Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gusisácanu lá Jiobá purtiʼ nabé nandxóʼ ni

Gusisácanu lá Jiobá purtiʼ nabé nandxóʼ ni

«Qué ziuu dxi gusaana de gusisacaʼ laluʼ.» (SAL. 86:12)

1, 2. Xi riníʼ ique ca testigu stiʼ Jiobá de lá Dios, ni qué runi xcaadxi religión.

 STALE de ca religión nuu yanna riʼ maʼ bisaana de iquiiñecaʼ lá Dios. Lu tobi de ca Biblia ni nuu lu diidxaʼ inglés zeeda ca diidxaʼ riʼ ra ruzulú ni: «Cadi jneza diʼ iquiiñeʼ guiráʼ ca binni ni rié yuʼduʼ lá Dios» (Revised Standard Version).

2 Peru laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, riéchenu stale chinenu lá Dios ne gusisácanu ni. Biblia na: «Rusisacaʼ lii de guidubi ladxiduáʼ, Jiobá, Dios stinneʼ, ne qué ziuu dxi gusaana de gusisacaʼ laluʼ». «Laatu nga ca testigu stinneʼ, na Jiobá, ne xpinneʼ ni maʼ gulieeʼ, ti gánnatu ne gápatu fe naa, ne para guiénetu [naa nga tobi lucha Dios]. Ante de naa qué ñáʼ diʼ sti Dios, ne despué de naa laaca qué ñuu diʼ nin stobi.» (Salmo 86:12 ne Isaías 43:10.) Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ para laanu nga gánnanu xi riníʼ lá Dios ne pabiáʼ caquiiñeʼ gusisácanu ni nezalú binni (Mat. 6:9). Peru cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu pabiáʼ risaca nga gunibiaʼnu Jiobá. Nga runi, lu tema riʼ zacábinu chonna guendarinabadiidxaʼ nabé risaca: 1) Xiñee risaca gánnanu tu láʼ Dios. 2) Ximodo maʼ bisihuinni Jiobá laa si nga naquiiñeʼ guiree lá zacá. 3) Ximodo zanda sanu «lu lá Jiobá».

XIÑEE RISACA GÁNNANU TU LÁʼ DIOS

3. Xi naquiiñeʼ gánnanu para gunibiaʼnu Dios.

3 Cadi purtiʼ si runadiáganu o rininu lá Jiobá nga guininu maʼ runibiaʼnu Dios. Naquiiñeʼ gánnanu ximodo laabe, xi guenda nápabe, xi ca íquebe gúnibe ne ximodo na Biblia gucanebe ca xpínnibe dxiqué. Chaahuiʼ chaahuiʼ nga rusiene Jiobá laanu guiráʼ ni naguixhe ique guni (Prov. 4:18). Gudxi Dios Adán ne Eva tu láʼ, ngue runi, dxi gupa Eva ti xiiñiʼ láʼ Caín guníʼ tu láʼ Dios (Gén. 4:1). Ca xpinni Dios ni bizuubaʼ diidxaʼ casi Noé, Abrahán, Isaac ne Jacob gúnnacaʼ tu láʼ Dios, ne jma binibiaʼcaʼ ximodo laabe ora bíʼyacaʼ modo guluube ndaayaʼ laacaʼ, modo gúpabe laacaʼ ne modo bisiénebe laacaʼ guiráʼ ni naguixhe íquebe gúnibe. Despué bisiene chaahuibe Moisés xi riníʼ labe [o xlabe].

