo te huitaata i teihea tiaturiraa maoti te tusia taraehara o Iesu Mesia?

11 Ua aufau atoa Iesu i te hoo no te huitaata a pohe ai i nia i te pou haamauiuiraa. (Mat. 20:28) E nehenehe ïa Iehova e faaore i ta tatou mau hara ia au i ta ˈna mau titauraa parau-tia e e horoa mai i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. Ua papai Paulo: “Ua taea-atoa-hia te taata atoa i te tia ia ora, i te parau-tia a te taata hoê ra.” (Roma 5:18) Maoti te pohe o Iesu e tiaturi ai te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua i te ora pohe ore i nia i te raˈi e te mau “mamoe ê atu” i te ora mure ore i nia i te fenua.—Ioa. 10:16; Roma 8:16, 17.

‘TE HAEHAA NEI TO ˈU AAU’

12. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te mǎrû e te haehaa i nia i te taata tia ore?

12 Ua parau Iesu i te feia atoa “i haa rahi, e tei teiaha i te hopoia” ia haere ia ˈna ra. Ua na ô oia: “A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua.” (Mat. 11:28, 29) No to ˈna haehaa e mǎrû, mea hamani maitai e te paetahi ore Iesu i nia i te taata tia ore. Aita oia i titau rahi roa i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua haapopou e ua faaitoito Iesu ia ratou, a ore atu ai ratou e manaˈo e mea maˈua aore ra mea faufaa ore ratou. E ere roa ˈtu Iesu i te mea etaeta. Ua haapapu râ o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ e e itoitohia ratou ia haafatata ˈtu ratou ia ˈna a faaohipa ˈtu ai i ta ˈna mau haapiiraa. Mea mǎrû hoi ta ˈna zugo e mea mâmâ ta ˈna hopoia. Aita te tane, te vahine, te feia apî e te feia paari i haama i te haere ia ˈna ra.—Mat. 11:30.

E pee anaˈe i te aroha o Iesu

13. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te aroha i nia i te feia mea fifi to ratou oraraa?

13 Ua aroha Iesu i te mau taata i Iseraela mea fifi to ratou oraraa. E ma te here ua horoa oia i ta ratou e hinaaro mau ra. I pihaiiho ia Ieriko, ua farerei oia e piti matapo, o Baretimaio te iˈoa o te tahi. Ua ani noa raua i ta Iesu tauturu, ua avau atura râ te nahoa ia raua ia mamû. Mea ohie ia ore e haapao i te taparuraa a teie na taata matapo! Teie râ, ua ani Iesu e ia arataihia raua ia ˈna ra e no to ˈna aroha, faaaraara aˈera i to raua mata. Oia mau, mai to ˈna Metua ra o Iehova, ua faaite Iesu i te haehaa e i te aroha hamani maitai i te feia hara.—Mat. 20:29-34; Mar. 10:46-52.

“O TE FAAHAEHAA IA ˈNA IHORA, E FAATEITEIHIA ÏA”

14. Eaha te mau faahopearaa maitai o te haehaa o Iesu?

14 Ua faatupu te haehaa o Iesu Mesia i te oaoa e ua faufaa-rahi-hia vetahi ê. Ua oaoa Iehova i te ite i ta ˈna Tamaiti here ia auraro i to ˈNa hinaaro. Ua itoitohia te mau aposetolo e pǐpǐ i te mǎrû e te haehaa o Iesu. Ua turai to ˈna hiˈoraa, ta ˈna mau haapiiraa e ta ˈna mau haapopouraa mahanahana ia ratou ia haere i mua i te pae varua. Ua faufaahia te taata e rave rahi i te haehaa o Iesu, ua fanaˈo hoi ratou i ta ˈna tauturu, ta ˈna mau haapiiraa e faaitoitoraa. Inaha, maoti te tusia o Iesu, e fanaˈo te taata atoa o te faatupu i te faaroo ia ˈna i te mau haamaitairaa mure ore.

15. Ua faufaahia anei Iesu i te faaiteraa i te haehaa? Mea nafea?

15 Ua faufaahia anei Iesu i te faaiteraa i te haehaa? E, ua parau hoi oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “O te faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.” (Mat. 23:12) Tera iho â tei tupu no ˈna. O ta Paulo ïa e faataa ra: “I faateitei roa ˈtu ai te Atua ia [Iesu], e ua horoa hoi i te iˈoa i hau ê roa i te mau iˈoa atoa nei no ˈna; ia tuu te mau turi atoa i raro, to te raˈi, to nia i te fenua e to raro aˈe i te fenua, i te iˈoa o Iesu ra; e ia faˈi te mau vaha atoa, e o Iesu Mesia te Fatu, e hanahana ˈtu te Atua Metua.” No to Iesu haehaa e taiva ore i nia i te fenua, ua faateitei te Atua ra o Iehova i ta ˈna Tamaiti ma te horoa ia ˈna ra te mana i nia i to te raˈi e i nia i to te fenua.—Phil. 2:9-11.

E ARO IESU NO TE “FAATUPU I TE PARAU MAU, E TE MǍRÛ”

16. Na te aha e haapapu ra e e faaite noa te Tamaiti a te Atua i te haehaa?

16 E faaite noa te Tamaiti a te Atua i te haehaa. Ma te tohu eaha ta Iesu e rave i nia i to ˈna mau enemi ei Arii i nia i te raˈi, ua himene te fatu salamo: “E ma to mana ra, a horo ai ma te maitai, ei faatupu i te parau mau, e te mǎrû [aore ra haehaa], e te parau-tia.” (Sal. 45:4) I Aramagedo, e aro Iesu no te feia haehaa e parau-tia e no tei hinaaro i te parau mau. Eaha te tupu i muri iho i na tausani matahiti “ia hope roa te mau hau, e te mana, e te puai i te faaorehia” e te Arii Mesia? E faaite anei oia i te haehaa? E, ‘e pûpû atu oia i te basileia i te Atua, i te Metua ra.’—A taio i te Korinetia 1, 15:24-28.

17, 18. (a) No te aha mea faufaa ˈi ia pee te mau tavini a te Atua i te haehaa o Iesu? (b) Eaha te hiˈopoahia i to muri nei tumu parau?

17 E o tatou, e pee anei tatou i te hiˈoraa o Iesu a faaite atu ai i te haehaa? I Aramagedo, e faaora noa te Arii ra o Iesu Mesia i te feia haehaa e parau-tia. No te ora ˈtu, mea faufaa roa ïa ia haehaa tatou. Hau atu â, no to Iesu haehaa, ua faufaahia o ˈna e o vetahi ê. Hoê â atoa ia faaite tatou i te haehaa.

18 Na te aha e tauturu ia tatou ia pee i te haehaa o Iesu? E nafea ia faaitoito noa i te faaite i te haehaa noa ˈtu te mau fifi? E hiˈopoahia teie mau uiraa i to muri nei tumu parau.