Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia aha vau ia faaore te Atua i ta ˈu hara?

Ia aha vau ia faaore te Atua i ta ˈu hara?

“O Iehova, e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, . . . e te faaore i te parau-tia ore, e te hara e te ino.”—EXO. 34:6, 7.

1, 2. (a) Teihea huru Atua o Iehova i nia i te nunaa Iseraela? (b) Eaha te uiraa e hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

 I TE tau o Nehemia, ua faˈi te hoê pǔpǔ ati Levi i roto i te hoê pure i mua i te taata e e pinepine to ratou hui metua i te ore e haapao i ta Iehova mau faaueraa. Ua faaite noa râ Iehova e “e Atua [o ˈna] e faaore mai â i te hara, e te aroha noa, e te faaherehere mai, e ore roa e riri vave, e te hamani maitai rahi.” Ua hamani maitai noa Iehova i te feia afai-tîtî-hia i hoˈi i to ratou fenua i te tau o Nehemia.—Neh. 9:16, 17.

2 Ia ui tatou taitahi, ‘Ia aha vau ia faaore Iehova i ta ˈu hara?’ No te pahono i teie uiraa faufaa, e hiˈopoa anaˈe i ta Iehova mau haaraa a faaore ai oia i te mau hara a teie na arii: Davida e Manase.

TE MAU HARA INO MAU A DAVIDA

3-5. Eaha te mau hara ino mau a Davida?

3 Noa ˈtu e e taata mǎtaˈu Davida i te Atua, ua hara ino mau oia. Ua taaihia e piti i na hoa faaipoipo ra o Uria raua Bate-seba. Mea mauiui roa te mau faahopearaa o taua mau hara ra no ratou tootoru. Mea rahi râ ta tatou e haapii no nia i to Iehova hinaaro e faaore i te hara a hiˈopoa ˈi tatou i to ˈna huru a aˈo ai oia ia Davida. A hiˈo na i tei tupu.

4 Ua tono Davida i te nuu Iseraela e haru i te oire pu ati Amona, o Raba. Tei te tahi atu pae o te anavai Ioridana tera oire, fatata e 80 kilometera i te pae hitia o te râ o Ierusalema. I taua area taime ra, tei nia Davida i te tapoˈi fare o to ˈna aorai i Ierusalema e ua ite atura ia Bate-seba e horoi ra ia ˈna. Tei te nuu ra ta ˈna tane faaipoipo. A hiˈo noa ˈi ia Bate-seba, puai roa mai nei to Davida hiaai e taati. Tono aˈera oia i te taata no te afai mai ia Bate-seba i to ˈna aorai e ua faaturi atura oia ia ˈna.—Sam. 2, 11:1-4.

5 A faaroo ai Davida e ua hapû Bate-seba, faahoˈi mai nei oia i ta ˈna tane ra o Uria i Ierusalema ia taoto oia i ta ˈna vahine. Aita râ Uria i haere noa ˈˈe i to ˈna fare noa ˈtu te mau onoonoraa a Davida. Ua papai huna ˈtura te arii i te raatira o ta ˈna nuu ia tuu ia Uria i “mua mau i te aroraa” e ia parau i te tahi atu mau faehau ia faarue ia ˈna. Ua pohe iho â Uria i roto i te tamaˈi mai ta Davida i opua. (Sam. 2, 11:12-17) Aita noa ïa te arii i faaturi, ua ino roa ˈtu â râ ta ˈna hara a haapohe ai i te hoê taata hapa ore.

UA TAUI DAVIDA

6. Ua aha te Atua i muri aˈe i to Davida hararaa? Eaha ta te reira e faaite ra no nia ia Iehova?

6 Ua ite Iehova i te mau mea atoa i tupu. Aore roa e mea te ore e itehia e a ˈna. (Mas. 15:3) Noa ˈtu e ua faaipoipo te arii ia Bate-seba i muri iho, ‘mea ino taua mea i ravehia e Davida ra i mua i te mata o Iehova.’ (Sam. 2, 11:27) Ua aha te Atua? Ua tono oia i ta ˈna peropheta Natana ia Davida ra. I te mea e e Atua o ˈna o te faaore i te hara, ua hinaaro Iehova e imi i te hoê tumu e faaite ai i to ˈna aroha hamani maitai. Mea putapû mau tera huru raveraa, e ere anei? Aita o ˈna i faahepo ia Davida ia faˈi i ta ˈna i rave. Ua parau noa râ oia ia Natana ia faatia i te hoê aamu i te arii o te faahohoˈa maitai ra i te ino o ta ˈna mau hara. (A taio i te Samuela 2, 12:1-4.) E huru raveraa maitai roa teie a Iehova no te ite i te huru aau mau o Davida!

