Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CA TEMA NI ZEEDA LU CA PRIMÉ YAZA: BIASA JESÚS LADE GUEʼTUʼ

Ñee dxandíʼ biasa Jesús lade gueʼtuʼ la?

Ñee dxandíʼ biasa Jesús lade gueʼtuʼ la?

HERÓDOTO, ti hombre griegu ni bicaa historia ne bibani raca chupa mil gaayuʼ gayuaa iza, sicaríʼ guniʼbe biʼniʼ ca binni de Egipto ni bibani tiempu stibe: «Lu ca saa ni biʼniʼ ca binni ni nabé gupa bueltu que, guiluxe goxhísicaʼ, rizané ti hombre ti cajón gueʼtuʼ ne ndaaniʼ ni riguucabe casi ti binni ni rúnicabe de yaga ne rutieecabe ni para guihuinni ni cásipeʼ ti binni, ne ziuulaʼ ni biaʼ ti metru o mediu metru. Ne ruluiʼbe ni cada tobi de ca binni zuba ruaa mexaʼ que, ne rábibe laacaʼ: “Biiyaʼ ni, güeʼ ne guyuu nayecheʼ, purtiʼ ora gátiluʼ, sicaríʼ nga gácaluʼ”».

Peru cadi ca binni si de Egipto nga guníʼ íquecaʼ zacá de guendanabani ne guendaguti. Yanna riʼ laaca nuu stale binni riníʼ: «Gudó, güeʼ ne gupa gustu». Pa ora gátinu nga riluxe guendanabani, xiñee qué gápanu gustu laga nabáninu yaʼ. Xiñee gúninu stipa pur guibáninu jneza yaʼ. Pa maʼ gastiʼ zanda gúninu ora maʼ gútinu, nga riníʼ jma galán gúninu guiráʼ ni ganda laga nabáninu. Ne ngaca nga bizeeteʼ apóstol Pablu riníʼ ique ca binni ni qué runi cré pa ziasa binni lade gueʼtuʼ: «Peru xi nibee nduaʼ pa qué ribani gueʼtuʼ. Ne pa ñaca cadi dxandí ni la? niní nu casi na dichu que: “Laidóʼ ne laidéʼ, purti qué ganna nu pa nabani ru nu ixíʼ”» (1 Corintios 15:32).

Pablu qué niníʼ ique guirutiʼ zietenalaʼdxiʼ ca binni ni maʼ guti. Laabe gunna dxíchibe zabani ca gueʼtuʼ ca ne zanda guibánicaʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ. Nanna dxíchibe zacá zaca ni pur ti cosa ni bizaaca, ne guirutiʼ zanda guiníʼ cadi dxandíʼ guca ni: biasa Jesús lade gueʼtuʼ. * Ne nga nga ni jma biquidxi fe stiʼ ca primé xpinni Cristu.

Yanna, xiñee risaca para laanu biasa Jesús lade gueʼtuʼ yaʼ. Ne ximodo nánnanu dxandíʼ biásabe yaʼ. Guidúʼyanu ximodo bisiene Pablu ni ora bicaa ra nuu ca xpinni Cristu ni bibani ndaaniʼ guidxi Corinto.

XI ÑACA XA PA CADI DXANDÍʼ BIBANI CRISTU STI BIAJE

Caadxi xpinni Cristu ni guyuu ndaaniʼ guidxi Corinto qué ñuni crecaʼ pa dxandíʼ zanda guibani cani maʼ guti ne xcaadxi qué gánnacaʼ xi guni crecaʼ. Lu primé guiʼchiʼ bicaa Pablu ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto guniʼbe xi guiráʼ nizaaca pa qué ñasa Jesús lade gueʼtuʼ. Sicaríʼ nga guniʼbe: «Purti pa qué ribani gueʼtu la? nin Cristu qué nibani. Ne pa qué nibani Cristu la? pur gana si canayuí du stiidxa be, ne laca pur gana si bini cre tu, ne canausiguii du ra cayuí du stiidxa Dios, [... ne] pur gana si runi cre tu laabe ne qué nixá stonda tu. Ne laca ma binitilú ca xpinni Cristu ni ma guti» (1 Corintios 15:13-18).