Nabé biguidxi fe stiʼ Moisés ora biene xi riníʼ lá Dios

4. Xiñee gunabadiidxaʼ Moisés Dios tupeʼ nga láʼ, ne xiñee jneza ngue ni gunabadiidxabe.

4 Dxi napa Moisés 80 iza, gudxi Dios laabe ca diidxaʼ riʼ: «Yendee xquidxeʼ de Egipto, ca xiiñiʼ Israel» (Éx. 3:10-15). Óraque gunabadiidxaʼ Moisés laabe ti cosa nabé risaca, peru bíʼnini né stale respetu. Xi gabeʼ ca binni de Israel ora guinabadiidxacaʼ naa tu laluʼ yaʼ. Ca binni de Israel maʼ xadxí de nánnacaʼ tu lá Dios, yanna, xiñee gunabadiidxaʼ Moisés tu láʼ Dios yaʼ. Bíʼnibe ni purtiʼ racaláʼdxibe gunibiáʼ chaahuibe ximódopeʼ nga Jiobá, ti ganda gusiénebe guidxi que dxandíʼ zabee Jiobá laacaʼ de Egipto. Jneza ngue ni gunabadiidxabe, purtiʼ maʼ xadxí de nuu ca israelita de esclavu, ne zándaca maʼ huaxiéʼ runi crecaʼ pa zanda cuee Dios laacaʼ de raqué. Dede maʼ runi adorar caadxi de ca israelita que dios stiʼ ca binni de Egipto (Ezeq. 20:7, 8).

5. Ora gunabadiidxaʼ Moisés Dios tu láʼ, xi bisiene Jiobá laabe de laani.

5 Ximodo bicabi Jiobá ni gunabadiidxaʼ Moisés que yaʼ. Guniʼbe: «Ndiʼ nga ni gábiluʼ ca xiiñiʼ Israel: “NAA ZEEDA GACAʼ NI GUEEDA GACAʼ biseendaʼ naa ra nuutu. [...] Jiobá, Dios stiʼ ca bixhoze gólatu [...] biseendaʼ naa ra nuutu”». * Né ca diidxaʼ riʼ bisihuinni Dios ti cosa nabé risaca: zanda gácabe intiica cosa gacaláʼdxibe ne zúnibe guiráʼ ni caquiiñeʼ ti gaca ni maca guniʼbe, o napa xidé gúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe. Nga runi, lu versículo 15 ridúʼndanu ni guníʼ Jiobá: «Ndiʼ nga laʼyaʼ [o xlayaʼ] ne qué ziuu dxi guiaandaʼ ni, qué ziuu dxi gusaana de gusisácacabe ni». Nabé bidxagayaa Moisés ora binadiaga ca diidxaʼ riʼ ne gucanécani para guca fe stibe jma naguidxi.

MAʼ BISIHUINNI JIOBÁ LAASI NGA NAQUIIÑEʼ GUIREE LÁ ZACÁ

6, 7. Ximodo biʼniʼ Jiobá guiráʼ ni maca guníʼ.

6 Despué de guniʼné Jiobá Moisés, biʼniʼ Jiobá ni maca guníʼ ne guleebe ca israelita de esclavu. Bisabanabe Egipto ora biseendabe 10 plaga ndaaniʼ guidxi que ne bisihuínnibe cadi nadipaʼ Faraón ne ca dios stiʼ ca egipciu (Éx. 12:12). Óraque bixheleʼ Jiobá nisadóʼ Xiñáʼ que para tiidiʼ ca israelita ne despué biitibe Faraón ne ca soldadu stiʼ ndaaniʼ ni (Sal. 136:13-15). Dxi guzácabe lu desiertu naroʼbaʼ que bidii Jiobá ni gudó biaʼ chupa o chonna millón de israelita ne laaca bidii nisa guécabe. Peru cadi ngue si, sínuque laaca qué ñuxe xhábacabe ne qué nidubi xquelaguídicabe (Deut. 1:19; 29:5). Guiráʼ nga rusihuinni gastiʼ qué zanda gucueeza Jiobá de guni ni maca guníʼ. Ne despué gúdxibe Isaías ca diidxaʼ riʼ: «Naa... naa nga Jiobá, ne despué de naa guirútiruʼ tu gulá» (Is. 43:11).

7 Josué, hombre ni biaana de xaíque lugar stiʼ Moisés, laaca biiyaʼ guiráʼ ni biʼniʼ Jiobá Egipto ne lu desiertu que. Nga runi, dxi mayaca gátibe, gúdxibe ca israelita: «Laatu nanna dxíchitu de guidubi ladxidoʼto ne guidubi xhiálmatu huayaca guiráʼ diidxaʼ sicarú ni huayabi Jiobá laatu, Dios stitu. Maʼ guca guirácani para laatu. Nin tobi de laacani qué liica huachee» (Jos 23:14). Racá ridúʼyanu runi Jiobá guiráʼ ni maca guníʼ.

