Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Xi ribeenduluʼ pur rutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stiluʼ

Xi ribeenduluʼ pur rutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stiluʼ

Xi ribeenduluʼ pur rutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stiluʼ

«Jiobá, ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne nachaʼhuiʼ, rindaa para guidxiichi [...], ni rutiidilaʼdxiʼ guendaruchee ne guendaquéruzuubaʼ diidxaʼ ne donda.» (ÉX. 34:6, 7)

BIYUBI XI GUICÁBILUʼ

Xi biʼniʼ Jiobá né ca pecadu stiʼ David ne Manasés, ne xiñee.

Xiñee qué nutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stiʼ guiráʼ ca binni de guidxi Israel.

Xi naquiiñeʼ gúninu para gutiidilaʼdxiʼ Jiobá ca donda stinu.

1, 2. 1) Ximodo bisihuinni Jiobá pabiáʼ nachaʼhuiʼ né guidxi Israel. 2) Xi zazíʼdinu lu tema riʼ.

 BIXHOZEGOLA ca israelita guyuu dxiqué, stale biaje qué nucaadiágacaʼ mandamientu stiʼ Dios. Ne zaqué bisihuinni ti grupu de levita ni lu ti oración, ca dxi stiʼ Nehemías. Peru laaca stale biaje bisihuinni Jiobá laa nga «ti Dios ni rutiidilaʼdxiʼ donda, riá ne rilaselaʼdxiʼ binni, rindaa para guidxiichi ne nachaʼhuiʼ ne qué rusaana de gannaxhii». Dede bisihuinni Jiobá pabiáʼ nachaʼhuiʼ né ca binni ni bibiguetaʼ xquidxi, tiempu stiʼ Nehemías (Neh. 9:16, 17).

2 Galán guinabadiidxaʼ cada tobi de laanu: «Xi ribeenduáʼ pur rutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stinneʼ. Nabé risaca guendarinabadiidxaʼ riʼ, ne para ganda guicábinu ni, galán guidúʼyanu ximodo bitiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stiʼ chupa hombre ne xi guleendúcabe pur laani: laacabe nga rey David ne rey Manasés.

NABÉ NAROʼBAʼ CA PECADU BIʼNIʼ DAVID

3-5. Xi chupa pecadu naroʼbaʼ biʼniʼ David.

3 Neca guca David ti hombre ni bidxibi Dios, guyuu biaje bicheenebe Dios ne nabé naroʼbaʼ ca pecadu bíʼnibe. Tobi de laani guca dxi guyuunebe Bat-seba, xheelaʼ Urías, ne stobi ca guca dxi biitibe Urías. Nabé naná modo gudixe guirácabe ni bíʼnibe. Peru modo guluu jneza Dios David rusihuínnini ximodo rutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stiʼ binni. Guidúʼyanu xi guca.

4 Biseendaʼ David ca soldadu de guidxi Israel para chinduucaʼ leʼ Rabá, capital stiʼ Ammón. Riaana guidxi riʼ biaʼ 80 kilómetru neza rindani gubidxa stiʼ Jerusalén, chericaʼ guiiguʼ Jordán. Laga nuu ca soldadu que lu guerra, gudxiʼbaʼ David ique palaciu stiʼ, ni nuu guidxi Jerusalén. Dede raqué biiyabe cayaze Bat-seba, xheelaʼ tobi de ca hombre nuu lu guerra que. Nabé guyuuláʼdxibe gunaa que, ngue runi biseendacaabe laa ne guyuunebe laa (2 Sam. 11:1-4).

