Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia riro outou mai tei iti roa

Ia riro outou mai tei iti roa

“O tei iti roa hoi i roto ia outou na, o te hau ïa.”—LUKA 9:48.

1, 2. Eaha te aˈoraa a Iesu i ta ˈna mau aposetolo, e no te aha oia i na reira ˈi?

 TEI te matahiti 32 tatou. Tei te mataeinaa no Galilea o Iesu e ta ˈna mau aposetolo a mârô ai vetahi o ratou no te ite o vai te mea rahi aˈe. Te faatia ra te papai Evanelia ra o Luka: “Ua tupu ihora te mârô ia ratou iho, i to ratou e hau i te mana. Area Iesu, tei ite i te manaˈo i to ratou aau, rave atura ïa i te hoê tamaiti iti; tuu maira i pihai iho ia ˈna; ua parau atura oia ia ratou, O tei ite mai i teie nei tamaiti iti, no to ˈu nei iˈoa, ua ite ïa ia ˈu; e o tei ite mai ia ˈu ra, ua ite ïa i tei tono mai ia ˈu nei; o tei iti roa hoi i roto ia outou na, o te hau ïa.” (Luka 9:46-48) Ma te faaoromai, ua tauturu Iesu i ta ˈna mau aposetolo ia taa e e mea tia ia haehaa ratou.

2 Te tuati ra anei te aˈoraa a Iesu ia haehaa i te huru feruriraa o te rahiraa o te mau ati Iuda o tera ra tau? Aita roa ˈtu. Ia au i te hoê buka, mea faufaa roa no te mau ati Iuda ia ite o vai te mea rahi aˈe. Tei nia atoa ta ratou tapitapiraa matamua i te faahanahanaraa i te taata taitahi mai tei titauhia. (Theological Dictionary of the New Testament) Ua hinaaro Iesu ia taa ê ta ˈna mau aposetolo i te rahiraa o te taata.

3. (a) Eaha te auraa ia riro mai tei iti roa? No te aha mea fifi ai ia na reira? (b) Eaha te mau uiraa e hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

3 Te faataa ra te taˈo Heleni hurihia i ǒ nei ei “tei iti roa” i te hoê taata haehaa, haihai, o tei ite i to ˈna mau otia aore ra i te hoê taata aita to ˈna e mana aore ra e tiaraa. O ta Iesu ïa i hinaaro ia riro ta ˈna mau aposetolo a rave ai o ˈna i te hoê tamaiti iti. E tano atoa tera aˈoraa no te mau Kerisetiano mau i teie mahana. Mea fifi paha no tatou ia haehaa, i roto iho â râ i te tahi mau tupuraa. No to tatou huru tia ore, e teoteo mai paha tatou a imi atu ai i te roo. E turai mai paha te huru feruriraa o teie nei ao ia riro ei mea teoteo, faahuehue aore ra taviri taata. Eaha te tauturu ia tatou ia haehaa? E nafea te hoê taata “iti roa” e riro ai ei mea “hau” aˈe? I teihea mau tuhaa o te oraraa ia tutava ˈi tatou i te faaite i te haehaa?

“AUÊ TE RAHI HAU Ê ATU O TE PAARI E TE ITE O TE ATUA E!”

4, 5. Eaha te tauturu ia tatou ia haehaa? A faataa.

4 E tauturu mai te haamanaˈoraa i te rahi o Iehova ia faaauhia i to tatou ia haehaa noa. Oia mau, ‘e ore to ˈna ite e noaa ia titau.’ (Isa. 40:28) No nia i te hanahana o Iehova, ua papai te aposetolo Paulo a 2 000 matahiti aˈenei: “Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e! e te imiraa ore o tana faaauraa, e tana mau haerea i te itea ore ia imi e!” (Roma 11:33) Te tano noa ra ta ˈna mau parau noa ˈtu e ua rahi roa mai te ite o te taata. Noa ˈtu e mea ite tatou, ia farii tatou ma te haehaa e eita to tatou ite no nia ia Iehova, i ta ˈna mau ohipa e i to ˈna mau eˈa e hope.

