Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

MODO BIBANEʼ

«Biiyaʼ, peru qué ñénediaʼ»

«Biiyaʼ, peru qué ñénediaʼ»

Lu iza 1975, dxi napaʼ chupa iza, bidii jñaaʼ cuenta nuu xi cayacaʼ. Ti dxi guleeyaande ti xhamígabe ti cosa nanaa ne guizáʼ reciu guxidxi ni. Cumu nuaaʼ jñaaʼ naa óraque la? biiyabe qué liica niguiñelagaʼ ora guxidxi ngue. Bisaaʼ chonna iza ne caʼruʼ guiniéʼ. Dxiqué nga gudxi ca doctor que binnilidxeʼ ti cosa ni nabé bininá laacaʼ, gúdxicabe laacaʼ qué liica runadiagaʼ.

Nahuiineruáʼ dxi guca divorciar jñaaʼ ne bixhozeʼ, ngue runi maʼ stubi si jñaaʼ bisiniisi naa, xhupa bicheʼ ne ti bizanaʼ, ne laacaʼ jma huaniisicaʼ que naa. Dxiqué, ca xcuidi de Francia ni qué runadiaga, qué rusiidicabe laacaʼ casi rúnicabe ni yanna ne nuu biaje nabé naná modo rusiidicabe laacaʼ. Neca zaqué, dede dxi nahuiineʼ guyuu xiixa ni nabé gucané naa ni qué ñapa xcaadxi binni ni qué runadiaga. Chigusieneʼ xi laani.

Dxi napaʼ biaʼ gaayuʼ iza

Guyuu ti tiempu, stale de ca binni ni rusiidiʼ xcuidi ni qué runadiaga guníʼ íquecaʼ naquiiñeʼ guiziidicabe guiníʼcabe ne guiénecabe xi racalaʼdxiʼ binni gabi laacabe ora runiibiruaacaʼ. Ndaaniʼ guidxi Francia, ra biniiseʼ, qué liica rinácabe iquiiñeʼ binni seña ra scuela. Ne ora maʼ caziidiʼ ca xcuidi que nuu de laacaʼ rundiibicabe nacaʼ nezadéchecaʼ.

Dede nahuiineʼ guyaaʼ ra nuu ti gunaa ni biʼndaʼ para gusiidiʼ binni guníʼ. Rinaaze dxíchicabe ruaaʼ o iqueʼ ne rucaacabe naa guneʼ xiixa ridxi ni qué runadiagaʼ. Ne qué liica randa rinieniáʼ xcaadxi xcuidi. Nabé nagana gudideʼ ca iza que.

Dxi napaʼ xhoopaʼ iza biseendacabe naa ti lugar ra riuu xcuidi ni qué runadiaga, ne raqueruʼ nga bidxaagaʼ xcaadxi xcuidi casi naa. Ne laaca qué rinácabe iquiiñedu seña ora maʼ cazíʼdidu. Ne tu gúnini la? rudiicabe golpe deche náʼ o ruruuxhayúcabe guicha ique. Peru neca zaqué, ruzadu caadxi seña ne riquiiñedu cani sin gudiicabe cuenta. ¡Oraqueruʼ nga maʼ gunda gunieniáʼ xcaadxi xcuidi! Zaqué nga guyuaaʼ nayecheʼ tapa iza.

Peru dxi bisaaʼ chii iza la? biseendacabe naa ti scuela primaria ra rié xcuidi ni runadiaga. ¡Nabé bininá ngue naa! Guníʼ iqueʼ maʼ guti guiráʼ ca xcuidi ni qué runadiaga que ne maʼ naasiaʼ nabaneʼ. Cumu guníʼ ique ca doctor que ziaandaʼ naa guiráʼ ni bisiidicabe naa ti ganda guiniéʼ la? gúdxicabe binnilidxeʼ cadi guiziidicaʼ diidxaʼ seña ne cadi gudiicaʼ lugar guieeguáʼ xcaadxi xcuidi ni qué runadiaga, ne zaqué bíʼnicabe. Rietenaládxeruaʼ dxi guyaaʼ ra nuu ti doctor ni ruuyaʼ binni ni qué runadiaga. Lu escritorio stibe nexheʼ ti libru de diidxaʼ seña. Ora biiyaʼ ca dibuju ni cá nezalú ni, biluénayaʼ ni ne guniéʼ: «¡Latané nga naa!». Nagueendaca bicaachiʼ doctor que ni. *