8. Ximodo cayuni Jiobá ni maca guníʼ tiempu riʼ.

8 Yanna riʼ laaca runi Jiobá guiráʼ ni maca guníʼ. Biquiiñebe Xiiñibe para guiníʼ zareeche stiidxaʼ Reinu «idubi naca guidxilayú» (Mat. 24:14). Jiobá si nga zanda guiníʼ gaca dxiiñaʼ riʼ ne laa si nga napa poder para guʼyaʼ gácani ne riquiiñebe binni ni «huaxiéʼ napa [...] scuela ne iruti naca» para guni dxiiñaʼ riʼ (Hech. 4:13). Nga runi ora rucheechenu diidxaʼ la? racanenu para gaca ni na ca diidxaʼ riguixhená ca. Rusisácanu Bixhózenu ne rusihuínninu dxandíʼ runi crenu ca diidxaʼ riʼ: «Rinaba du gusisaca irá binni [laluʼ]. Ne idxiña dxi guni mandar luʼ. Ne gaca ni na luʼ. Cásica raca ni ibáʼ, zaqueca gaca ni ndaani guidxilayú» (Mat. 6:9, 10).

NANDXÓʼ LÁ DIOS

Qué niná Faraón ñene pa Jiobá nga Dios ni jma nandxóʼ

9, 10. Xiruʼ zanda guizíʼdinu de Jiobá pur modo guzanebe ca israelita.

9 Biree si ca israelita de Egipto, bisihuinni Jiobá tupeʼ nga laa nezalúcabe. Bidii laacabe Ley stiʼ ne bidii stiidxaʼ gannaxhii laacabe casi rannaxhii ti hombre xheelaʼ ne gudii laacabe guiráʼ ni iquiiñecabe (Jer. 3:14). Ca israelita que beeda gácacaʼ casi xheelaʼ Jiobá ne gulibe laacaʼ para chinecaʼ labe [o xlabe] (Is. 54:5, 6). Ora ruzuubacabe stiidxaʼ Dios de guidubi ladxidóʼcabe ne rúnicabe ni na ca Ley stiʼ, reeda gaca Dios casi xheelacabe. Guluube ndaayaʼ laacaʼ, gúpabe laacaʼ ne qué ñuu tu nuchiiñaʼ laacaʼ (Núm. 6:22-27). Ne zaqué bisisácacabe lá Jiobá nezalú stale guidxi. Biblia na: «Nápatu xidé gápatu [ley riʼ] ne gúnitu ni na cani, purtiʼ zacá zahuinni pabiáʼ nuu xpiaanitu ne zusihuínnitu pabiáʼ riénetu cani nezalú ca binni ni nuu ndaaniʼ ca guidxi ni ganna de guiráʼ ca ley ni cayabi laatu modo guibánitu» (Deuteronomio 4:6; Sal. 86:7-10). Ne biaʼ tiempu guyuu guidxi Israel, stale binni de sti guidxi beeda guni adorarcaʼ Jiobá. Ni gudixhe íquecabe gúnicabe gúcani casi ni gudixhe ique Rut, moabita que, purtiʼ laa gudxi Noemí: «Xquídxiluʼ zaca xquidxeʼ ne Dios stiluʼ zaca Dios stinneʼ» (Rut 1:16).

10 Biaʼ ti mil gaayuʼ gayuaa iza gupa Jiobá laacabe casi guidxi stiʼ ne binibiáʼcabe stale de ca guenda stiʼ. Neca qué nuzuubaʼ guidxi que diidxaʼ stale biaje, bilaselaʼdxiʼ Dios laacabe ne qué nidxiichiné laacabe nagueenda (Éx. 34:5-7). Peru bisirácabe paciencia stiʼ Dios dxi bidxiidéchecabe Xiiñiʼ ne ora biiticabe laa (Mat. 23:37, 38). Ca binni ni za de Israel que maʼ qué ñácacaʼ guidxi ni ziné lá Dios. Beeda gácacabe casi binni ni maʼ guti nezalú Dios, casi ti yaga huiiniʼ ni maʼ naguunduʼ (Luc. 23:31). Xi bicaa ngue laacabe guiníʼ íquecabe de lá Dios yaʼ.