5 Ei hiˈoraa, ua faaite Leo * i te haehaa maoti te fariiraa e eita roa ˈtu o ˈna e nehenehe e haapii pauroa mai no nia i te poieteraa a te Atua. I to ˈna apîraa, mea au roa na Leo te ihi. No to ˈna hinaaro e maramarama roa ˈtu â i te ao nui, ua haapii oia i te reira i te fare haapiiraa. Ua taa râ ia ˈna e eita te ihi anaˈe e nehenehe e tauturu i te taata ia maramarama i te mau mea atoa no nia i te ao nui. Haamata ˈtura ïa oia i te haapii i te ture e riro mai nei oia ei paruru e i muri iho ei haava. I muri aˈe, ua haapii raua ta ˈna vahine i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, ua farii i te parau mau e ua bapetizo atura. Eaha tei tauturu ia Leo ia faaite i te haehaa noa ˈtu e ua haere o ˈna i te haapiiraa teitei? Te pahono ra oia: “O te iteraa e noa ˈtu te rahi o to tatou ite no nia ia Iehova e i te ao nui, mea rahi â te haapii mai.”

Te haamaitai nei Iehova ia tatou maoti te hopoia e poro i te evanelia

6, 7. (a) Eaha te hiˈoraa faahiahia o te haehaa ta Iehova i horoa mai? (b) E nafea te hoê taata e rahi ai no to te Atua haehaa?

6 Te tahi atu mea te nehenehe e tauturu ia tatou ia haehaa, o te haamanaˈoraa e te faaite nei Iehova i te haehaa. A feruri na: No Iehova, te Atua Teitei, ‘e hoa rave ohipa tatou no ˈna.’ (Kor. 1, 3:9) Te haamaitai maira o ˈna ma te vaiiho ia tatou ia faaohipa i ta ˈna Parau, te Bibilia, no te rave i ta tatou taviniraa. Noa ˈtu e o Iehova anaˈe te nehenehe e faatupu i te huero, te vaiiho nei oia e na tatou e tanu e e faarari i tera huero i te pape. (Kor. 1, 3:6, 7) E ere anei te reira i te hoê hiˈoraa faahiahia o te haehaa o te Atua? Mea papu e e faaitoito mai iho â te haehaa o Iehova ia riro mai tei iti roa.

7 Ua ohipa puai te haehaa o te Atua i nia ia Davida i himene ai oia ia Iehova: “Ua tuu mai oe ia ˈu i te paruru faaora no oe; e no to oe mǎrû [aore ra haehaa] i rahi ai au.” (Sam. 2, 22:36) Ua ite Davida e ua tia ia ˈna ia rave i te mau mea faahiahia i Iseraela no te mea ua faaite Iehova i te haehaa ma te haapao e te tauturu ia ˈna. (Sal. 113:5-7) Mea taa ê anei no tatou? E ere anei no ǒ mai to tatou mau huru maitatai, aravihi e hopoia ia Iehova ra? (Kor. 1, 4:7) E hau aore ra e rahi te hoê taata haehaa ia riro oia ei mea faufaa aˈe ei tavini a Iehova. (Luka 9:48) E hiˈo anaˈe e nafea.

“O TEI ITI ROA HOI I ROTO IA OUTOU NA, O TE HAU ÏA”

8. E nafea te haehaa e ohipa ˈi i nia i to tatou huru i roto i te faanahonahoraa a Iehova?

8 Mea faufaa roa te haehaa no te oaoa i roto i te faanahonahoraa a Iehova e no te turu i tei faanahohia i roto i te amuiraa. A hiˈo na ia Petra, e vahine apî tei paari i roto i te hoê utuafare Ite no Iehova. Ua maiti oia e rave mai ta ˈna e hinaaro e ua faarue atura i te amuiraa. Tau matahiti i muri aˈe, apiti faahou mai nei oia i te amuiraa. Te oaoa ra oia i teie nei i te riro ei melo o te faanahonahoraa a Iehova e te turu nei oia i tei faanahohia i roto i te amuiraa. Eaha tei taui? Te parau ra oia: “I titauhia ia taa ia ˈu te faufaaraa o na huru maitatai faufaa roa ˈˈe e piti a faaite atu ai i te reira: te haehaa e te iteraa i to ˈu mau otia.”