5 Ora gunna David nacaxiiñiʼ Bat-seba, biseendacaabe Urías para gueeda Jerusalén ti gatané xheelaʼ. Peru qué liica niná Urías ñé ralidxi, gudxi ndaʼ David laabe gúnibe ni. Ngue runi, nagaʼchiʼ bicaa rey riʼ ti carta ra nuu comandante stiʼ. Lu carta que canabaʼ David sániruʼ Urías lú guiráʼ ca soldadu que, ne ora maʼ guzulú tíndecabe, napa xidé gusaanacabe laabe stúbibe, zaqué jma nagueenda gátibe. Guca guiráʼ ni cásipeʼ modo gudixhe David, guti Urías lu guerra que (2 Sam. 11:12-17). Nga runi, aparte de guyuunebe ti gunaa ni cadi xheelabe, biitibe ti hombre ni qué guzaabiʼ gastiʼ.

BICHAA DAVID MODO RINÍʼ IQUE

6. 1) Xi biʼniʼ Dios bichee si David. 2) Xi rizíʼdinu de Jiobá pur modo biʼniʼ tenderbe guendanagana stiʼ David.

6 Jiobá nanna xi guiráʼ biʼniʼ David, purtiʼ ruuyabe guiráʼ ni runi binni (Prov. 15:3). Gudiʼdiʼ si dxi, bichaganáʼ David Bat-seba, peru «qué ñuulaʼdxiʼ Jiobá ni biʼniʼ David» (2 Sam. 11:27). Yanna, xi biʼniʼ Dios pur ca pecadu naroʼbaʼ stiʼ David yaʼ. Biseendabe Natán ra nuu David. Jiobá nga «ti Dios ni rutiidilaʼdxiʼ donda», ngue runi rápabe gana gúʼyabe pa dxandíʼ maʼ guca arrepentir David ti guilaseláʼdxibe laa. Cadi dxandíʼ ratadxí ladxidoʼno ora guidúʼyanu xi biʼniʼ Jiobá la? Qué nucaabe David nibeeruaa diidxaʼ, sínuque biquiiñebe Natán para güiné David ti historia ni rusihuinni pabiáʼ naroʼbaʼ ca pecadu biʼniʼ. Biblia na: «Guleza chupa hombre ndaaniʼ ti guidxi, tobi que nabé ricu laa ne stobi que pobre laa». «Gudiʼdiʼ si ti tiempu beeda ganna ti binni hombre ricu que, peru qué ninabe nicaabe tobi de ca dendxuʼ stibe, [sínuque] gucuaabe dendxuhuiiniʼ stiʼ hombre pobre que, bíʼnibe laa guendaró para hombre ni beeda ganna laabe» (2 Samuel 12:1 ne 4). Zaqué nga jma jneza para guʼyaʼ Jiobá pa dxandíʼ maʼ guca arrepentir David.

7. Xi biʼniʼ David ora binadiaga relatu stiʼ Natán.

7 Para David cadi jneza ni biʼniʼ hombre bizeeteʼ Natán lu historia stiʼ. Nabé bidxiichi rey David pur ni biʼniʼ hombre ricu que, ngue runi guníʼ: «¡Cásipeʼ nuu Jiobá guibáʼ, hombre ni biʼniʼ zacá naquiiñeʼ gati!». Ne laaca guniʼbe naquiiñeʼ guiaxa hombre ni guti dendxuʼ stiʼ que pur ni bíʼnicabe laa. Óraque gudxi Natán laabe: «¡Lii nga hombre ca!». Ora binadiágabe ca diidxaʼ riʼ, biʼniʼ sentirbe casi ora nuchácabe nisa nanda ládibe. Gunna David zapa stale guendanagana pur ni biʼniʼ, ne nabé naná modo gati caadxi binnilídxibe ne zadíʼdirube lu stale desgracia. Ne laaca zusituícabe lube nezalú binni pur bicheenebe Dios. Cumu biene David pabiáʼ naroʼbaʼ ca pecadu biʼniʼ la? nabé naná nuu ladxidoʼbe ora guniʼbe: «Maʼ bicheeniáʼ Jiobá» (2 Sam. 12:5-14).