11. Xiñee maʼ qué niquiiñeʼ ca israelita lá Dios.

11 Gudiʼdiʼ si chupa chonna iza, maʼ qué niná ca israelita niquiiñecaʼ lá Dios ne laaca qué niniʼcaʼ ni, purtiʼ guníʼ íquecaʼ stale cosa ni cadi jneza de laani (Éx. 20:7). Ne chaahuiʼ chaahuiʼ bisaana de iquiiñecabe ni. Nabé biuubaʼ ladxidóʼ Jiobá ora biʼyaʼ maʼ qué runi respetárcabe laa (Sal. 78:40, 41). Nabé risaca lá Jiobá para laa. Nga runi, riuuláʼdxibe iquiiñeʼ binni ni. Cumu maʼ qué nusisaca ca israelita que lá Jiobá la? maʼ qué ñuuyabe laacaʼ casi xquídxibe, ngue runi maʼ qué zanda diʼ chinécabe labe [o xlabe] (Éx. 34:14). Ni bizaaca riʼ rusiidini laanu pabiáʼ risaca guni respetarnu lá Dios.

TI GUIDXI NACUBI NI GUCUAA LÁ DIOS

12. Tuu nga beeda gaca ca «binni ni ziné lá Dios».

12 Biquiiñeʼ Jiobá Jeremías para guiníʼ chiguni «ti pactu cubi» ne ti guidxi cubi, Israel stiʼ Dios. Ne laaca guniʼbe zunibiáʼ guiráʼ xpínnibe laabe, «dede cani nahuiiniʼ hasta cani huaniisi» (Jer. 31:31, 33, 34). Bizulú guca ni na ca diidxaʼ riʼ lu Pentecostés stiʼ iza 33 despué de ca dxi stiʼ Jesús. Iza que nga biʼniʼ Dios ti pactu cubi. Guidxi cubi que nga «Israel stiʼ Dios», ra nuu ca judíu ne cani cadi judíu, laacabe nga beeda gácacabe ti guidxi ni ziné labe [o xlabe] (Gál. 6:16TNM). Biblia na: «Maʼ guníʼ Simón ximodo maʼ caguu Dios ndaayaʼ guiráʼ guidxi ne maʼ cabibe binni ládecaʼ para guzaʼbe ti guidxi ni chiné labe». (Hechos 15:14, TNM; Mat. 21:43).

13. 1) Ximodo nánnanu biquiiñeʼ ca primé xpinni Cristu lá Dios. 2) Pabiáʼ risaca para lii iquiiñeluʼ lá Dios ora maʼ cucheecheluʼ diidxaʼ.

13 Cumu nuucabe ndaaniʼ guidxi ni ziné lá Jiobá la? biquiiñecabe ni ne laaca biindacabe ni lu Stiidxaʼ Dios ni cá lu diidxaʼ hebreu. * Nga runi ora biidiʼ Pedru ti libana nezalú stale judíu ne nezalú binni ni cadi judíu lu Pentecostés stiʼ iza 33 que, guniʼbe lá Dios stale biaje (Hech. 2:14, 20, 21, 25, 34TNM). Ca primé xpinni Cristu que bisisácacaʼ lá Jiobá, ngue runi guluube ndaayaʼ laacaʼ ora bicheechecaʼ diidxaʼ. Yanna riʼ laaca riguu Jiobá ndaayaʼ laanu ora rusíʼdinu binni tu láʼ Dios jmaruʼ si ora ruluinu ni laacabe lu Biblia stícabe. Zacá nga racanenu binni ganna tuu nga Dios ni dxandíʼ. ¡Nabé naroʼbaʼ ndaayaʼ riʼ... cásica para laacabe ne para laanu! Nuu tiru ora gacanenu binni ganna tu láʼ Dios la? racaneni laa para chuulaʼdxiʼ gaca xhamigu Jiobá biaʼ dxi nabani.