7. Eaha to Davida huru a faaroo ai i te aamu a Natana?

7 No Davida, mea tia ore te ohipa i tupu i roto i te aamu a Natana. Ua riri o ˈna i te taata taoˈa o tera aamu e ua parau ia Natana: “Te ora ra Iehova, o te taata i na reira ra, e au ia ˈna te pohe.” Ua na ô atoa o ˈna e e mea tia ia horoahia te tahi mea i te taata ua eiâhia ta ˈna mamoe. Ua huru ê roa ˈtura râ Davida i to Natana parauraa ˈtu: “O oe â taua taata ra.” Faaite aˈera te peropheta e no ta ˈna i rave e ore roa “te ˈoˈe” e taa ê i to ˈna fare e e atihia to ˈna utuafare. E faahaama-atoa-hia oia i mua i te taata no ta ˈna mau hara. Ua taa aˈera ia Davida e mea ino mau ta ˈna i rave e ua parau atura ma te oto: “Ua hara vau ia Iehova.”—Sam. 2, 12:5-14.

UA PURE DAVIDA E UA FAAORE TE ATUA I TA ˈNA HARA

8, 9. E nafea te Salamo 51 e faaite ai i to Davida mau manaˈo hohonu roa? Eaha ta te reira e haapii maira no nia ia Iehova?

8 E itehia te tatarahapa a te arii Davida i roto i te hoê himene ta ˈna i papai i muri aˈe. Te faaite maitai ra te Salamo 51 e ua taparu Davida ia Iehova. Aita noa o ˈna i farii e ua hape o ˈna, ua tatarahapa atoa râ i ta ˈna mau hara. O to ˈna mau taairaa e te Atua te mea faufaa roa ˈˈe no ˈna. Ua faˈi oia: “I mua i to aro, to oe anaˈe ra, i hara ˈi au nei.” Ua taparu oia i te Atua: “E faaau na oe i te aau mâ i roto ia ˈu nei, e tau Atua. E faahou na hoi oe i te aau manaˈo tia i roto ia ˈu nei. . . . E faahoˈi mai oe i te oaoa i te ora na oe ra; e ia tauturuhia mai au e te aau tiamâ.” (Sal. 51:1-4, 7-12) Mea haavare ore atoa anei oe a paraparau ai ia Iehova no nia i ta oe mau hape?

9 Aita Iehova i faaore i te mau faahopearaa peapea o ta Davida mau hara. E haafifi noa te reira ia ˈna no te toea o to ˈna oraraa. No te mea râ ua tatarahapa Davida, e ‘aau paruparu e te oto’ to ˈna, ua faaore Iehova i ta ˈna mau hara. (A taio i te Salamo 32:5; Sal. 51:17) Te taa ra i te Atua Mana hope te huru aau e te tumu mau i hara ˈi te hoê taata. Aita ïa o ˈna i vaiiho e na te haava taata e faautua pohe i na faaturi ia au i te Ture a Mose. Ma te hamani maitai, na Iehova iho i haava ia Davida raua Bate-seba. (Lev. 20:10) Ua faaarii atoa te Atua i ta raua tamaiti Solomona i nia ia Iseraela.—Par. 1, 22:9, 10.

10. (a) Eaha ˈtu â paha tei turai ia Iehova ia faaore i ta Davida mau hara? (b) Ia aha te hoê taata ia faaore Iehova i ta ˈna mau hara?

10 Ua faaore atoa paha Iehova i ta Davida mau hara no te aroha hamani maitai ta ˈna i faaite i nia ia Saula. (Sam. 1, 24:4-7) Ua faataa Iesu e e haa Iehova i nia ia tatou ia au i to tatou huru i nia ia vetahi ê. Ua parau o ˈna: “Eiaha e faaino, ia ore outou ia faainohia mai. O ta outou hoi e faaino ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia ïa outou i te reira; e te faito ta outou e faito atura, o te faito atoa ïa i ta outou.” (Mat. 7:1, 2) Mea mahanahana mau ia ite e e faaore Iehova i ta tatou mau hara, oia atoa te mau hara ino mau mai te faaturi aore ra te taparahi taata! E na reira Oia ia faaore ohie tatou i ta te tahi atu hapa, ia faˈi tatou i ta tatou mau hara ia ˈna e ia taui tatou i to tatou huru no nia i te mau ohipa iino ta tatou i rave. E ite te feia tatarahapa mau i te “anotau haumǎrû” no ǒ mai ia Iehova ra.—A taio i te Ohipa 3:19.