DXI BIZULUÁʼ BIZIIDEʼ DE DIOS

Jñaaʼ nabé biʼniʼ stipa pur gusiidiʼ naa guibaneʼ casi ti xpinni Cristu. Rinebe laadu ca guendaridagulisaa ni runi ca testigu stiʼ Jiobá de Mérignac, ni riaana gaxha de guidxi Burdeos. Huaxiéʼ rieneʼ ni riníʼcabe raqué, peru cada guendaridagulisaa maca nuu tu cuiné naa. Ne para ganda gusiénecabe naa ni cayeeteʼ raqué la? rucaacabe ni ne óraque ruundaʼ ni. Nabé nayecheʼ guyuaaʼ purtiʼ biiyaʼ modo gunnaxhiicabe naa ne modo bizaaláʼdxicabe naa. Ralidxeʼ ruundané Jñaaʼ naa Biblia, peru guyuu cosa ni qué ñeneʼ. Bineʼ sentir casigá biʼniʼ sentir profeta Daniel, ora gudxi ti ángel laa caadxi diidxaʼ riguixhená, laa guníʼ: «Binadiaʼgaʼ peru qué ñénediaʼ» (Daniel 12:8). Peru naa la? «biiyaʼ, peru qué ñénediaʼ».

Neca zaqué, chaahuiʼ chaahuiʼ gucuaa xcu cani caziideʼ que ndaaniʼ ladxiduáʼ. Nabé risaca para naa cani caziideʼ que ne runeʼ stipa pur guneʼ cani lu xquendanabaneʼ. Ne laacaʼ biziideʼ stale cosa ra biiyaʼ modo naca xcaadxi binni. Tobi de laacani nga na Biblia cadi guixhacalaʼdxiʼ binni (Santiago 5:7, 8). Peru bieneʼ ca diidxaʼ ca óraruʼ biiyaʼ qué nixhacalaʼdxiʼ ca bicheʼ ne ca bizanaʼ ni naca xpinni Cristu naa. Zándapeʼ guiniéʼ guiráʼ ni bíʼnicabe pur naa dxandipeʼ gucanécani naa stale.

NI BININÁ NAA STALE NE NI BISIECHEʼ NAA

Gucané Stéphane naa guieneʼ ni na Biblia

Ra maʼ ziniiseʼ, biiyaʼ chupa chonna hombrehuiiniʼ ni qué runadiaga, caniʼcaʼ né seña lu calle. Bizulú bidxaagaʼ laacabe nagaʼchiʼ ne biziideʼ diidxaʼ seña ni riquiiñecabe Francia, peru qué nusaanaʼ de ñaaʼ ra Yoo stiʼ Reinu. Raqué rié ti hombrehuiiniʼ ni naca Testigu láʼ Stéphane. Laabe guizáʼ gucanebe naa ne birá si ni bíʼnibe para ganda guníʼnebe naa. Ne guizáʼ gunnaxhiee laabe. Peru bizaaca ti cosa ni bininá naa stale: biseguyoocabe Stéphane purtiʼ qué niná ñaca soldadu. Guizáʼ biuubaʼ ladxiduáʼ ca dxi que ne maʼ qué ñapaʼ gana ñuneʼ gastiʼ, dede bisaanaʼ de chaaʼ guendaridagulisaa.