14, 15. Ximodo huayapa Jiobá lá neca nuu tu cuyubi modo guiaandaʼ ni.

14 Guti si ca apóstol que, bidale binni ni bixeleʼ de Dios ne bisiidicaʼ stale cosa ni cadi jneza lade ca xpinni Cristu (2 Tes. 2:3-7). Caadxi de ca maestru ni maʼ bixeleʼ de Dios que maʼ qué ninacaʼ niquiiñecaʼ lá Jiobá, purtiʼ yenándacaʼ ca costumbre stiʼ ca judíu. Peru ñee zudii Jiobá lugar gusiaandaʼ binni tu láʼ la? ¡Nin gaxha! Dxandíʼ qué ganna chaahuinu ximódopeʼ nga guníʼcabe lá Dios dxiqué, peru dede yanna runibiáʼ binni ni. Lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca maʼ guca stale Biblia ra zeeda lá Jiobá, ne laaca zeedani lu xcaadxi libru ni rucaa ca binni ni ruundaʼ Biblia. Guidúʼyanu xi biʼniʼ Charles Peters. Lu iza 1757 guniʼbe jma randa riene binni xi riníʼ lá Dios ne ximódopeʼ nga laa ora runadiágacaʼ diidxaʼ Jiobá que ora iquiiñecabe diidxaʼ casi Señor o Dios. Yanna guidúʼyanu xi biʼniʼ Hopton Haynes. Lu iza 1797 bicaabe ti libru ni caníʼ ximodo raca adorar Dios ne ra ruzulú capítulo 7 stiʼ libru que zeeda ca diidxaʼ riʼ: «JIOBÁ nga diidxaʼ ni biquiiñeʼ ca judíu ora maʼ caniʼcaʼ tu láʼ DIOS, laasibe nga Dios ni biʼniʼ adorárcabe, cásica biʼniʼ Cristu ne ca Apóstol stiʼ». Henry Grew (1781-1862) qué niquiiñeʼ si lá Dios, sínuque laaca bidii cuenta maʼ qué runi respetar binni lá Dios, nga runi naquiiñeʼ chuʼ tu gusisaca ni. Ngaca nga ni biʼniʼ George Storrs (1796-1879), tobi de ca hombre biʼniʼ dxiiñaʼ né Charles T. Russell, biquiiñeʼ hombre riʼ lá Dios cásica biʼniʼ Russell ni.

15 Dxiqué binibiáʼ binni ca xpinni Dios casi ca Binni Ruundaʼ Biblia ni nuu lu guidubi Guidxilayú, peru lu iza 1931 biree lácabe testigu stiʼ Jiobá, nga runi nabé risaca iza que para laacabe (Is. 43:10-12). Zacá bisihuínnicabe nezalú guiráʼ binni pabiáʼ riéchecabe purtiʼ nácacabe xpinni tobi lucha Dios ni dxandíʼ, laacabe nga guidxi ni ziné lá Dios, para gusisácacabe ni (Hech. 15:14). Cani bizaaca raqué rusietenaláʼdxini laanu ca diidxaʼ guníʼ Jiobá lu Malaquías 1:11: «Dede ora guindani gubidxa ne dede ora guiaazini nandxóʼ zaca laʼyaʼ lade ca guidxi roʼ».

