Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haafatata noa ia Iehova

A haafatata noa ia Iehova

“E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou.”—IAK. 4:8.

1, 2. (a) E nafea Satani e haavare ai i te taata? (b) Eaha te tauturu ia tatou ia haafatata ˈtu i te Atua?

 UA TUU Iehova i roto ia tatou te hinaaro e haafatata ˈtu ia ˈna. Te hinaaro nei râ Satani ia manaˈo tatou e mea faufaa ore te aratairaa a te Atua. Tera te haavare ta Satani i faaohipa mai ia Eva mai â i roto i te ǒ i Edene. (Gen. 3:4-6) Ta te rahiraa ïa o te taata i manaˈo mai reira mai.

2 Auaˈe râ, e nehenehe e ape i te mau marei a Satani, “e ere hoi tatou i te ite ore i ta ˈna mau ravea.” (Kor. 2, 2:11) Te tamata ra o ˈna i te faaatea ê ia tatou ia Iehova ma te turai mai ia rave i te mau maitiraa tano ore. Ua faaite mai to na mua ˈtu tumu parau e nafea ia rave i te mau maitiraa maitai i te pae o te toroa, te faaanaanataeraa e te utuafare. E hiˈopoa mai tatou i teie nei e maha ˈtu â tuhaa e faahema ˈi Satani ia tatou: te mau ravea apî, te ea, te moni e te teoteoraa. Ia rave tatou i te mau maitiraa maitai i roto i tera mau tuhaa, e ‘haafatata ˈtu tatou i te Atua.’—Iak. 4:8.

TE MAU RAVEA APÎ

3. E nafea te mau ravea apî e faaohipa-maitai-hia ˈi e e faaohipahia ˈi ma te tano ore?

3 Ua matau roa te taata na te ao i te faaohipa i te mau ravea apî. Ia faaohipa-maitai-hia, e riro te reira ei tauturu. Ia ore râ, e nehenehe tera mau mea e faataa ê ia tatou i to tatou Metua i te raˈi. A hiˈo na i te mau matini roro uira. E faaohipahia te reira no te papai e te pia i te vea ta oe e taio nei. No te rave atoa i te mau maimiraa, no te tauaparau e i te tahi taime, no te faaanaanatae. E nehenehe râ tatou e maamaa-roa-hia i tera mau ravea apî. Mea aravihi roa te feia hoohoo no te turai i te taata ia hoo iho â i te matini i matara apî mai. No to ˈna hinaaro uˈana i te hoê matini roro uira taa ê, ua tae roa i te hoê taata apî ia hoo huna ˈtu hoê o to ˈna mau mape. Auê ïa ohipa maamaa e!

4. Ua aha te hoê Kerisetiano no te faaea i te faaohipa hua i ta ˈna matini roro uira?

4 Mea peapea roa ˈtu â ia haafifi oe i to oe mau taairaa piri e o Iehova ma te faaohipa i te mau ravea apî ma te tano ore aore ra tera noa anaˈe ta oe ohipa. Te na ô ra Jon, * te hoê Kerisetiano fatata e 30 matahiti: “Ua ite au e te na ô ra te Bibilia ‘ia faaherehere maite i te taime’ no te mau mea pae varua. I te pae râ o te matini roro uira, o vau noa iho â to ˈu enemi.” Tei nia noa o ˈna i te Internet i te maororaa po. Te faatia ra o ˈna: “Rahi noa ˈtu to ˈu rohirohi, fifi roa ˈtu â no ˈu ia faaea i te tauaparau i nia i te Internet aore ra i te hiˈo i te mau hohoˈa taviri, mea au ore hoi te tahi.” No te faaea i tera peu tano ore, ua faanaho Jon ia pohe ta ˈna matini roro uira ua hora anaˈe no te haere e taoto.—A taio i te Ephesia 5:15, 16.

E te mau metua, a tauturu i ta outou mau tamarii ia faaohipa maitai i te mau ravea apî

5, 6. (a) Ia aha te mau metua no ta ratou mau tamarii? (b) E nafea te mau metua e papu ai e e amuimuiraa maitai to ta ratou tamarii?