BIʼNIʼ ORAR DAVID NE BITIIDILAʼDXIʼ DIOS DONDA STIʼ

8, 9. Ximodo rusihuinni Salmo 51 ni biʼniʼ sentir David, ne xi rusiidini laanu de Jiobá.

8 Gudiʼdiʼ si tiempu, bicaa rey David ti diidxaʼ riuundaʼ ra bisihuinni dxandíʼ guca arrepentir de guidubi ladxidóʼ. Lu Salmo 51 rihuinni pabiáʼ naná nuu ladxidoʼbe ora biʼniʼ orarbe, guniʼbe paraa bicheebe, peru cadi ngasi, sínuque laaca guca arrepentirbe de ca donda stibe. Ni jma gucuá íquebe nga chuʼbe gaxha de Dios. Guniʼbe: «Né lii si nga maʼ bicheeniáʼ». Laaca gunábabe Dios: «Biʼniʼ ladxiduáʼ nayá Dios, ne guluu ti espíritu cubi luguiaʼyaʼ, tobi ni qué gusaana naa [...]. Bidxiguetaʼ guendanayecheʼ stinneʼ purtiʼ zulaluʼ naa, gucané naa chúʼladxeʼ guneʼ ni jneza» (Sal. 51:1-4, 7-12). Ora maʼ caníʼneluʼ Jiobá, ñee raʼbuʼ laabe guiráʼ ra bicheeluʼ, cásica biʼniʼ David la?

9 Qué nibee Jiobá guiráʼ yuubaʼ ni beeda luguiáʼ David pur ca pecadu stiʼ, ne zápabe cani biaʼ dxi guibánibe, casi ora nizananda cani laabe. Neca zaqué, bitiidilaʼdxiʼ Dios donda stibe purtiʼ biiyaʼ «cayuubaʼ ne cayacaná ladxidóʼ[be]» ne dxandíʼ maʼ guca arrepentirbe. Biblia na: «Naa gudxeʼ lii ca donda stinneʼ, ne qué nucaachediaʼ cani. Guniéʼ: “Zabeʼ Jiobá guiráʼ ra maʼ bicheeʼ”. Ne lii bitiidiláʼdxiluʼ ca donda stinneʼ» (Salmo 32:5; Sal. 51:17). Dios ni jma nandxóʼ nanna xiñee ne xi rucaa tuuxa guchee. Biá Jiobá David ne Bat-seba, ngue runi laapebe biʼniʼ juzgarbe laacaʼ ne qué nudiibe lugar ñuni juzgar ca juez stiʼ Israel ca binni riʼ, pacaa niniʼcaʼ naquiiñeʼ gáticabe, purtiʼ Ley stiʼ Moisés na naquiiñeʼ gati cani chuʼné xheelaʼ stobi (Lev. 20:10). Despué gúpacabe sti xiiñicabe ni biree lá Salomón, laa beeda gaca rey stiʼ Israel (1 Crón. 22:9, 10).

10. 1) Xi sti razón gupa Jiobá para bitiidilaʼdxiʼ donda stiʼ David. 2) Xi naquiiñeʼ guni tuuxa para gutiidilaʼdxiʼ Jiobá ca donda stiʼ.

10 Gunáʼ nga sti razón gupa Jiobá para bitiidilaʼdxiʼ donda stiʼ David yaʼ. Zándaca biʼniʼ Jiobá ni purtiʼ bilaselaʼdxiʼ David rey Saúl (1 Sam. 24:4-7). Cásica rúninu binni, zaqueca nga runi Jiobá né laanu. Jesús bisiene: «Cadi gudxiiba lu donda ique stobi, ti qué quiba donda ique luʼ. Purti donda ca gudxiiba lu ique stobi que, ngue ca guiaana luguiá luʼ. Purti cásica guʼnu stobi la? zaqueca gaca luʼ» (Mat. 7:1, 2). ¡Nabé ratadxí ladxidoʼno gánnanu rutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stinu, neca naroʼbaʼ modo bicheʼnu, casi pa guyúʼnenu tuuxa ni cadi xheelanu o pa biitinu binni! Peru zúnibe ni pa rutiidiláʼdxinu donda stiʼ sti binni, guininu paraa bicheʼnu ne gusihuínninu dxandíʼ maʼ bichaʼnu modo riníʼ íquenu. Pa bichee tuuxa, peru gaca arrepentir de guidubi ladxidóʼ la? zusiecheʼ Jiobá laa (biindaʼ Hechos 3:19).