UA HARA INO MAU MANASE, UA TATARAHAPA RÂ

11. Eaha te mau mea ino ta te arii Manase i rave i te aro o te Atua?

11 Teie te tahi atu faatiaraa Bibilia e faaite ra e ua ineine Iehova i te faaore i te hara ino mau. Fatata e 360 matahiti i muri aˈe i to Davida ariiraa mai, ua riro mai Manase ei arii no Iuda e 55 matahiti i te maoro. Ua matauhia oia no to ˈna ino e ua faautua Iehova ia ˈna no ta ˈna mau peu faufau. Ua faatia atoa Manase i te fata na Baala, ua haamori “i to te raˈi atoa ra,” ua pûpû i ta ˈna tamarii na roto i te auahi e ua turu i te mau peu tahutahu. Oia mau, “e rave rahi ta ˈna parau ino i rave i te aro o Iehova.”—Par. 2, 33:1-6.

12. Mea nafea Manase i te fariuraa ia Iehova ra?

12 Ua haruhia ˈtura Manase e ua hopoihia o ˈna i roto i te hoê fare tapearaa i Babulonia. I reira paha o ˈna i te haamanaˈoraa i ta Mose i parau ia Iseraela: “Ia ati oe ra, e roohia ihora oe e taua mau mea atoa nei a muri atu; ia fariu râ oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo i to ˈna reo.” (Deut. 4:30) Ua fariu Manase ia Iehova ra. Mea nafea? “Ua faahaehaa roa oia” ia ˈna e ua “pure” noa i te Atua (hohoˈa i te api 23). (Par. 2, 33:12, 13) Aita e papai e faaite ra i te mau taˈo ta ˈna i faahiti i roto i tera mau pure. E nehenehe râ e manaˈo e hoê â paha ta ˈna mau parau i ta te arii Davida i roto i te Salamo 51. Atira noa ˈtu, ua taui roa te huru o Manase.

13. No te aha Iehova i faaore ai i ta Manase mau hara?

13 Ua aha Iehova a pure ai Manase ia ˈna? “Ua faaroo” Iehova i ta ˈna aniraa. Mai ia Davida, ua taa ia Manase e mea ino ta ˈna mau hara e ua tatarahapa mau oia. No reira te Atua i faaore ai i ta ˈna mau hara e i faahoˈi ai ia ˈna i Ierusalema ei arii. “Ua faˈi hua maira Manase i reira, e o Iehova anaˈe ra te Atua.” (Par. 2, 33:13) Mea mahanahana mau ia ite maoti atoa teie hiˈoraa e e faaore to tatou Atua aroha hamani maitai i te hara a te feia e tatarahapa mau ra!

Ua faaore Iehova i ta Manase mau hara e ua faahoˈi ia ˈna i Ierusalema ei arii

E FAAORE NOA ANEI IEHOVA I TE HARA?

14. Na te aha e faaoti e e faaore anei Iehova i te hara a te hoê taata?

14 Eita te rahiraa o te tavini a te Atua e ani ia ˈna ia faaore i te mau hara ino mau mai ta Davida e Manase. Teie râ, te tauturu maira to raua hiˈoraa ia taa e ua ineine to tatou Atua i te faaore atoa i te hara ino mau a te hoê taata ia tatarahapa mau oia.