9. Eaha ta te hoê taata haehaa e rave ia tae mai te maa pae varua, e no te aha e riro ai oia ei mea faufaa aˈe i te na reiraraa?

9 Te mauruuru mau nei te hoê taata haehaa no ta Iehova i faanaho, oia atoa no te maa pae varua. Te haapii tamau nei tera taata i te Bibilia e te taio nei iho â oia i Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous! Mai te rahiraa o te tavini a Iehova, te taio nei oia i te mau papai apî atoa hou a tuu ai i te reira i ta ˈna vahi vairaa buka. E faaite anaˈe i te haehaa e te mauruuru ma te taio e te haapii i ta tatou mau papai niuhia i nia i te Bibilia. E haere ïa tatou i mua i te pae varua e e faaohipa roa ˈtu â Iehova ia tatou i roto i ta ˈna taviniraa.—Heb. 5:13, 14.

10. E nafea ia faaite i te haehaa i roto i te amuiraa?

10 Mea “hau,” aore ra mea faufaa no Iehova, te hoê taata haehaa i roto i te tahi atu tuhaa. E matahiapo to roto i te mau amuiraa atoa o tei faatoroahia maoti te varua moˈa o Iehova. Na ratou e faanaho i te mau putuputuraa, te pororaa e e haapao i te amuiraa. Ia faaite tatou i te haehaa ma te turu i tera mau faanahoraa, e tauturu tatou i te amuiraa taatoa ia ite i te oaoa, te hau e te auhoê. (A taio i te Hebera 13:7, 17.) E matahiapo paha oe aore ra e tavini tauturu. Te faaite ra anei oe i te haehaa e te mauruuru no te mau hopoia ta Iehova i horoa ˈtu?

11, 12. E nafea ia riro ei mea faufaa aˈe no te faanahonahoraa a Iehova, e no te aha?

11 Mea faufaa aˈe te taata o te riro mai tei iti roa no te faanahonahoraa a Iehova. E riro hoi o ˈna, maoti to ˈna haehaa, ei tavini a te Atua maitai e te faufaa. O ta Iesu ïa i haamanaˈo i ta ˈna mau pǐpǐ. Hoê â hoi huru feruriraa to vetahi o ratou i te taata o taua tau ra. Ia au i te Luka 9:46, ua mârô noa ratou no te ite o vai te mea rahi aˈe. E nehenehe atoa anei tatou e manaˈo e mea maitai aˈe tatou i te tahi atu hoa haamori aore ra i te rahiraa o te taata? Mea teoteo e te miimii te rahiraa o te taata o teie nei ao. Ia taa ê ïa tatou ma te faaite i te haehaa. Ia na reira tatou e ia haapao na mua tatou i to Iehova hinaaro, e itoitohia to tatou mau taeae e tuahine i to tatou huru.

12 Te faaitoito maira te aˈoraa a Iesu ia riro mai tei iti roa ia faaite i te haehaa i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. E hiˈopoa anaˈe e toru tuhaa.

A TUTAVA I TE RIRO MAI TEI ITI ROA

13, 14. Ia aha te hoê tane aore ra vahine faaipoipo no te riro mai tei iti roa? E nafea te reira e tauturu ai i to raua faaipoiporaa?

13 I roto i te faaipoiporaa. Te haapao noa nei e rave rahi taata i to ratou iho mau tiaraa noa ˈtu e e titauhia ia haafifi i to vetahi ê. Area te taata haehaa, e haerea to ˈna tei au i te faaitoitoraa a Paulo i to Roma: “E teie nei, e titau tatou i te parau hau, e te parau e maitai apipiti ai ra.” (Roma 14:19) E tutava te hoê taata i te faaea hau noa e o vetahi ê e i to ˈna iho â râ hoa faaipoipo here.