5 E te mau metua, aita e titauhia ra ia hiˈopoa outou i te mau mea atoa ta ta outou tamarii e rave ra. E mea tia râ ia haapao outou e nafea ratou e faaohipa ˈi i te matini roro uira. Eiaha e vaiiho ia ratou ia haere i nia i te mau reni Internet e itehia ˈi te taatiraa morare ore, te peu tahutahu, te mau hauti video haavî uˈana e ia amuimui i te feia ino. Ia vaiiho outou, e manaˈo paha ratou, ‘I te mea e aita papa e mama e haapao maira, mea au iho â ïa tera mau mea.’ Ei metua, na outou te hopoia e paruru i ta outou mau tamarii, oia atoa te mau taurearea, i te mau mea o te faaatea ê ia ratou ia Iehova. A feruri na i ta te hoê daba e rave ia faahuehuehia te hau o ta ˈna mau fanauˈa!—A hiˈo i te Hosea 13:8.

6 A tauturu i ta outou tamarii ia amui atu i te mau Kerisetiano matahiti rau e hiˈoraa maitai. E a haamanaˈo e te hinaaro nei ratou ia faataa outou i te taime no ratou! A faataa ïa i te taime e o ratou no te ata, te hauti, te ohipa e te “haafatata ˈtu i te Atua.” *

TE EA

7. No te aha tatou e hinaaro ai ia maitai noa to tatou ea?

7 “Eaha to oe huru?” E parau matauhia teie. Te maˈihia nei tatou no to Adamu raua Eva vaiihoraa ia Satani ia faaatea ê ia raua ia Iehova. Te oaoa nei Satani ia maˈihia tatou. Mea fifi aˈe hoi ia tavini ia Iehova ua maˈi-anaˈe-hia. E ia pohe tatou, eita e nehenehe e tavini faahou i te Atua. (Sal. 115:17) E hinaaro iho â ïa tatou ia maitai noa to tatou ea. * Ia haapao atoa tatou i te ea e te maitai o to tatou mau taeae.

8, 9. (a) E nafea ia papu e aita tatou e manaˈo noa ra e e haapao noa ra i te ea? (b) Eaha te mau maitai ia oaoa noa?

8 Eiaha tatou e manaˈo noa e e haapao noa i to tatou ea. Mea ieie aˈe vetahi no te faatianiani i te tahi mau ravea aore ra raau no te haapararai e no te rapaau i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Te manaˈo ra paha ratou e tauturu ia vetahi ê. Noa ˈtu râ, e ere i te mea tano ia faatianiani i te mau mea no te faanehenehe aore ra no te ea na mua ˈˈe aore ra i muri aˈe i te mau putuputuraa e tairururaa. No te aha hoi?

9 E haaputuputu tatou no te tauaparau no nia i te mau mea pae varua e no te fanaˈo i te oaoa no ǒ mai i te varua moˈa a te Atua ra. (Gal. 5:22) Eiaha ïa e horoa i te mau aˈoraa no nia i te ea i ǒ, ia anihia mai aore ra aita. E nehenehe hoi te reira e haafariu ê ia tatou i te fa o te mau putuputuraa e e faaere ia vetahi ê i to ratou oaoa. (Roma 14:17) Na te taata taitahi e faaoti no ˈna iho no nia i to ˈna ea. Hau atu â, aita e taata e nehenehe e rapaau i te mau maˈi atoa. E ruau, e maˈihia e e pohe atoa te taote maitai roa ˈˈe. Eiaha e haapeapea roa ino no to tatou ea. Eita te reira e faaroa ˈtu â i to tatou oraraa. (Luka 12:25) I te tahi aˈe pae, “e maitai to te aau rearea mai te raau maˈi atoa ra.”—Mas. 17:22.

10. (a) Eaha te mau huru maitatai ta Iehova e au? (b) E nafea tatou e fanaˈo ai i te ea maitai aˈe?