GUZÁ LU LÁ JIOBÁ

16. Xiñee ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga sanu «lu lá Jiobá».

16 Miqueas ni riguixhená bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Purtiʼ guiráʼ ca guidxi ca la? cada tobi zazá lu lá dios stiʼ; peru laadu la? qué ziuu dxi gusaanadu de sadu lu lá Jiobá, Dios stidu» (Miq. 4:5). Para ca Binni Ruundaʼ Biblia que, ti ndaayaʼ naroʼbaʼ ngue bidii Dios lugar guiree lácabe testigu stiʼ Jiobá, peru cadi ngue si, sínuque laaca bisihuínnini riuulaʼdxiʼ Dios modo runi adorárcabe laa. Biblia na: «Dxiqué, cani ridxibi Jiobá guníʼnecaʼ xcaadxi binni, cada tobi guniʼné xcompañeru, ne bicaadiaga chaahuiʼ Jiobá laacabe. Ne nezalube bizulú gucuá lu ti libru lá cani ridxibi Jiobá ne lá cani riníʼ ique lu labe para guietenaláʼdxibe laacaʼ. Ne zeeda gácacabe para naa ti guidxi nabé risaca —na Jiobá Dios stiʼ stale binni nanda guiibaʼ— dxi maʼ gudixheʼ gácacabe ni. Ne ziaʼyaʼ laacabe, cásica riá ti hombre xiiñiʼ ora ruzuubaʼ diidxaʼ. Ne laatu dxandipeʼ zabiguetaʼ zuuyatu tuu nga runi ni jneza ne tuu nga runi ni qué iquiiñeʼ, tuu nga runi ni na Dios ne ni qué huayuni ni nabe» (Malaquías 3:16-18). Yanna, pabiáʼ risaca para lii ndaayaʼ riʼ yaʼ. Ñee cayúniluʼ stipa biaʼ gándatiʼ pur saluʼ «lu lá Jiobá», neca gácani nagana para lii la?

17. Xi naquiiñeʼ gúninu para ganda sanu lu lá Dios.

17 Para ganda sanu lu lá Jiobá naquiiñeʼ gúninu caadxi cosa, peru raríʼ chiguzéʼtenu chonna si. Primé, naquiiñeʼ gábinu binni tu láʼ Dios, purtiʼ nánnanu «tu iquiiñeʼ lá Jiobá ora guinabaʼ gacanebe laa la? zalá» (Rom. 10:13, TNM). Guiropa, naquiiñeʼ gusihuínninu ca guenda stiʼ Dios, casi guendarannaxhii (1 Juan 4:8). Ne guionna, naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Dios né stale gana ti gusisácanu lá Bixhózenu ni nuu guibáʼ (1 Juan 5:3). Ñee maʼ gudixhe íqueluʼ cadi gusaana de saluʼ «lu lá Jiobá» la?

18. Xi razón nápanu para cadi guidxíbinu pur ca cosa ni chiguizaaca despué.

18 Maʼ cadi candaa diʼ, guiráʼ ca binni ni qué ruzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá ne cani rucaalú laabe, zánnacaʼ tupeʼ nga laabe (Ezeq. 38:23). Ládecabe ziuu ca binni ni zeeda gaca casi Faraón ni guníʼ: «Tuu nga Jiobá, para guzuubaʼ stiidxaʼ» yaʼ. Naná modo gúnnabe tuu nga Jiobá (Éx. 5:1 2; 9:16; 12:29). Peru laanu maʼ runibiaʼnu Jiobá, purtiʼ ngapeʼ nga ni gudixhe íquenu gúninu. Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga ganna binni testigu stiʼ Jiobá laanu ne chuʼnu lade ca binni ni ruzuubaʼ diidxaʼ ni ziné labe. Nga runi, qué ridxíbinu ca cosa ni chiguizaaca ne runi crenu ni na ca diidxaʼ zeeda lu Salmo 9:10: «Cani nanna tu laluʼ zuni crecaʼ lii, purtiʼ qué zusaanaluʼ cani cuyubi lii, Jiobá».

^ párrafo 5 Lá Dios zeeda ni de diidxaʼ hebreu ni riníʼ «gueeda gaca». Nga runi lá Jiobá riniʼni «Laabe nga ni runi ni Gueeda Gaca» (Gén. 2:4, ni cá ñee yaza).

^ párrafo 13 Neca qué riquiiñeʼ Stiidxa Dios Didxazá lá Jiobá lu ca versículo riʼ, lu Stiidxaʼ Dios ni nuu lu hebreu ni biquiiñeʼ ca xpinni Cristu que zeeda Tetragrámaton. Ora guníʼ Pedru ca diidxaʼ ni zeeda lu Hechos 2:14, 20, 21, 25, 34, cuzeetebe ni cá lu Joel 2:31, 32; Salmo 16:8; Salmo 110:1.