14 Ei hiˈoraa, mea taa ê paha ta to na hoa faaipoipo e au i te rave a faafaaea ˈi. Mea au paha na te tane ia faaea noa i te fare e ia taio i te hoê buka. Area te vahine, mea au aˈe paha na ˈna ia haere e tamaa i rapae aore ra ia haere e hiˈo i te hoa. Mea ohie aˈe no te vahine ia faatura i ta ˈna tane ia faaite te tane i te haehaa e ia haapao maite oia i ta ta ˈna vahine e au ra aore ra aita, eiaha noa i ta ˈna iho e hinaaro ra. E here e e oaoa roa ˈtu â te tane i ta ˈna vahine ia ite oia ia ˈna ia rave i te mau mea ma te tâuˈa atoa i to ˈna mau hinaaro. E piri roa ˈtu â te taairaa o na hoa faaipoipo mea haehaa anaˈe raua toopiti.—A taio i te Philipi 2:1-4.

15, 16. Ia au i te Salamo 131, eaha ta Davida i faaitoito i te mau Iseraela ia rave? E nafea tatou e na reira atoa ˈi i roto i te amuiraa?

15 I roto i te amuiraa. I roto i teie nei ao, mea rahi te taata e manaˈo ra e e mea tia ia fanaˈo ratou i ta ratou e hinaaro ra i tera iho â taime. Mea fifi roa no ratou ia faaoromai e ia tiai. E tauturu mai te haehaa ia tatou ia tiai, aore ra tiaturi, ia Iehova. (A taio i te Salamo 131:1-3.) Mai tera anaˈe to tatou huru, e haamaitaihia tatou e e ite tatou i te hau, te tamahanahanaraa e te mauruuru. No reira iho â Davida i faaitoito ai i to ˈna mau hoa Iseraela ia tiai i to ratou Atua!

16 E tamahanahana-atoa-hia oe ia tiai oe ia Iehova ma te haehaa. (Mika 7:7) Te hinaaro nei paha oe e tavini ei matahiapo no te tauturu atu â i te amuiraa. (Tim. 1, 3:1-7) A vaiiho i te varua moˈa ia tauturu ia oe ia faaite i te mau huru maitatai e au i te hoê tiaau. Eaha râ mai te peu e ua riro mai te tahi atu ei tiaau e aitâ oe? E tamau te taata haehaa, o te tiai noa ra i te hoê hopoia, i te tavini ia Iehova e i te amo i te mau hopoia atoa ma te oaoa.

17, 18. (a) Eaha te mau maitai ia faaore i ta vetahi ê hape e ia ani ia faaorehia mai ta tatou? (b) Eaha te aˈoraa o te Maseli 6:1-5?

17 I roto i to tatou mau taairaa e o vetahi ê. Mea fifi roa no e rave rahi ia parau e te tatarahapa nei ratou. Area te mau tavini a te Atua, te tutava nei ratou i te faaite i te haehaa ma te farii i ta ratou mau hape e ma te ani ia faaorehia te reira. Ua ineine atoa ratou i te faaore i ta vetahi ê mau hape. E faatupu te teoteo i te amahamaha e te riri. Area te faaoreraa i ta vetahi ê hape, i te hau ïa i roto i te amuiraa.

18 Mea maitai ia ‘faahaehaa ia tatou iho’ ma te parau atu e te tatarahapa nei tatou ia ore tatou e nehenehe e rave i ta tatou i faaau no te hoê tumu maitai. E nehenehe tatou e faahape rii i te tahi atu taata. Teie râ, e feruri e e farii te hoê Kerisetiano haehaa i ta ˈna iho mau hape.—A taio i te Maseli 6:1-5.

E nafea oe e faaite ai e mai tei iti roa oe?

19. No te aha ia faaite ai tatou taitahi i to tatou mauruuru no te faaitoitoraa Bibilia ia riro mai tei iti roa?

19 Te mauruuru mau nei tatou no te faaitoitoraa Bibilia ia riro mai tei iti roa. Mea fifi i te tahi taime ia faaite i tera huru feruriraa. E haamanaˈo anaˈe ïa i te rahi o to tatou Atua Poiete e i te haehaa ta ˈna e faaite ra. E tauturu mai te reira ia faaite noa i tera huru maitai nehenehe mau. Ma te na reira, e riro tatou ei mea faufaa aˈe ei tavini a Iehova. Ia nehenehe ïa tatou taitahi e riro mai tei iti roa.

^ Ua tauihia te mau iˈoa.