10 Ia haapao atoa tatou i to tatou huru rapaeau. Aita râ e faufaa ia tamata noa i te tahuna e te ruau noa ˈtura tatou. Te na ô ra te Bibilia: “E korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia ra.” (Mas. 16:31) No Iehova, mea faufaa aˈe to tatou huru o roto i to rapaeau. Ia manaˈo atoa tatou mai tera e tia ˈi. (A taio i te Petero 1, 3:3, 4.) E haerea paari anei ïa ia rave i te mau raau aore ra ia haere e hiˈo i te hoê taote tâpû ia apî faahou tatou noa ˈtu e mea atâta te reira? Noa ˈtu to tatou faito matahiti aore ra to tatou ea, mea nehenehe mau tatou a fanaˈo ai i te ‘oaoa no ǒ ia Iehova ra.’ (Neh. 8:10) I roto noa i te ao apî e maitai roa ˈi to tatou ea e e apî faahou ai tatou. (Ioba 33:25; Isa. 33:24) A tiai ai râ, e faaite anaˈe i te haerea paari e i te faaroo. E tauturu mai te reira ia vai piri noa ia Iehova a oaoa noa ˈi i to tatou tupuraa.—Tim. 1, 4:8.

TE MONI

11. E nafea te moni e riro ai ei marei?

11 E ere i te mea ino e moni anaˈe ta tatou aore ra ia imi i te moni. (Koh. 7:12; Luka 19:12, 13) O “te nounou moni” râ te faaatea ê ia tatou ia Iehova. (Tim. 1, 6:9, 10) E nehenehe “te titau rahi i to teie nei ao,” te haapeapea-hua-raa no nia i te noaaraa i te mau mea faufaa o te oraraa, e haaparuparu ia tatou i te pae varua. E nehenehe tatou e vare i “te haavare o te taoˈa” ma te manaˈo e e horoa mai te moni i te oaoa e te hau. (Mat. 13:22) Ua faaite maitai Iesu e aore e taata e nehenehe e tavini i te Atua e i te taoˈa.—Mat. 6:24.

12. Te aha ra te taata ia moni-oioi-hia ratou? E nafea ia ore e rave i te mau maitiraa tano ore?

12 E nehenehe tatou e rave i te mau mea ino ia hape to tatou manaˈo i te moni. (Mas. 28:20) No to ratou hinaaro ia noaa oioi mai te tino moni rahi, ua hoo mai vetahi i te mau titeti taviriraa. Ua faaô atoa vetahi ia ratou e i te tahi atoa mau melo o te amuiraa i roto i te mau tapihooraa e pue oioi ai te moni, i tei manaˈohia. Ua vare roa vetahi i te mau pûpûraa faito moni rahi te noaa mai. E pau rahi tatou ia nounou tatou i te moni. A feruri maitai. E pinepine eita e nehenehe e moni-oioi-hia.

13. Eaha te taa-ê-raa o to Iehova manaˈo i te moni i to teie nei ao?

13 E haamaitai Iehova i ta tatou mau tutavaraa ia noaa mai te mau mea faufaa o te oraraa ia haapao na mua tatou i “te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna.” (Mat. 6:33; Eph. 4:28) Aita o ˈna e hinaaro ra ia haapeapea tatou no te moni i te Piha a te Basileia aore ra ia taoto tatou i te mau putuputuraa no te mea ua rahi roa ta tatou ohipa. Mea rahi te taata i roto i teie nei ao te manaˈo ra e mea tia ia horoa ratou ia ratou iho ia noaa mai te moni ia ore e haapeapea faahou no a muri aˈe. E pinepine ratou i te turai i ta ratou mau tamarii ia na reira atoa. Ua faaite Iesu e e ere tera huru feruriraa i te mea tano. (A taio i te Luka 12:15-21.) Te haamanaˈo maira te reira ia Gehazi o tei manaˈo e e nehenehe ta ˈna e nounou i te taoˈa e e tapea i te taairaa maitai e o Iehova.—Arii 2, 5:20-27.