«Laca uyé be ra nuu jma de gaayu gayuaa hermanu tobi si lugar [...]. Ne uyé be ra nuu Jacobo ne óraque ra nuu irá ca apóstol [...]. De últimu bihuinni be ra nuaaʼ.» (1 Corintios 15:6-8)

Guirutiʼ nusabayú ca diidxaʼ ni bizuluné Pablu riʼ: Pa qué zanda guibani cani maʼ guti, laaca qué ñasa Jesús lade gueʼtuʼ. Yanna, xi ñaca xa pa cadi dxandíʼ bibani Cristu sti biaje yaʼ. Maʼ pur gana si rireeche ca diidxaʼ nacubi ne galán, casi ñaca niguítecabe laanu purtiʼ ngapeʼ nga ni jma biʼniʼ cré ca xpinni Cristu. Pa cadi dxandíʼ biasa Jesús lade gueʼtuʼ, nuchaa ni modo runi crenu xcaadxi cosa risaca ni rusiidiʼ Biblia, casi derechu ni napa Dios de guni mandar guibáʼ ne Guidxilayú, lá Dios, Reinu stibe ne dxi gulabe binni. Ne laaca pur gana si cani bisiidiʼ Pablu ne xcaadxi apóstol.

Pa qué ñasa Cristu lade gueʼtuʼ, laaca pur gana si cani runi cré ca xpínnibe. Ne laaca nusihuinni nga bisiguii Pablu ne xcaadxi xpinni Cristu ora guniʼcaʼ biasa Jesús lade gueʼtuʼ ne Jiobá Dios nga gundisaʼ laabe. Ne ora guníʼcabe «guti Cristu para biaxa stonda nu» laaca casi ñaca cusiguiicabe purtiʼ pa qué ñanda nilabe lu náʼ guendaguti la? laaca qué ñanda nulabe xcaadxi binni (1 Corintios 15:3). Ne nga nuluíʼ cadi dxandíʼ ni biʼniʼ cré ca xpinni Cristu ni maʼ guti, ne nuu de laacaʼ nabé bininácabe, purtiʼ ora gúticaʼ biʼniʼ crecaʼ ziásacaʼ lade gueʼtuʼ.

Sicaríʼ guníʼ Pablu: «Ne pa nicá lú nu Cristu para ndaani guidxilayú ri si la? ñaana nu jma triste lade irá binni» (1 Corintios 15:19). Cásica huazaaca xcaadxi xpinni Cristu, Pablu laaca guyuu ni biniti, gudiʼdiʼ lu guendanagana ne guzanándacabe laa dede guyuu ora bilá ñati purtiʼ biʼniʼ cré zanda guiasa lade gueʼtuʼ ne xi guiráʼ ndaayaʼ zapa despué. ¡Pur gana si guiráʼ ni gudiʼdiʼ Pablu pa cadi dxandíʼ ziasa binni lade gueʼtuʼ!

XIÑEE ZANDA GUNI CRENU ZIASA BINNI LADE GUEʼTUʼ

Apóstol Pablu qué niníʼ ique cadi dxandíʼ ni biʼniʼ cré ca xpinni Cristu. Laabe nánnabe biasa Jesús lade gueʼtuʼ, ne ndiʼ nga ca razón bidiibe ca xpinni Cristu de Corinto: «Guti Cristu para biaxa stonda nu, casi cá lu Xquiʼchi Dios aca ni. Bigaachi be ne bibani be rabionna gubidxa, casi cá lu Xquiʼchi Dios. Oraque uyé be ra nuu Pedru ne laca uyé be ra nuu irá ca apóstol. Laca uyé be ra nuu jma de gaayu gayuaa hermanu tobi si lugar. Stale de laaca nabani ru de yanna, ne xcaadxi de laaca ma guti. Ne uyé be ra nuu Jacobo ne óraque ra nuu irá ca apóstol. [...] De últimu bihuinni be ra nuaaʼ» (1 Corintios 15:3-8).

Pablu bizulú guníʼ guti Cristu para biaxa stóndanu, bigaachibe ne bibánibe sti biaje, ne para laabe dxandíʼ bizaaca cani. Xiñee yaʼ. Tobi de ca razón ca nga stale tu biʼyaʼ dxandíʼ bizaaca cani. Bihuínnibe nezalú gadxé gadxé binni —ne tobi de laacabe nga Pablu—, bihuínnibe nezalú chupa chonna ne nezalú jma de gaayuʼ gayuaa binni, ne stale de laacaʼ ante gúʼyacaʼ laabe qué ñuni crecaʼ pa dxandíʼ maʼ biásabe lade gueʼtuʼ (Lucas 24:1-11). Ne stale de ca binni ni biʼyaʼ Jesús, nabánirucaʼ dxi bibani Pablu ne ñanda niniʼcaʼ dxandíʼ bibani Jesús lade gueʼtuʼ ora ninabadiidxaʼ tuuxa laacabe (1 Corintios 15:6). Ñándaca qué ñuni crenu pa ñaca tobi o chupa si tu biʼyaʼ laabe, peru jma de gaayuʼ gayuaa binni nga biʼyaʼ laabe yaʼ.