15. E nafea tatou e ite ai e eita Iehova e faaore noa i ta te taata atoa mau hara?

15 E ere iho â ïa i te auraa e e faaore noa Iehova i ta te taata atoa mau hara. E faaau anaˈe i te huru o Davida raua Manase e to te nunaa orure hau o Iseraela e Iuda. A hara ˈi Davida, ua tono te Atua ia Natana ia tatarahapa te arii. Ta Davida iho â i rave ma te mauruuru. I roto i te tupuraa ino mau, ua tatarahapa mau Manase. E pinepine râ to Iseraela e to Iuda i te ore e tatarahapa noa ˈtu e ua tono noa Iehova i ta ˈna mau peropheta no te faaite i to ˈNa manaˈo i to ratou faaroo ore. Aita ïa Iehova i faaore i ta ratou mau hara. (A taio i te Nehemia 9:30.) I muri aˈe atoa i to te mau Iseraela hoˈiraa i Ierusalema mai Babulonia mai, ua tono noa Iehova i te mau vea taiva ore mai te tahuˈa ra o Ezera e te peropheta Malaki. Ua oaoa rahi te nunaa a rave ai i to Iehova hinaaro.—Neh. 12:43-47.

16. (a) Eaha tei tupu i nia i te nunaa Iseraela i to ratou oreraa e tatarahapa? (b) Eaha ta te mau huaai o te mau Iseraela i tahito e nehenehe e fanaˈo?

16 I to ˈna tonoraa ia Iesu i te fenua no te riro ei tusia taraehara tia roa, aita Iehova i farii faahou i te mau tusia animara a Iseraela. (Ioa. 1, 4:9, 10) Ei taata, ua faaite Iesu i te manaˈo o to ˈna Metua a na ô ai i teie mau parau putapû: “A tae hoi oe, e Ierusalema e, e Ierusalema! o tei taparahi i te mau peropheta, e te pehi hoi i te ofai i te feia i tonohia ˈtu ia oe na e, e rave rahi to ˈu haaputuraa i to tamarii, mai te moa e haaputu i to ˈna fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau ra; aita râ i tia ia outou.” No reira Iesu i parau ai: “Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.” (Mat. 23:37, 38) Monohia ˈtura te nunaa hara e tatarahapa ore e te Iseraela pae varua. (Mat. 21:43; Gal. 6:16) E no te melo taitahi ïa o te Iseraela pae tino? Ia faatupu ratou i te faaroo i te Atua e i te tusia taraehara o Iesu Mesia, e faaore Iehova i ta ratou mau hara e e fanaˈo ratou i to ˈna aroha hamani maitai. E na reira atoa Iehova no te feia i pohe ma te ore e tatarahapa i ta ratou mau hara e o te faatia-faahou-hia i nia i te fenua.—Ioa. 5:28, 29; Ohi. 24:15.

IA AHA IA FAAORE IEHOVA I TA TATOU HARA?

17, 18. Ia aha ia faaore Iehova i ta tatou hara?

17 I te mea e ua ineine Iehova i te faaore i te hara, ia aha tatou? Ia haa ïa tatou mai ia Davida e Manase. E mea tia ia farii e e taata hara tatou, ia tatarahapa i ta tatou mau hape, ia taparu ia Iehova ia faaore i ta tatou hara e ia tauturu mai ia tinai i to tatou mau hinaaro tia ore. (Sal. 51:10) Ia hara ino mau tatou, e titauhia ia imi i te tauturu pae varua a te mau matahiapo. (Iak. 5:14, 15) Noa ˈtu eaha to tatou huru tupuraa, mea mahanahana mau ia haamanaˈo mea nafea Iehova i te faataaraa ia ˈna ia Mose: “E Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau; e te vaiiho maite i te aroha e tausani noa ˈtu te ui; e te faaore i te parau-tia ore, e te hara, e te ino.” Aita Iehova i taui.—Exo. 34:6, 7.

18 Maoti te hoê faahohoˈaraa puai mau, ua fafau Iehova i te mau Iseraela tatarahapa e e faaore roa o ˈna i ta ratou mau hara. E faariro oia i te mea “uteute roa” ei mea uouo mai te “hiona.” (A taio i te Isaia 1:18.) Eaha ïa te rave ia faaore mai Iehova i ta tatou hara? E faaore roa o ˈna i ta tatou mau hara e hapa ia faaite tatou i te mauruuru e te tatarahapa.

19. Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri iho tumu parau?

19 Te faaore nei Iehova i ta tatou mau hara. E nafea tatou e na reira atoa ˈi i nia ia vetahi ê? E nafea tatou e faaore ai i te hara ino mau a te feia e tatarahapa mau nei? E tauturu mai te tumu parau i muri iho ia hiˈopoa i to tatou aau ia nehenehe tatou e riro roa ˈtu â mai to tatou Metua ra o Iehova, mea ‘maitai hoi e te tia ia faaore i te hara.’—Sal. 86:5.