14, 15. No te aha eiaha ˈi tatou ia manaˈo e e hopoi mai te moni i te hau? A horoa i te hoê hiˈoraa.

14 Ua paremo te tahi mau aeto a haru ai i te hoê iˈa teiaha mau no ratou. E ite atoa anei te hoê Kerisetiano i tera huru tupuraa? “E ere au i te taata haamâuˈa moni,” ta te hoê ïa matahiapo o Alex te iˈoa i faataa. E ere atoa o ˈna i te taata haamâuˈa puˈa rouru. Teie râ, ua faaô roa ˈtura Alex ia ˈna i roto i te tahi tapihooraa ma te manaˈo e ia rahi aˈe ta ˈna moni, e faarue o ˈna i ta ˈna ohipa e e riro mai ei pionie. Ua haapii roa atoa o ˈna i tei nehenehe no nia i te reira. Ua faaohipa aˈera oia i te moni ta ˈna i haaputu e ta ˈna i tarahu ia apî mai oia. Ua pau râ te moni. Te na ô ra Alex: “Ua faaoti papu vau e faahoˈi mai i ta ˈu moni.” No ˈna, e apî faahou mai iho â o ˈna ia tiai rii oia.

15 Aita ˈtu manaˈo to Alex. Mea fifi roa no ˈna ia haapao na mua i te mau mea pae varua. Aita atoa to ˈna taoto i topa. Aita roa ˈtu râ o ˈna i apî faahou mai. Ua pau ta ˈna moni e i titauhia ia hoo atu o ˈna i to ˈna fare. Te faˈi nei oia: “Ua haamauiui rahi au i to ˈu utuafare.” E haapiiraa faufaa mau râ ta ˈna i huti mai. “Te taa ra ia ˈu i teie nei e e inoino roa te taata e tiaturi ra i te ao a Satani.” (Mas. 11:28) Ia tuu tatou i to tatou tiaturiraa i roto i te moni e i to tatou aravihi no te imi i te moni, te turui nei ïa tatou i nia ia Satani, “te atua o teie nei ao.” (Kor. 2, 4:4; Tim. 1, 6:17) Mai reira mai, ua faaohie Alex i to ˈna oraraa “no te evanelia.” Ua oaoa roa ˈtu â o ˈna e to ˈna utuafare i te na reiraraa e ua tauturu te reira ia ratou ia haafatata ˈtu ia Iehova.A taio i te  Mareko 10:29, 30.

TEOTEORAA

16. Eaha ta tatou teoteoraa? Eaha te tupu ia manaˈo rahi roa tatou ia tatou iho?

16 E teoteoraa na tatou te riroraa ei Ite no Iehova. (Ier. 9:24) E tutava noa ïa tatou i te rave i te mau faaotiraa maitai e i te pee i te mau ture aveia teitei a te Atua. Eiaha râ tatou ia teoteo mai e ia manaˈo e mea ite aˈe tatou ia Iehova. E faaatea ê hoi te reira ia tatou ia ˈna.—Sal. 138:6; Roma 12:3.

Eiaha e tiai noa i te hoê tiaraa i roto i te amuiraa, a oaoa râ i roto i ta oe taviniraa!

17, 18. (a) A faahiti na i te mau hiˈoraa Bibilia o te feia haehaa e o te feia teoteo. (b) Ua aha te hoê taeae ia ore te teoteo ia faaatea ê ia ˈna ia Iehova?