Sti cosa ni naquiiñeʼ gánnanu nga ora bizeeteʼ Pablu guti Cristu, bigaachibe ne bibánibe sti tiru, chupa biaje guniʼbe «casi cá lu Xquiʼchi Dios». Cani bizaaca ca bisihuínnicani dxandíʼ guca guiráʼ ca diidxaʼ ni maca cá lu Stiidxaʼ Dios, ni gucuá lu diidxaʼ hebreu, zazaaca Mesías ni gueeda que, ne nga rusihuinni Jesús nga Mesías que.

Neca guyuu tu biʼyaʼ dxandíʼ biasa Jesús lade gueʼtuʼ ne Stiidxaʼ Dios ruzeeteʼ zacá ni la? guyuu binni qué ñuni cré ni ne dede yanna laaca nuu binni qué runi cré pa biasa Jesús lade gueʼtuʼ. Nuu tu na gulaʼnaʼ ca discípulo stibe xcuérpube ne despué guniʼcaʼ biiyacaʼ laabe maʼ biásabe lade gueʼtuʼ. Peru ca discípulo stiʼ Jesús qué gápacaʼ poder ne gastiʼ zanda gúnicaʼ para guchecaʼ lú ca soldadu de Roma ni cayapa baʼ stibe. Xcaadxi na lu visión si nga biiyacabe Jesús. Peru qué zanda diʼ guininu dxandíʼ ni riníʼcabe ca purtiʼ stale binni biʼyaʼ laabe ne gadxé gadxé dxi bíʼyacabe laabe. Yanna, ñee biaʼsi nga guni crenu tuuxa ni bíʼyacabe lu ti visión cugaaguiʼ ti benda ne gudii ni stobi gó ni, casi biʼniʼ Jesús ndaaniʼ guidxi Galilea biasa si lade gueʼtuʼ la? (Juan 21:9-14.) Ñanda xa ñabi ti hombre ni bihuinni lu ti visión ca binni nuu raqué nigáʼnacaʼ laa (Lucas 24:36-39).

Ne nuuruʼ tu na bisiguii ca discípulo stiʼ Jesús ora guniʼcaʼ biásabe lade gueʼtuʼ. Peru xi nibeendúcabe ne nga yaʼ. Ne sti cosa nga biʼniʼ burla binni ca discípulo que, bininácabe laacaʼ ne dede nuu tu guti pur guníʼ biasa Jesús lade gueʼtuʼ. Xiñee niguucabe xquendanabánicabe ra naxoo pa ñaca cadi dxandíʼ ni yaʼ. Peru cumu cadi cusiguiicabe la? despué bizulú bicheechecabe diidxaʼ Jerusalén, nezalú ca enemigu stícabe, cani cuyubi si ximodo ugaaniʼ donda íquecabe.

Ca discípulo stiʼ Jesús nánnacaʼ biásabe lade gueʼtuʼ, ngue runi gunda bisiidicabe de laabe neca guzanándacabe laacaʼ ne bininácabe laacaʼ. Cumu dxandíʼ zanda guiasa binni lade gueʼtuʼ la? beeda gácani ti cosa jma risaca ni runi cré ca xpinni Cristu. Ca primé xpinni Cristu qué niguusicaʼ xquendanabánicaʼ ra naxoo para si guiniʼcaʼ biiticabe maestru sticaʼ. Laacabe guníʼcabe biasa Jesús lade gueʼtuʼ purtiʼ rusihuínnini laabe nga Cristu, Xiiñiʼ Dios, ti binni ni nabani ne napa poder ni cayacané laacabe ne cayabi laacabe xi gúnicabe. Ra biasa Jesús lade gueʼtuʼ rusihuinni nga laaca ziásacabe lade gueʼtuʼ. Ne pa qué ñasa Jesús lade gueʼtuʼ, maʼ qué ñuu binni ninanda laabe, ne ñándaca qué ñuu dxi ñunadiáganu niníʼ tuuxa de laabe.

Yanna, xi zabeendunu pur biasa Jesús lade gueʼtuʼ.

^ párrafo 5 Lu Biblia, diidxaʼ griegu ni rutiixhicabe casi «guibani gueʼtuʼ» nga «guzuhuaa binni sti biaje». Nga riníʼ zabani binni sti tiru ne ziasa cásica guca ante gati ne zietenalaʼdxiʼ cani maca nanna.