NABÉ MALU CA PECADU BIʼNIʼ MANASÉS, PERU GUCA ARREPENTIR DE GUIDUBI LADXIDÓʼ

11. Gunáʼ nga caadxi de ca cosa malu biʼniʼ Manasés nezalú Jiobá.

11 Yanna guidúʼyanu sti ejemplu zeeda lu Biblia ni rusihuinni pabiáʼ riuulaʼdxiʼ Jiobá gutiidilaʼdxiʼ donda stiʼ binni. Gudiʼdiʼ si biaʼ chonna gayuaa sesenta iza de guca David rey, beeda gaca Manasés rey stiʼ Judá. Biʼniʼ mandarbe Judá cincuenta y cinco iza, peru nabé guyuu stale guendanagana guidxi que pur guiráʼ cosa malu bíʼnibe, ngue runi bisabanáʼ Jiobá laabe pur bicheebe. Ndiʼ nga caadxi de ca cosa malu bíʼnibe: bizaʼbe altar para Baal, biʼniʼ adorarbe «guiráʼ ni nuu guibáʼ», bizaaquibe xiiñibe lu guí ne bicaabe binni guni espiritismo. Nabé «bíʼnibe stale cosa malu nezalú Jiobá» (2 Crón. 33:1-6).

12. Ximodo bibigueta Manasés ra nuu Jiobá.

12 Ra gudiʼdiʼ dxi, biseguyoocabe Manasés guidxi Babilonia, zitu de guidxi gúlebe. Zándaca raqué nga bietenaláʼdxibe ca diidxaʼ gudxi Moisés guidxi Israel: «Ora chuʼluʼ ra nagana ne gúʼyaluʼ dxandíʼ ni na ca diidxaʼ riʼ, naquiiñeʼ guibiguétaluʼ ra nuu Jiobá Dios stiluʼ ne gucaadiágaluʼ stiidxabe» (Deut. 4:30). Ne zaqué gúcani, bibiguetaʼ Manasés ra nuu Jiobá. Ximodo bíʼnibe ni yaʼ. «Maʼ qué liica nudxiibabe laca laabe» ne «qué nusaanabe de ñuni orarbe» (biiyaʼ yaza 21) (2 Crón. 33:12, 13). Qué ganna chaahuinu xipeʼ guníʼ Manasés lu ca oración stiʼ, peru zanda guxuíʼlunu guca cani cásica ni bicaa David lu Salmo 51. Pa gúcani zacá, o pa coʼ, rihuinni dxandíʼ bichaa Manasés modo laa.

13. Xiñee bitiidilaʼdxiʼ Jiobá ca donda stiʼ Manasés.

13 Xi biʼniʼ Jiobá ora biʼniʼ orar Manasés yaʼ. «Bidiibe lugar guni rogar [Manasés] laabe ne bicaadiágabe ni canabaʼ.» Cásica biʼniʼ David, Manasés laaca bidii cuenta pabiáʼ naroʼbaʼ ca pecadu stiʼ ne guca arrepentir de guidubi ladxidóʼ. Ngue runi biʼniʼ perdonar Dios laabe ne bidii lugar gácabe rey guidxi Jerusalén sti biaje. Zacá nga «beeda ganna Manasés Jiobá nga Dios ni dxandíʼ» (2 Crón. 33:13). ¡Nabé riguixhedxí sti ejemplu riʼ ladxidoʼno, purtiʼ rusiidini laanu rutiidilaʼdxiʼ Dios donda stiʼ ca binni ni raca arrepentir!