Ra bisaa Stéphane once beeu de deguyoo bindaacabe laa ne bibiguetaʼ ralidxi. Guizáʼ bidxagayaaʼ ora biiyaʼ caníʼnebe naa diidxaʼ seña, dede qué ganda guneʼ cré ni cayuuyaʼ que. Ximodo biziidibe ni yaʼ. Biziidibe diidxaʼ que ra bieguyoobe que. Ora biiyaʼ guiráʼ seña cayúnibe ne modo cuniibilube, jmaruʼ si nayecheʼ guyuaaʼ, purtiʼ guníʼ iqueʼ guizáʼ zacanebe naa.

YANNA HUAXA MAʼ RIENEʼ NI RUSIIDIʼ BIBLIA

Bizulú biindané Stéphane naa Biblia, ne oraqueruʼ nga maʼ bieneʼ chaahueʼ cani maca biziideʼ. Dxi nahuiineʼ guizáʼ guyuuladxeʼ guuyaʼ ca dibuju ni reeda lu ca guiʼchiʼ stidu, gannaʼ tuu ngue ca binni ni cá lúcani ne guuyaʼ chaahueʼ ca dibuju stícani, ti ganda guiaana ca historia que ndaaniʼ iqueʼ. Nannaʼ de Abrahán ne de «ca binni za de laa» ne laaca nannaʼ de «jma binni» ni ruzeeteʼ Biblia, peru óraruʼ bisiénecabe cani naa lu diidxaʼ seña maʼ gunda bieneʼ chaahueʼ cani (Génesis 22:15-18; Apocalipsis 7:9). Dxiqueruʼ nga bidieeʼ cuenta diidxaʼ seña que nga diidxaʼ guleniáʼ.

Yanna cumu maʼ rieneʼ cani rieeteʼ lu ca guendaridagulisaa que la? maʼ rindá cani ndaaniʼ ladxiduáʼ ne ra zidiʼdiʼ dxi jma racalaʼdxeʼ guiziideʼ. Ra gucané Stéphane naa jma bieneʼ cani rusiidiʼ Biblia ne lu iza 1992 bidieeʼ xquendanabaneʼ Jiobá Dios ne guyuaanisaʼ. Neca maʼ biziideʼ stale, peru cumu qué ñanda ninieniáʼ binni dxi nahuiineʼ la? gucaʼ ti binni natuíʼ ne

huaxiéʼ bidxaagaʼ binni.

XI BINEʼ TI CADI GACAʼ NATUÍʼ

Guyuaaʼ lu ti grupu de binni ni qué runadiaga, ne despué guyuu grupu que lade ti neza binni ridagulisaa ni nuu Pessac, ni riaana ndaaniʼ guidxi Burdeos. Guizáʼ gucané ngue naa purtiʼ raqué biziideʼ jma de Dios. Neca zaqué gúcaruʼ nagana para naa guinieniáʼ binni, peru ca xhamiguaʼ ni runadiaga bíʼnicaʼ stipa pur guieneʼ ni rábicaʼ naa. Ti guendaxheelaʼ ni biʼniʼ zacá nga Gilles ne Elodie, laacaʼ birá si ni bíʼnicaʼ ti ganda guiníʼnecaʼ naa. Stale biaje biʼniʼ invitarcaʼ naa para chitahuaniáʼ laacaʼ gueta o chideʼdu café despué de guiluxe ca guendaridagulisaa stidu, ne zaqué nga guca xhamiguaʼ laacabe. ¡Guizáʼ nayecheʼ bineʼ sentir lade ca binni nachaʼhuiʼ ni cayuni ni na Dios!