17 Te faaite ra te Bibilia i te hiˈoraa o te feia teoteo e o te feia haehaa. Ua imi te arii Davida i te aratairaa a Iehova ma te haehaa e ua haamaitai te Atua ia ˈna. (Sal. 131:1-3) Ua faahaehaa râ Iehova i na arii teoteo ra o Nebukanesa e Belesazara. (Dan. 4:30-37; 5:22-30) I teie atoa mahana, e faaû tatou i te mau tupuraa e itehia ˈi e mea haehaa anei tatou. Ua haere o Ryan, te hoê tavini tauturu e 32 matahiti, i roto i te hoê amuiraa apî. Te faatia ra Ryan: “Ua manaˈo vau e e riro oioi au ei matahiapo. Ua mairi râ hoê matahiti aita hoê aˈe ohipa i tupu.” Ua teoteo mai anei o Ryan a riri atu ai i te mau matahiapo i ore ai o ˈna i faatoroahia ˈtura? Ua faaea anei o ˈna i te haere i te mau putuputuraa ma te vaiiho i te teoteo ia faaatea ê ia ˈna ia Iehova e i to ˈNa nunaa? Eaha ta oe e rave mai te peu e o oe tera?

18 Ua rave Ryan i te mau maimiraa no te ite e nafea ia tiai i te tahi mea maitai. (Mas. 13:12) “Ua haamata aˈera vau i te taa e e titauhia ia haapii au i te faaoromai e te haehaa, e ia vaiiho ia Iehova ia haapii ia ˈu.” Aita Ryan i manaˈo faahou ia ˈna anaˈe e ua tauturu aˈera i te tahi atu, i roto i te amuiraa e i te tuhaa fenua. Aita i maoro, mea rahi ta ˈna haapiiraa Bibilia o tei haere i mua. Te parau ra oia: “Ua maere roa vau i te faatoroaraahia vau ei matahiapo hoê matahiti e te afa i teie nei. Aita vau i haapeapea faahou no nia i te reira no to ˈu oaoa rahi i roto i ta ˈu taviniraa.”—A taio i te Salamo 37:3, 4.

IA VAI PIRI NOA TO TAAIRAA E O IEHOVA!

19, 20. (a) E nafea ia papu e eita te tahi noa ˈˈe tapitapiraa o te mau mahana atoa e faaatea ê ia tatou ia Iehova? (b) E pee anaˈe i te hiˈoraa o teihea mau taata ua vai piri noa to ratou taairaa e o Iehova?

19 E ere te mau mea i hiˈopoahia i roto i teie tumu parau e i to na mua ˈtu i te mea ino. E teoteoraa na tatou te riroraa ei tavini a Iehova. E ô faufaa mau atoa no ǒ mai ia Iehova te hoê utuafare oaoa e te ea maitai. E tauturu mai te ohipa e te moni ia haapao i to tatou mau hinaaro. E tamǎrû te faaanaanataeraa ia tatou e e tauturu mai te mau ravea apî. E nehenehe râ te tapiraa i tera mau mea i te taime tano ore, i te hoê faito tano ore aore ra ma te haafifi i ta tatou taviniraa e faataa ê ia tatou ia Iehova.

Eiaha e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia faaatea ê ia oe ia Iehova!

20 O ta Satani ïa e hinaaro ra. E nehenehe râ oe e paruru ia oe e i to utuafare i tera ati! (Mas. 22:3) A haafatata ˈtu ia Iehova e ia vai piri noa to taairaa e o ˈna. Mea rahi te hiˈoraa Bibilia te haapii ra ia tatou i roto i tera tuhaa. Ua au to Enoha e Noa “haerea i te Atua.” (Gen. 5:22; 6:9) Ua itoito maite Mose “i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.” (Heb. 11:27) Ua turu noa te Atua ia Iesu no te mea ua rave noa oia i ta to ˈna Metua i te raˈi e au ra. (Ioa. 8:29) A pee i to ratou hiˈoraa. “Eiaha e faaea i te oaoa. Eiaha e tuutuu i te pure. E haamaitai i te Atua i te mau mea atoa.” (Tes. 1, 5:16-18) E eiaha e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia faaatea ê ia oe ia Iehova!

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

^ A hiˈo i te Réveillez-vous! no Atopa 2011, “Faites de vos enfants des adultes responsables.”

^ A hiˈo i te Réveillez-vous! no Mati 2011, “Une meilleure santé en cinq leçons.”