ÑEE RUTIIDILAʼDXIʼ JIOBÁ DONDA STIʼ BINNI CADA BIAJE GUCHEE LA?

14. Xi naquiiñeʼ guni tuuxa para gutiidilaʼdxiʼ Jiobá ca donda stiʼ.

14 Ca dxi riʼ, huaxiéʼ si xpinni Dios rinabaʼ laabe gutiidiláʼdxibe stóndacaʼ pur bicheecaʼ cásica bichee David ne Manasés. Peru ca ejemplu stiʼ guiropaʼ rey riʼ, rusiidicani laanu nuuca Jiobá listu para gutiidilaʼdxiʼ ca pecadu naroʼbaʼ guni tuuxa, pa gaca arrepentir de guidubi ladxidóʼ.

15. Ximodo nánnanu cadi maca zigutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stiʼ binni cada biaje guchee.

15 Yanna, ñee casi guchee binni nga maca zigutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stiʼ la? Coʼ, cadi zacá diʼ nga laani. Guchaaganu modo guníʼ ique David ne Manasés né modo guníʼ ique ca binni ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ guyuu Israel ne Judá. Dxi bichee David que, biseendaʼ Dios Natán ra nuube para gacané laabe guchaabe, ne bisihuínnibe dxandíʼ guca arrepentirbe. Manasés guca arrepentir de guidubi ladxidóʼ ora gudiʼdiʼ ra nagana. Peru ca binni de Israel ne Judá qué nusaana de ñúnicaʼ cosa malu, ngue runi qué nutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda sticaʼ. Stale biaje biseendaʼ Dios ni riguixhená ra nuucabe para gabi laacabe cadi jneza ni cayúnicabe. Biblia na: «Stale iza gúpaluʼ paciencia laacabe ne biquiiñeluʼ espíritu stiluʼ para gudxi cani riguixhená laacabe xi zazaaca, peru qué nucaadiágacabe. Ne últimu la? bidiiluʼ laacabe lu náʼ ca guidxi ni nuu guidxilayú» (Nehemías 9:30). Ne dxi maʼ nuucabe xquídxicabe bireesícabe de Babilonia, biseendaruʼ Dios xpinni ni ruzuubaʼ diidxaʼ para gacané laacabe, casi Esdras ne Malaquías. Ora ruzuubaʼ ca binni guidxi que stiidxaʼ Dios la? guiracaʼ riuucaʼ nayecheʼ (Neh. 12:43-47).

16. 1) Xi bizaaca guidxi Israel pur qué ñaca arrepentir. 2) Xi ndaayaʼ zanda guicaa cada tobi de ca binni ni za de Israel.

16 Despué biseendaʼ Jiobá Jesús ndaaniʼ Guidxilayú. Dxi maʼ bidii Jesús guendanabani stiʼ para guilá binni, bisihuinni Jiobá maʼ cadi naquiiñeʼ guuti binni maniʼ para guixá donda stiʼ (1 Juan 4:9, 10). Bisihuinni Jesús xi runi sentir Bixhoze ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ah binni Jerusalén, Jerusalén, xiñee ndi ruuti tu ca profeta ne ruchá tu guie cani ruseenda Dios ra nuu tu. Panda que tiru gucaladxe ñapa laatu ndaani naya casi runi bere ne ca xiiñi xaʼna xhiaa, peru qué niná tu. Para si yanna ma biaana stubi lidxi tu ne iruti culabi laa» (Mat. 23:37, 38). Ngue runi, bichaa Dios guidxi ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ que pur stiʼ guidxi: Israel stiʼ Dios (Mat. 21:43; Gál. 6:16, TNM). Yanna, ñee zanda gutiidilaʼdxiʼ Dios donda stiʼ ca xiiñiʼ Israel guyuu dxiqué la? Pa gápacabe fe laabe ne gápacabe fe lu guendaguti stiʼ Jesucristu, zanda guilaselaʼdxiʼ Dios cada tobi de laacabe ne gutiidilaʼdxiʼ donda stícabe. Ngaca nga ndaayaʼ ni zacaa ca binni ni maʼ guti ni qué ñaca arrepentir, ora guiásacaʼ de lade gueʼtuʼ ne chuʼcaʼ ndaaniʼ ti guidxilayú nayá ra maʼ qué ziuu guendaquéiquiiñeʼ (Juan 5:28, 29; Hech. 24:15).