Guizáʼ huayacané Vanessa, xheelaʼ, naa

Ndaaniʼ neza binni ridagulisaa que nga binebiaʼyaʼ ti baʼdudxaapaʼ sicarú láʼ Vanessa. Ni guyuuladxeʼ de laabe nga nabé riabe binni ne riuuláʼdxibe gaca ni jneza. Qué niníʼ íquebe qué zanda guiníʼnebe naa, sínuque guníʼ íquebe ngue zacané laabe guiziidibe diidxaʼ seña ti ganda güínebe naa diidxaʼ. Guizáʼ guyuuladxeʼ laabe ngue runi bichaganadu lu iza 2005. Neca raca nagana para naa güeniáʼ sti binni diidxaʼ la? laabe racanebe naa gusaanaʼ de gacaʼ natuíʼ ne ganda güeniáʼ binni diidxaʼ. Rudieeʼ xquíxepeʼ laabe de guidubi ladxiduáʼ, purtiʼ racanebe naa guneʼ ca dxiiñaʼ stinneʼ.

STI COSA NI BISIGAʼDEʼ JIOBÁ NAA

Laaca lu iza bichaganadu gucaʼ invitar ra raca dxiiñaʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu Louviers, Francia, ti beeu para gusiidicabe naa gutiixheʼ diidxaʼ. Ca iza maʼ gudiʼdiʼ ca guizáʼ maʼ stale hora biquiiñecabe para gaca DVD lu diidxaʼ seña ni riquiiñecabe Francia, peru cumu nuuruʼ stale dxiiñaʼ gaca la? ngue runi caquiiñeʼ jma binni gacané grupu ni rutiixhi diidxaʼ que.

Ra cudiéʼ ti libana lu diidxaʼ seña ni riquiiñecabe Francia

Nabé risaca para naa ne Vanessa gacaniáʼ ra raca dxiiñaʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ne bíʼyadu ni casi ti cosa ni bisigaʼdeʼ Jiobá laadu. Neca zaqué guyuu caadxi cosa ni guluu xizaa laadu. Xi gácaxa de grupuhuiiniʼ de binni ni qué runadiaga que yaʼ. Xi guninedu lídxidu yaʼ. Ñee zadxela Vanessa dxiiñaʼ guni la? Guizáʼ bidxagayaadu modo gucané Jiobá laadu gacachaahuiʼ ca guendanagana stidu. Bineʼ sentir dxandíʼ nadxiibe naa ne xheelaʼ, ne zaqueca nadxiibe guiráʼ binni ni qué runadiaga.

GUCANÉ CA XPINNI CRISTU NI NUU TOBI SI LAADU

Ra bineʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ca oficina ra ribiʼxhiʼ diidxaʼ gucaneni naa guuyaʼ guiráʼ dxiiñaʼ raca para ganda gacanécabe ca binni ni qué runadiaga guiziidiʼ jma de Dios. ¡Guizáʼ sicarú ora ruuyaʼ stale de ca bicheʼ ne bizanaʼ cayúnicaʼ stipa pur guiziidicaʼ ne iquiiñecaʼ diidxaʼ seña para ganda guiníʼnecaʼ naa! Qué liica riuu ora runeʼ sentir cayúnicabe menu naa. Guiráʼ ni runi ca xpinni Cristu pur naa rusihuínnini dxandíʼ nadxiisaacabe ne tobi si nuucabe (Salmo 133:1).

Ra cayuneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ca oficina ra ribiʼxhiʼ diidxaʼ

Rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur guyuu ca tu gucané laadu órapeʼ caquiiñedu ni, ne laaca rudieeʼ xquíxepeʼ laabe pur gunda gucaniáʼ, neca caadxi, ca binni ni qué runadiaga gunibiaʼcaʼ Dios ni bizáʼ laanu ne guidxíñacaʼ laabe. Para naa pa ñanda si maʼ ñedandá dxi niree guiráʼ ni rucueeza binni guiníʼ ne guiráʼ xixecaʼ guiniʼcaʼ «diidxaʼ nayá» —ni dxandíʼ de Dios ne de cani naguixhe ique guni— casi ti familia ni nuu tobi si (Sofonías 3:9).

^ párrafo 9 Lu iza 1991, gobiernu stiʼ Francia gudixhe iquiiñeʼ binni diidxaʼ seña para gusiidicaʼ ca xcuidi ni qué runadiaga.