ZANDA CUEENDULUʼ NI GALÁN PUR RUTIIDILAʼDXIʼ JIOBÁ DONDA STILUʼ

17, 18. Xi naquiiñeʼ gúninu para gutiidilaʼdxiʼ Jiobá ca donda stinu.

17 Yanna, xi naquiiñeʼ gúninu purtiʼ maʼ nánnanu zanda gutiidilaʼdxiʼ Jiobá ca donda stinu yaʼ. Naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ David ne Manasés. Gudiʼnu cuenta binni ruchee laanu, gaca arrepentirnu, guinábanu Dios gutiidilaʼdxiʼ donda stinu ne gudiibe laanu ti ladxidóʼ ni nayá (Sal. 51:10). Pa bíninu xiixa pecadu nabé naroʼbaʼ la? naquiiñeʼ chuunu ra nuu ca binnigola ti gacanecaʼ laanu chuʼnu galán né Dios sti biaje (Sant. 5:14, 15). Neca naroʼbaʼ modo bichéʼnenu Dios, ratadxí ladxidoʼno ora guietenaláʼdxinu guníʼ Moisés naca Jiobá «ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne nachaʼhui, rindaa para guidxiichi ne napa stálepeʼ guendarannaxhii ni qué rusaana ne dxandíʼ, ni rapa guendanachaʼhuiʼ ne guendarannaxhii para mil, ni rutiidilaʼdxiʼ guendaruchee ne guendaquéruzuubaʼ diidxaʼ ne donda». Ne qué huayuu dxi guchaabe (Éx. 34:6, 7).

18 Jiobá guníʼ zutiidilaʼdxiʼ donda stiʼ ca israelita ni gaca arrepentir. Neca ñaca ca pecadu stícabe casi ti mancha «naxiñáʼ rini», zuni Dios cani «naquichibé». Biblia na: «Latáʼ, guni chaahuinu ca guendanagana nápanu —na Jiobá—. Neca nabé naxiñáʼ rini ca donda stitu, zácacani naquichibé casi nieve; neca naxiñáʼ cani casi lari carmesí, zeeda gácacani naquichiʼ casi [guicha ladi dendxuʼ]» (Isaías 1:18). Yanna, xi zanda cueendunu pur rutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stinu yaʼ. Zanda guixá guiráʼ pecadu ne donda stinu pa gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá ne gaca arrepentirnu.

19. Xi zadúʼyanu lu stiʼ tema ca.

19 Yanna, ximodo zanda gutiidiláʼdxinu donda stiʼ binni, cásica rutiidilaʼdxiʼ Jiobá ca donda stinu yaʼ. Xi zacané laanu para gutiidiláʼdxinu donda stiʼ tuuxa ni biʼniʼ xiixa pecadu nabé malu, peru maʼ guca arrepentir yaʼ. Sti tema ca zacané laanu para guidúʼyanu xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno ti chinándanu ejemplu stiʼ Bixhózenu, Jiobá, ni guníʼ salmista que de laa sicaríʼ: «Nacháʼhuiluʼ ne nuuluʼ listu para gutiidiláʼdxiluʼ donda» (Sal. 86:5).

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 24]

Cumu bitiidilaʼdxiʼ Jiobá ca donda stiʼ Manasés la? gúcabe rey ndaaniʼ guidxi Jerusalén sti biaje